Curs 3

© 2021 Catedra de Prevenție Oro-Dentară Facultatea de Medicină Dentară
Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” București

Conceptul de control al plăcii dentare urmăreşte limitarea
dezvoltării şi proliferării acesteia, prin orice mijloace
Conceptul de control chimic al plăcilor

supragingivale porneşte de la constatarea că
gingivitele sunt cauzate de prezenţa plăcilor
supra/subgingivale
Controlul plăcii supragingivale devine fundamental

în prevenirea şi managerierea afecţiunilor parodontale
Indicarea dispozitivelor şi educația pentru sănătate
orală sunt importante, dar sunt dependente, în primul
rând, de RESPONSABILIZAREA INDIVIDULUI

UMF „Carol Davila” București
Este demonstrat că, îmbunătăţind igiena orală, se
reduce prevalenţa afecţiunilor parodontale
(Hugoson et al. 1998)
Pentru a preveni boala parodontală este necesar să

controlăm GINGIVITELE şi pentru aceasta, pe lângă
controlul mecanic al plăcii este necesară folosirea şi a
unor agenţi chimici, eficienţi şi siguri
Pe de altă parte există dovezi (dar nu suficiente), că în

producerea parodontopatiilor marginale poate fi
incriminată şi acțiunea virusurilor

Deoarece îndepărtarea în totalitate a plăcii dentare
prin curățare mecanică NU este posibilă, de-a
lungul timpului cercetătorii şi-au propus şi folosirea sau
descoperirea unor substanţe chimice antiplacă care:
să prevină colonizarea microorganismelor la nivelul
suprafeţelor dentare,
să reducă numărul lor de la nivelul cavităţii orale,
să producă degradarea matricei organice a plăcii,
să influenţeze favorabil metabolismul plăcii,
să-i reducă patogenitatea, etc.

Asemenea agenți trebuie utilizați de timpuriu de o mare
parte a populației, chiar dacă mulți dintre indivizi sunt cu
risc scăzut sau nesusceptibili la afectare parodontală
Utilizarea agenților chimici este obligatorie și în
contextul în care majoritatea oamenilor reușesc, în
mod obișnuit, o îndepărtare mecanică a plăcii de
maxim 50% în circa 2 min de periere, ca rutină zilnică
Substanţele chimice antiplacă → utilizate în paralel cu
controlul mecanic efectuat zilnic sau recomandate de
sine stătător, pentru perioade limitate de timp, atunci
când pacientului i se interzice periajul anumitor zone
pentru câteva zile - intervenţii chirurgicale asupra
parodonţiului marginal
Decembrie 1985 - Council on Dental Therapeutics of A.D.A.
stabileşte criteriile pe care trebuie să le îndeplinească un
produs antiplacă pentru a putea fi comercializat şi
administrat oamenilor
Agenţii chimici antiplacă trebuie să prezinte anumite proprietăţi:
1. Specificitate – să prezinte efectul scontat doar la nivelul
cavităţii orale;
2. Eficacitate – defineşte capacitatea agentului chimic antiplacă
de a acţiona numai asupra microorganismelor responsabile, în
principal, de producerea cariei sau a parodontopatiilor;
3. Substantivitate – defineşte calitatea substanţei de a fi
adsorbită de ţesuturi într-o zonă ţintă şi de a rămâne activă o
perioadă de timp;
4. Siguranţă în utilizare – se vor utiliza doar acele produse care
au primit avizele pentru aplicarea lor clinică;

Regula - fiecare produs propus spre comercializare să treacă
testul a cel puţin două cercetări clinice efectuate pe parcursul a
minim 6 luni, în urma cărora se obţin aceleaşi concluzii, favorabile
utilizării lor
5. Să necesite aplicări cu o frecvenţă redusă;

6. Să acţioneze şi asupra halenei fetide
S-a stabilit ca produsele stomatologice, înainte de a fi

comercializate, să fie testate prin:
• studii dublu orb, care în final să demonstreze siguranţă şi
eficienţă pe termen lung, a produsului respectiv, iar
• studiile să dureze 3-6 luni pentru placă şi gingivită sau 2-3 ani
pentru cele care cercetează caria dentară

1997 - Clasificarea Addy & Moran - agenţii care pot
inhiba dezvoltarea şi maturizarea plăcilor supragingivale
au fost clasificaţi după mecanismele de acţiune în:
 antiadezivi
 antimicrobieni
 de îndepărtare a plăcii
 antipatogeni

Agenții antiadezivi – acționează asupra peliculei
dobândite, prevenind atașarea acesteia pentru efect
maxim se recomandă să acționeze pe suprafețe
dentare cât mai curate
Hidroclorura de delmopinol (DH) 0,2%

- alcool aminat
singurul reprezentant care, pe lângă efectul
antiadeziv, are și un efect redus asupra bacteriilor orale
este un agent tensioactiv - interferă cu formarea
matricei intermicrobiene, prevenind sinteza
polizaharidelor extracelulare – a glucanilor placa
poate fi îndepărtată cu ușurință de catre pacient

Efecte secundare:
1. uşoară colorare - mai redusă comparativ cu cea
produsă de clorhexidină, care se îndepărtează rapid
2. senzaţie de amorţire tranzitorie a limbii
3. senzaţie de arsură
Se administrează pe termen îndelungat fără a genera

infecții oportuniste

1988 - Clasificarea Mandel
A. Antiseptice
1. biguanide – clorhexidina
2. compuşii fenolici – triclosanul şi listerina
3. alcaloizii vegetali – sanguinaria
4. compuşii cuaternari de amoniu - clorhidratul de
cetilpiridinium, hexetidina
5. săruri ale metalelor – citratul de zinc, clorura de sodiu,
fluorurile
6. agenţii de oxidare
B. Antibiotice
C. Enzime
D. Agenţi non-enzimatici

Cele mai importante – ANTISEPTICELE - substanțe
care prezintă
■ activitate bactericidă - distrug direct
microorganismele sau
■ activitate bacteriostatică, ceea ce înseamnă că
metabolismul sau reproducerea microbiană este afectată
Cel mai valoros reprezentant - digluconatul de
clorhexidină
Studiile efectuate - uleiurile esenţiale, clorhexidina și clorura
de cetilpiridinium prezintă efectele antimicrobiene cele mai
benefice, apele de gură cu clorhexidină şi listerina (uleiuri
esenţiale) fiind singurele care au primit certificare ADA

A. Antisepticele
Sunt polimeri cationici solubili în apă, cu spectru

bactericid larg şi acţiune bacteriostatică
 Digluconat de clorhexidină – Davies (1950)

 Alexidina
 Octenidina

1. Biguanidele
Digluconatul de clorhexidină – se utilizează ca
dezinfectant medical și chirurgical (din 1950) și oral
(din 1970)
Clorhexidina
utilizabilă sub formă de digluconat, acetat și săruri
clorhidrice
spre deosebire de digluconat, nu este solubilă în apă
este activă la un pH între 5,5-7
indicată – spălături - în tratamentul mecanic al
canalelor radiculare
o alternativă mai bună față de utilizarea
hipocloritului de sodiu

1. Biguanidele
Digluconatul de clorhexidină
sarea acidului gluconic cu clorhexidina

cel mai eficient agent antimicrobian și antigingivită
NH NH
C1 NH C NH C NH CH2 (CH2)4 CH2 NH C NH C NH C1
NH NH

1. Biguanidele
Efectele antiplacă ale digluconatului de clorhexidină se
realizează prin două mecanisme:
1. fiind un compus cationic - se leagă la cristalele de
hidroxiapatită, la pelicula dobândită, la P.D., la
polizaharidele extracelulare şi mai ales la mucoasele orale.
La nivelul dintelui - se adsoarbe la nivelul cristalelor de
hidroxiapatită → inhibarea colonizării microorganismelor
la acest nivel
2. dependent de concentraţia folosită, poate pătrunde în
citoplasma microbiană → precipitarea proteinelor, cu efect
bactericid - la o concentraţie de 100 g/ml (provoacă liza
celulei) sau bacteriostatic - la o concentraţie de 0,1 g/ml
(interferă cu sistemele de transport de la nivelul membranei
microbiene)

1. Biguanidele
prezintă un spectru larg
bactericid,
antifungic,
antiplacă (reduce adeziunea),
antiviral (inclusiv HIV, HBV) şi
antiinflamator
acţionează în special asupra germenilor gram-pozitivi,
dar şi asupra celor gram-negativi sau asupra fungilor
este deosebit de activ şi împotriva microorganismelor

patogene parodontale, dar penetrează puţin în adâncimea
pungilor, atunci când nu efectuăm irigări subgingivale

1. Biguanidele
aduce rapid pH-ul oral în zone neutre şi prezintă
efect remanent de 8-12 ore
prin modificările produse în componența microbiană
a plăcii - împiedică dezvoltarea infecțiilor oportuniste
1976 – Coulter şi Russel - pe model artificial, arată

că este suficientă o cantitate de 0,002% gluconat de
clorhexidină pentru a inhiba formarea plăcii
utilizarea în cazul pacienţilor parodontopați,

netrataţi convenţional în prealabil, creează probleme,
datorită vindecării ţesuturilor superficiale, mecanism
prin care se generează complicaţii - abcese parodontale

1. Biguanidele
având un puternic efect cationic - poate interfera cu

absorbția F (au apărut produse complexe cu F și
clorhexidină) la nivelul structurilor dure dentare - motiv
pentru care utilizarea lui se indică după un anumit
interval de timp - în mod obişnuit, la 30 – 60 min
după periaj
este inactivat de o serie ingrediente din compoziţia
pastelor de dinţi - lauril sulfat de sodiu, fluoruri anionice
La ora actuală – sunt produse care conțin clorhexidină și NaF –

însă cel care inhibă efectul antiplacă al clorhexidinei este
monofluorofosfatul de Na, nu și NaF

1. Biguanidele
inhibă formarea cheagului sanguin - folosirea

produselor cu clorhexidină sunt, de regulă,contraindicate
cca 3 zile după realizarea extracțiilor dentare, de exemplu
Pentru a contracara această acțiune s-au fabricat produse ce

conțin digluconat de clorhexidină la concentrații de 0,10% -
care nu dezorganizează formarea cheagului
gluconatul de clorhexidină se absoarbe la nivelul

tubului digestiv, însă se elimină integral
dacă este introdus la nivelul urechii medii →produce

surditate
1. Biguanidele
Indicaţiile gluconatului de clorhexidină sunt multiple:

1. ca soluţie dezinfectantă - la decontaminarea
suprafeţelor, la dezinfecţia instrumentarului sau a
mucoaselor, înaintea puncţiei anestezice
2. ca apă de gură sau ca gel - la tratamentul
gingivitelor ulcero-necrotice, aftelor, candidozelor,
amigdalitelor, faringitelor, etc.
3. ca soluții antiseptice:
a. la clătirea gurii – parte a protocoalelor pre- și
postchirurgicale
Se recomandă şi post detartraj - modalitate de suplinire a controlului
plăcii mai puţin eficient, ca urmare a sensibilităţii dureroase, posibile,
apărută post detartraj

1. Biguanidele
b. în irigări subgingivale - efectuate concomitent
cu planarea radiculară
c. la cei cu implanturi dentare;
d. înaintea procedurilor stomatologice care produc
cantităţi mari de aerosoli (şlefuiri, detartraje
ultrasonice etc.) - se reduc riscul de infectare, dar şi
efectele bacteriemiilor
e. pentru a reduce halitoza – se pot recomanda
produse cu triclosan, CCP, bicarbonat de Na
f. la pacientul care a suportat iradieri în zona cap-gât
şi, implicit, la toţi pacienţii care prezintă variate
grade de xerostomie

1. Biguanidele
g. pentru dezinfecția protezelor mobile – prin

menținerea acestora în soluție de clorhexidină
Digluconatul de clorhexidină se recomandă pentru a preveni
recidiva unei candidoze, după tratamentul cu antifungice la
pacienții cu proteze mobile
h. în clătiri antiseptice - înaintea procedurilor

stomatologice la pacienţii cu boli grave, precum:
discrazii sanguine, diabet sau endocardite, cancere
(tratament prin chimioterapie), SIDA, sau în cazul
purtătorilor cronici de virusuri ai hepatitei B sau C,
transplant de măduvă osoasă, etc., modalitate prin
care minimalizăm riscul transmiterii infecţiilor

1. Biguanidele
i. la tratarea parodontopatiilor şi a complicaţiilor
acestora, dar şi la pacienţii cu aparate ortodontice
fixe sau mobile, cu imobilizări intermaxilare sau cu
variate incapacităţi fizice şi psihice (se recomandă
produsele cu clorhexidină tip spray şi varnish);
j. la pacientul din grupa celor cu risc crescut la carie -
produsele sub formă de apă de gură şi gel reduc
numărul de Streptococi mutans şi, în combinaţie cu
fluorură de sodiu, produc un efect sinergic
k. se mai poate recomanda, pentru câteva zile, şi
pentru igienizarea zonelor operate şi post-detartraj,
atunci când periajul dentar, în zonele respective,
este contraindicat
1. Biguanidele
1987 L. Hunter și Addy – în situațiile unor ulcerații –

afte minore recidivante → utilizarea apelor de gură
sau a gelurilor cu clorhexidină (de trei ori pe zi, 2-3
săptămâni) le va reduce incidenţa, durata şi severitatea
Dar în cazul leziunilor ulcerate întinse (afte majore,
gingivo-stomatite ulcero-necrotice) clorhexidina pare a
fi mai puţin eficientă - datorită proteinelor care o
neutralizează, de la nivelul ulceraţiilor;
Experimental, s-a constatat efect bactericid asupra
S. mutans și a actinomicetelor

1. Biguanidele
S-a stabilit că după administrarea digluconatului de

clorhexidină timp de 21 zile se produce o scădere a
numărului S. mutans cu 26-68% din numărul inițial,
număr ce va reveni la valorile de plecare după o
perioadă de 2-6 luni de la încetarea administrării
LÖE şi SCHIOTT au demonstrat experimental că,

printr-o clătire zilnică cu digluconat de clorhexidină
0,2% timp de 21 zile se inhibă total formarea plăcii, iar
semnele de gingivită dispar - chiar în absenţa practicării
altor măsuri de igienă orală

1. Biguanidele
Gluconatul de clorhexidină realizează un control

eficient al depunerilor de placă supragingivală, motiv
pentru care a mai fost numită şi „periuţă chimică”
De regulă este indicată ca terapie de scurtă durată

pentru a controla puseele acute sau severe ale bolii
parodontale dar, pentru a evita apariţia efectelor
secundare, gluconatul de clorhexidină se
administrează pentru perioade scurte de timp, de
maximum 21 de zile

1. Biguanidele
Efecte secundare:
1. colorarea brună (precipită coloranţii alimentari) a
suprafeţelor dentare incorect curăţate, a obturaţiilor
(în special, a celor incorect finisate), a mucoasei orale,
în special a feţei dorsale a limbii, a dinţilor artificiali
De regulă, în asemenea situaţii se indică întreruperea

administrării produsului pentru o perioadă de timp,
iar în cazul colorărilor se recomandă un periaj mai
atent sau chiar periaj profesional

1. Biguanidele
2. perceperea unui gust amar - motiv pentru care au

fost introduse diferite arome,
3. pierderea temporară a senzaţiei gustative -
impune utilizarea după masă
4. senzaţia de arsură şi de uscăciune a gurii - se
stopează administrarea;
5. eroziuni ale mucoasei orale la concentraţii 0,2%,
dar rar întâlnite la concentrații de 0,12%;
6. creşte ritmul depunerilor de tartru dentar,
datorită accelerării descuamărilor epiteliale şi a plusului
de bacterii moarte produse;

1. Biguanidele
7. hipersensibilitate dentinară,
8. tumefacţii parotidiene la un număr redus de
persoane, după o folosire îndelungată
9. inhibă formarea cheagului sanguin - în cazul
plăgilor osoase se contraindică utilizarea ei timp de 2–3
zile
Apa de gură cu clorhexidină 0,10% nu afectează
formarea cheagului şi sinteza colagenului

1. Biguanidele
Forme de prezentare
1. Ape de gură
0,12% - în S.U.A. - Peridex,
0,2% - în Europa şi Canada,
- ultimele apărute - 0,10% - cu efecte secundare mai rare
Formulele de apă de gură cu sau fără alcool s-au dovedit
la fel de eficiente
Se recomandă clătirea gurii cu 10 ml soluţie de 2 ori
pe zi, timp de 30 secunde sau după indicaţiile
fabricantului
Atunci când soluţia de clorhexidină se foloseşte în
irigări orale, concentraţia recomandată este de 0,06%
1. Biguanidele
Folosită ca apă de gură - reduce depunerile de

placă cu 16-45% şi gingivita cu 27-80%
Denumiri comerciale:
• CORSODYL (Glaxo-Smith-Klein);
• PLAK-OUT (Santa Balanos);
• LACALUT AKTIV (cu digluconat de clorhexidină,
lactat de aluminiu şi fluorură de sodiu);
• LACALUT SENSITIVE (fără alcool, cu digluconat
de clorhexidină şi aminofluoruri, destinată tratarii
hipersensibilităţii dentinare şi prevenirii cariei
radiculare) - firma D-66424, Hamburg, Germania;
• CLORHEXIMED, HIBIDENT, PERIDEX, etc.
1. Biguanidele
Produsele tip CURAPROX aduc, în APELE DE GURĂ,

alături de clorhexidină 0,2% şi alte ingrediente active,
precum:
ACID HIALURONIC 0,2% - efecte benefice
❑ film protector pentru plaga chirurgicală, asigurînd o
regenerare mai rapidă a ţesutului implicat chirurgical,
prin care se reduce şi riscul unor complicaţii postoperatorii
CLORBUTANOL 0,5% - efect
❑ reducerea durerilor de la nivelul plăgilor chirurgicale şi
nu numai
Firma Curaprox propune adăugarea, în apele de gură cu CHX,
❑ a complexului ADS (anti discoloration system) - are
capacitatea de a reduce colorările posibile cu 80%

1. Biguanidele
Cele mai recente propuneri - ape de gură cu gluconat

de clorhexidină 0,10%
Astfel, pe piaţă există produsele:
ONDROHEXIDIN, a firmei One Drop Only D-13627,
Berlin (fără alcool, cu fluorură de potasiu şi 250 ppm F),
şi
ELUDRIL, a firmei Pierre Fabre Oral Care (cu gluconat
de clorhexidină 0,10%, clorbutanol 0,50%) cu proprietăţi
analgezice şi care, în plus, nu afectează sinteza
colagenului de către fibroblaşti

1. Biguanidele
2. Geluri cu gluconat de clorhexidină 1% - eficiente
în tratamentul stomatitelor, parodontopatiilor,
candidozelor, aftelor
Se pot aplica direct
 în pungile parodontale
 prin periere
 aplicate în conformatoare - în cazul persoanelor cu dizabilități
Mai recent - geluri cu clorhexidină 0,20% și 0,12%
Denumiri comerciale:
❑ CORSODYL,
❑ PLAK-OUT,
❑ ELUGEL - analgezic local, după intervenții chirurgicale,
cu clorhexidină 0,2%
❑ Chlorhexamed - cu clorhexidină 1%
1. Biguanidele
3. Spray cu gluconat de clorhexidină 0,1% și 0,2%

- antiseptic cutanat după efectuarea intervenţiilor
chirurgicale;
- există şi spray-uri cu clorhexidină recomandate
pentru curăţirea plăcii la pacienții cu dizabilităţi fizice
şi psihice
4. conurile - PERIOCOL (GC) și PERIOCHIP cu

eliberare lentă de digluconat de clorhexidină (2,5 mg);
se introduc periodic (la intervale de 3 luni) în punga
parodontală

1. Biguanidele
Conurile biodegradabile mențin o concentrație

medie de 125μg/ml clorhexidină în fluidul gingival
crevicular, 7 – 10 zile
Sunt autoretentive în contact cu umezeala pungilor

parodontale
Se introduc, ca adjuvant, după detartrare şi planare
radiculară → se obține reducerea adâncimii pungilor
parodontale
Conurile sunt contraindicate pacienţilor care prezintă

sensibilitate la clorhexidină

1. Biguanidele
5. pastele de dinţi cu cca 0,12% și 0,004% gluconat

de clorhexidină par a avea o eficienţă superioară celor
cu fluor (CLAYDON – 1995)
Produse comercializate ca pastă de dinţi sunt

LACALUT AKTIV şi SENSITIVE,
ELGYDIUM - Pierre Fabre Médicament
pasta de dinţi-gel CURASEPT cu
❑ clorhexidină 0,12% şi
❑ sistemul ADS (Anti Discoloration System) care
previne colorarea dinţilor

1. Biguanidele
6. gumele de mestecat cu gluconat de clorhexidină
(20 mg gluconat de clorhexidină la o lamă) utilizate de
2 ori pe zi - pot produce acelaşi efect ca şi clătirea cu
apele de gură cu clorhexidină 0,2%, SMITH – 1995
7. lacuri cu gluconat de clorhexidină 40% - aplicații
pe dinţi pentru 15 min
Sunt recomandate la pacienţii cu cario-activitate
intensă, în aplicaţii o dată pe lună - produs EC 40
8. lacuri cu gluconat de clorhexidină 1% şi timol - se
recomandă o aplicaţie pe săptămână, pentru perioade de
la 8 săptămâni la 3 luni - produsul CERVITEC
Lacurile sunt utilizate în SUA la copii şi pacienţii cu
xerostomie, în scopul reducerii cariei dentare
1. Biguanidele
9. Fibre cu clorhexidină – care eliberează treptat
substanța activă
 se introduc în pungile parodontale după
detartraj și planare radiculară - sunt menținute prin
utilizarea unui adeziv cu cianoacrilat,
 se folosesc fibre din bumbac (cu 0,8 ml clorhexidină)
sau din vâscoză (cu 0,3 ml clorhexidină) - contribuie la
reducerea adâncimii pungilor și a sângerării, în cazul
adultului cu boală parodontală
În contrast cu administrarea sistemică, administrarea
controlată de medicamente asigură o concentrare de
1.000 de ori mai mare a medicamentului în fluidul
crevicular la nivelul zonei afectate
Compușii fenolici – clasă de compuși chimici cu
proprietăți unice, unii dintre aceștia având efect germicid
– utilizați ca dezinfectanți
Uleiurile esenţiale (uleiurile aromatice, uleiuri

volatile) – compuși chimici extrași din plante, care conţin
compuşi fenolici

2. Compușii fenolici
Compușii fenolici acționează prin:
 distrugerea membranei celulare

 inhibarea activităţii enzimelor microbiene
 prevenirea agregării microbiene,
 încetinirea multiplicării microbiene
 extragerea endotoxinelor (prin care, teoretic, se
reduce patogenitatea plăcii)
Cei mai importanți reprezentanți listerina

triclosanul
utilizată la combaterea plăcii, a gingivitelor și la

tratarea candidozelor
Listerina este o apă de gură hidro-alcoolică, care
conţine uleiuri esențiale extrase din plante:
timol
mentol
eucaliptol
metil salicilat
Se recomandă ca pacientul să-şi efectueze normal igienizarea orală zilnică şi să
clătească cu 20 ml soluţie, timp de 30 s, de 2 ori pe zi

2. Compușii fenolici - listerina
Listerina acţionează bactericid prin alterarea

membranei microbiene
Studiile efectuate in vitro arată că sunt distruse
după 30 secunde de contact:
Actinobacillus actinomycetemcomitans,
Actinomyces viscosus,
Streptococcus mutans şi S. sanguis,
speciile Bacteroides
Candida albicans
Efectul antiplacă al listerinei este evaluat însă la 35%

din cel realizat prin folosirea corectă a produselor cu
clorhexidină administrarea acesteia se face pe
perioade lungi de timp, de ordinul lunilor, pentru un
efect antiplacă vizibil
Este eficientă și în reducerea halitozei
Efecte secundare:
 senzație de arsură
 gust amar
 colorarea dinților (mai puțin
față de cea determinată de CHX)
Marele inconvenient al Listerinei - conţinutul

alcoolic mare, între 21,6–26,9% (formula originală
conţinea 21,6% alcool), la un pH=4,3 (prin care se
generează eroziuni în smalț și dentină, dar la un nivel
mult mai redus comparativ cu consumul de suc de
portocale), care o face, ca şi în cazul celorlalte ape de
gură cu conţinut mare de alcool, mai puţin
recomandabilă, datorită efectului cancerigen

Din aceste motive, Listerina este recomandată:

 pacientului care nu este capabil să-şi efectueze un
periaj şi un flossing dentar adecvat;
 periodic pentru a-și îmbunătăţi igiena orală;
 înaintea procedurilor stomatologice care produc
cantităţi mari de aerosoli
Fine şi colab. - recomandă clătirea gurii cu Listerină înaintea
şedinţelor de lucru şi constată o reducere a încărcăturii
microbiene a aerosolilor produşi cu 93,6%

Conținutul mare de alcool (între 0 şi 27%) -
problemă generată de folosirea apelor de gură şi ridicată
de National Poison Center Network (S.U.A.)
National Cancer Institute - a atras atenţia asupra

legăturii certe dintre utilizarea regulată a apelor de gură
cu conţinut de ≥25% alcool şi incidenţa crescută a
CANCERULUI din zona buco-faringiană
Nu s-a putut stabili dacă doar alcoolul este responsabil,
dar s-a stabilit că prezenţa lui favorizează dizolvarea şi
dispersia anumitor substanţe incriminate în apariţia
cancerului

Council on Dental Therapeutics al ADA, cere
 un conținut maxim de alcool etilic de până la 5%

 realizarea de sticle prevăzute cu dopuri speciale, greu
de deşurubat de către copilul mic şi cu avertismente pe
eticheta produsului
❑ a fi ţinut la distanţă de copilul mic

ATENŢIE! ❑ nu se înghite
❑ conţine alcool
❑ de folosit la indicaţia medicului

 conţinutul mare de alcool - periculos în special
pentru copiii de 2-3 ani - rapoartele perioadei 1987-
1991 arată că în SUA s-au înregistrat peste 10.000 de
intoxicații alcoolice acute cu asemenea ape de gură
la copiii sub 6 ani, dintre care 3 mortale
Apele de gură cu alcool nu se recomandă alcoolicilor

sau celor cărora li se administrează anumite
medicamente care reacţionează advers cu
alcoolul, precum METRONIDAZOLUL

agent antimicrobian sintetic

este un solid incolor, solubil în solvenți organici
dar greu solubil în apă (este aproape insolubil în apă,
motiv pentru care se asociază cu o bază, un alcool
sau un glicol)
este un agent antimicrobian cu spectru larg,
acţionând bactericid împotriva bacteriilor G- şi G+,
dar cu acţiune bacteriostatică mai redusă,
comparativ cu cea a clorhexidinei (JENKINS – 1991)
2. Compușii fenolici - triclosanul
determină distrucţii la nivelul membranei celulare şi

bacterioliză
produsele cu triclosan sunt indicate pentru a

reduce acumularea de placă şi gingivita, precum şi
cantitatea de tartru formată
Efectul antiplacă al triclosanului - doar 65%,

comparativ cu cel al clorhexidinei

pasta de dinţi Colgate Total conţine pe lângă triclosan

❑ 0,3% triclosan/2% copolimer,
❑ fluorură de sodiu 0,32%, 1450 ppm F, şi
❑ pirofosfat de sodiu 5%
The American Cleaning Institute - constată că
triclosanul este unul dintre cei mai folosiţi şi
investigaţi agenţi sintetici antimicrobieni → produse
■ paste de dinţi,
■ ape de gură,
■ perspirant,
■ săpunuri antiseptice,
■ soluții de spălat vase

referitor la toxicitatea triclosanului:

1. în soluţie, creşte rezistenţa individului la acţiunea
antibioticelor,
2. poate afecta activitatea endocrină - influenţează secreţia de
estrogen şi testosteron, generând şi probleme în funcţionarea
glandei tiroide,
3. în contact cu apa care conţine clor - eliberează un nivel
periculos de cloroform - substanţă considerată cu potențial
cancerigen
4. pentru mediu - este considerat pesticid
5. s-a demonstrat prezenţa sa în urină şi în sânge → efecte
negative la mamă/gravidă şi la cei cu predispoziţie genetică spre
anumite boli

Deci, datorită efectelor secundare s-a renunțat la

utilizarea triclosanului în produse stomatologice
(firma Colgate)
Din 2018, firma COLGATE a renunțat la folosirea lui la

fabricarea
❑ pastelor de dinți (principala pastă comercializată și
indicată în SUA a fost Colgate Total),
❑ dar și a apelor de gură (Plax)

Din 2018, vechea pastă de dinți Colgate Total apare

cu denumire asemănătoare, dar cu un alt conținut
❑ Pasta Colgate® Total cu Zinc Dual și arginină
conține:
 oxid de zinc și citrat de zinc 0,96%,
 1,5% L-arginină și
 1450 ppm NaF
 într-o bază de silice

Pasta Colgate® Total Dual Zinc - efecte benefice:

reduce semnificativ hipersensibilitatea dentinară după 4
săptămâni de utilizare,
reduce semnificativ formarea tartrului supragingival,
constatându-se inhibarea formării lui pentru o perioadă de 12
săptămâni,
reduce semnificativ colorările dentare extrinseci,
reduce pentru cca 12 ore numărul microorganismelor
orale aflate pe suprafața dinților, a limbii, mucoasei gingivale și
jugale, dar și în salivă,
eficiență în reducerea halitozei - prin reducerea producţiei
de compuși sulfurici volatili
eficientă în reducerea plăcii dentare și implicit a gingivitei
după o perioadă de utilizare a pastei 3 – 6 luni, de 2 ori pe zi

Folosirea ei oferă o protecţie dentară şi a tuturor

structurilor orale pentru 12 ore (substantivitate)
Acțiunea substanțelor active:
 întăreşte specific structura dentară, limitând formarea
cariilor în smalţ sau în structurile radiculare şi
F  previne producerea eroziunilor dentare cauzate prin
aciditate produsă prin metabolism microbian;
 în apărarea împotriva stresului oxidativ,
 de protecţie împotriva îmbătrânirii,
Zn  în accelerarea proceselor de vindecare a rănilor,
 în sinteza ADN-ului şi a proteinelor,
 în menţinerea imunităţii şi a proprietăţilor antibacteriene

Zn dual activat cu arginină – îmbunătăţeşte folosirea, retenţia

şi bioactivitatea Zn la nivelul ţesuturilor moi şi în profunzimea
plăcii dentare
L-ARGININA - aminoacid care intervine în modularea

metabolismului microbian şi creşte pH-ul plăcii prin producerea
de amoniac, iar în combinaţie cu un compus insolubil de calciu
ameliorează simptomele de hipersensibilitate dentinară,
formând cristale de fosfat de calciu la nivelul canaliculelor
dentinare expuse, care sunt astfel obstruate
Particulele de silice (dioxid de siliciu) – rol de curăţare,
menţinând albul dinţilor, iar mărimea particulelor previn
producerea hipersensibilităţii dentinare

Referitor la săpunurile antimicrobiene
 FDA permite utilizarea triclosanului în săpunuri

cu conținut ˃60% alcool
 din punct de vedere al transmiterii infecţiilor -

spălarea mâinilor cu săpun obişnuit este la fel de
eficientă
 se recomandă ca săpunurile cu triclosan să fie
folosite numai în unităţi medicale, nu şi cotidian, la
domiciliu

a. Sanguinaria
principalul reprezentant al grupei
extractul de sanguinaria – alcool extras din rădăcina
plantei Sanguinaria Canadensis, care creşte în America
de Nord şi conţine benzofenantidină
este un agent cationic de suprafaţă, solubil în apă,
care prezintă capacitate de legare la lipoproteinele
membranei microbiene, generând efect bactericid

3. Alcaloizii vegetali - sanguinaria
inhibă metabolismul glucidic - mecanism prin care

pH-ul bucal se menţine în limite fiziologice
(BOULWARE –1983 - şi JONES – 1986)
reduce aderenţa microbiană şi depunerile de placă
şi, implicit, inflamaţia gingivală (QUIRYNEN – 1990)
prezintă o acţiune antiplacă specială, acţionând mai

ales asupra plăcii subgingivale, ce poate fi comparabilă
ca efect cu cel al clorhexidinei asupra plăcii
supragingivale

reduce depunerile de placă cu 20–60%, la scurt timp de

la aplicarea ei - acţiunea antiplacă şi antimicrobiană se
produc la o concentraţie a substanţei active de 16 g/ml
(SOCRANSKY)
este activă şi în reducerea halenei fetide - prin
anihilarea formării sulfurilor volatile
se comercializează sub formă de:
- apa de gură Viadent, concentraţie 0,03% - pentru
irigări subgingivale
- pasta de dinţi Viadent, concentrație 0,03% - în
combinaţie cu monofluorofosfat de sodiu

studii recente constată probabilitatea producerii

leziunilor precanceroase prin folosirea apelor de
gură cu sanguinaria, chiar şi după 10 ani de la
stoparea folosirii ei → producătorii înlocuiesc
sanguinaria din aceste ape de gură cu alte substanţe
active

3. Alcaloizii vegetali
b. Lemnul dulce – meswak, sewak
provine din arborele Salvadora Persica

ramurile arborelui - folosite încă din Antichitate de
către populaţiile care locuiesc în jurul Golfului Persic
prin fragmentarea la unul din capete, ramurile
respectivului arbore se transformă în adevărate
periuţe de dinţi
și astăzi, asemenea ramuri sunt comercializate în
tuburi de sticlă vidate

Lemnul dulce – roluri:

 efect mecanic de periere,
 acţionează şi chimic - prin intermediul acizilor
graşi, al compuşilor fenolici, al fitosterolilor şi al
flavonelor conţinute, iar prin extractele chimice -
ENOXOLONA – ingredientul activ antiinflamator -
pot fi componente ale unor paste de dinţi şi ape de
gură

c. Alte extracte naturale din plante
prin proprietăţile lor antiseptice, antiinflamatorii,

analgezice şi regeneratorii pot fi încorporate în reţete
ale apelor de gură, ale gumelor de mestecat sau ale
unor paste de dinţi
Muşeţelul sau romaniţa
– CHAMOMILLAE FLOSS – prezintă proprietăţi
antiinflamatorii, analgezice, antiseptice şi
cicatrizante
Apă de gură comercializată –
Romazulan (Biofarm)
Cimbru de grădină – THYMI VULGARIS HERBA –

prezintă efecte antiseptice şi calmante (datorită
prezenţei timolului)
Anasonul – ANISI FRUCTUS – cu proprietăţi
antiinflamatorii şi antiseptice datorate prezenţei
mentolului
Menta – MENTHA CRISTPAE FOLIUM – prin
prezenţa mentolului, oferă proprietăţi antiinflamatorii
şi antiseptice

Uleiul de cuişoare – AETHEROLEUM

CARYOPHYLLY – conţine 70–90% eugenol liber, cu
efect bactericid, datorat fenolului
Eucaliptolul – EUCALYPTI FOLIUM – conţine
uleiuri volatile cu efecte astringente şi antiseptice
Rubarba - RHEUM PALMATUM – efect calmant şi
decongestionant

Un exemplu de utilizare a extractelor vegetale este
pasta de dinţi PARODONTAX classic, care conţine:
bicarbonat de sodiu fin granulat,
6 extracte naturale:
❑ echinacea - imunomodulator,
❑ rathania - astringent,
❑ muşeţel - antiinflamator, antibacterian,
❑ salvie - antibacterian, antiinflamator, analgezic,
❑ smirnă - antihemoragic, tonifiant,
❑ mentă - antibacterian și oferă prospeţime respiraţiei
Pasta este folosită de peste 60 de ani în tratamentul gingivitei şi
al bolilor parodontale datorită efectului antibacterian, dar şi
pH-ului alcalin=8,4, ce oferă o bună capacitate tampon

4. Compușii cuaternari de amoniu
sunt agenţi cationici de suprafaţă puternic atraşi de
suprafeţele dentare şi de componentele chimice ale plăcii
în plus, produc reducerea tensiunii superficiale a
coroanelor dentare
acţionează antimicrobian, prin distrugerea membranei
celulare şi produc alterări la nivelul citoplasmei
deşi prezintă o atracţie puternică iniţială la ţesuturile
orale, nu prezintă aceeaşi eficienţă antiplacă ca şi
clorhexidina, efectul antiplacă menţinându-se un timp
redus, substantivitate redusă (JENKINS – 1994)

din această grupă fac parte:
 clorura de cetylpiridinium (CCP) - cel mai

important produs comercializat - Cepacol - cu 0,05%
CCP
 clorura de benzalkonium – produsul Colgate 100 -
cu 0,05% clorură de benzalconiu
 hexetidina
intră în compoziţia unor ape de gură la concentraţii

de 0,05%, cu care pacientul clăteşte de 2–4 ori/zi

Clorura de cetylpiridinium - la pH-ul cavităţii orale

 este un antiseptic monocationic ce se adsoarbe rapid
la nivelul structurilor dentare,
 prezintă
❑ o substantivitate de 3-5 ore
❑ reduce cantitatea de acid, produs microbian
❑ este detoxifiant (neutralizează toxinele)
 agent de neutralizare a toxinelor, la concentraţii
de 0,05 – 0,07%

 obişnuit, se foloseşte ca antiseptic în ape de gură

(PLAX - cu CCP și NaF), iar în ultimul timp
este folosită împreună cu clorhexidina
 comparând apele de gură cu CCP cu cele cu
clorhexidină se constată că primele inhibă
formarea plăcii într-o manieră mult mai redusă
 poate cauza colorări dentare, dar nu precum

cele produse de clorhexidină
 poate fi inactivată de lauril sulfatul de sodiu,
din componența pastelor de dinți

Hexetidina 0,1%
este un antiseptic cu spectru larg, care distruge
❑ 97,5% dintre bacterii și
❑ 99% dintre virusurile din cavitatea orală
Produs - HEXORAL
prezintă o acţiune limitată de inhibare a formării
plăcii - acţiunea este potenţată în prezenţa sărurilor de
zinc
efecte secundare
colorări dentare
 eroziuni mucozale mai evidente la concentraţie
a soluţiei peste 0,14%

Alte efecte secundare ale compușilor cuaternari de

amoniu
1. colorații dentare
2. creșterea vitezei de depunere a tartrului dentar
3. folosirea îndelungată şi componenta alcoolică pot
provoca leziuni descuamative, senzaţii de arsură la
nivelul limbii și colorații dentare minore reversibile
4. acţiunea lor este anihilată de prezenţa
componentelor anionice din compoziţia pastelor de
dinţi → vor fi folosite doar după clătirea atentă a gurii
Denumiri comerciale: CEPADONT, CEPACOL,
ALODONT, AQUAFRESH, SCOPE

5. Agenți de oxidare
eliberează oxigen atomic - prin care curăţă țesuturile
necrozate şi alterează celula microbiană prin creşterea
permeabilităţii membranei
substantivitatea lor este redusă
cei mai utilizați în apele de gură comercializate sunt
peroxidul de carbamidă 10% şi peroxidul de
hidrogen 1,5% asemenea ape de gură fiind
recomandate în administrări de scură durată în
pericoronarite şi gingivostomatite ulcero-necrotice

Peroxidul de hidrogen 3% sub formă de apă oxigenată

H2O2 - folosit ca dezinfectant în aplicaţii topice, dar şi în clătiri
orale, la concentraţii de 0,3–0,5%
A. Apa oxigenată - antiseptic eficient, care acţionează asupra
spirochetelor, bacteriilor anaerobe sau a streptococului
S. Pyogenes
 folosită în irigări subgingivale - efect rapid, dar de scurtă
durată, asupra germenilor anaerobi şi este inactivată de
substanţele organice prezente
 are şi acţiune hemostatică şi de îndepărtare a detritusurilor
organice
 în utilizare de lungă durată - efecte secundare severe, de la
hiperkeratoză la ulceraţii orale, de la hiperplazii şi limbă neagră
păroasă până la efecte cancerigene

B. Soluţia cu peroxid de hidrogen 30% - Perhidrol -

 prezintă acţiune antimicrobiană, în special asupra germenilor
anaerobi
 este indicată, datorită efectului cauterizant, în tratamentul
gingivitei hiperplazice, mai ales a celei gravidice
Cloramina B eliberează clor activ, iar în combinaţie cu apa, în
soluţie de 3%, eliberează oxigen activ
 indicată în spălături locale
Oxigenul monobaric sau hiperbaric - introdus subgingival,
produce acelaşi efect ca şi apa oxigenată, fiind indicat mai ales în
tratamentul osteomielitei
Albastru de metilen 2% - prezintă o acţiune antiseptică redusă
 crează un mediu incompatibil dezvoltării microorganismelor,
prin creşterea potenţialului redox, obţinut mai ales la nivelul
pungilor parodontale
6. Sărurile unor metale
Soluţiile apoase hipertone cu clorură de sodiu, bicarbonat de
sodiu sau sulfat de magneziu acționează prin
a. diferența de presiune osmotică - determină atragerea apei din
interiorul celulelor, mecanism prin care se reduce edemul
inflamator sau cel post-traumatic
b. stimulează circulaţia sanguină şi secreţia salivară, realizând
de asemenea şi curăţirea ţesuturilor
Soluțiile izotone și hipertone cu clorură de sodiu – efecte
secundare - folosite timp îndelungat, pot provoca
 ulceraţii,
 retracţii gingivale,
 candidoze,
 hipertrofia papilelor linguale etc.

6. Sărurile unor metale
FLUORURILE – mai ales cea de STANIU, ca şi aminele

fluorurate - reduc numărul spirochetelor de la nivelul şanţului
gingival şi indicii de sângerare, situaţia păstrându-se cca 6
săptămâni de la utilizare
 efectul antiplacă şi antigingivită al apelor de gură cu amine
fluorurate sau cu fluorură de staniu este mai redus comparativ
cu cel al clorhexidinei
 Soluţiile cu fluorură de staniu 1,65% se pot folosi în aplicaţii
topice sau în irigări subgingivale
 Dezavantajul gustului sau cel de colorare a suprafeţelor

dentare demineralizate limitează recomandarea lor

7. Alte antiseptice
Povidone iodine - folosit din 1955 ca dezinfectant cutanat
înainte și după intervenții chirurgicale
se comercializează ca Betadine – soluție antiseptică
se foloseşte pentru dezinfecţia tegumentului (săpunuri
chirurgicale) şi a mucoaselor
preparatul conţine iod activ ca substanţă antimicrobiană
Principale efecte benefice

■ NU produce infecţii oportuniste
■ Efectul antiseptic este similar cu cel produs de
clorhexidină

7. Alte antiseptice
în medicina dentară Povidone Iodine se indică în

tratamentul gingivitelor acute ulcerate
concentrația recomandată este

❑ în irigări profesionale (10%),
❑ în irigări la domiciliu (0,1%) sau
❑ ca ape de gură (1%)
prezintă substantivitate de doar 60 minute, însă este eficientă

în inhibarea formării plăcii
chiar dacă efectele secundare sunt reduse, apele de gură

cu povidone iodine produc afectarea funcţionării glandei
tiroide (Wray et al. 1978)

Administrate sistemic sau local (sub formă de paste de
dinţi sau ape de gură) dovedesc un înalt potenţial de
inhibare a formării plăcii dentare, supra- şi
subgingivale, însă folosirea lor îndelungată este
interzisă
Această atitudine se datorează efectelor secundare -

modificarea nişei ecologice, producerea rezistenţei
microbiene sau infecţiilor oportuniste şi, cel mai grav,
producerea alergiilor

B. Antibiotice
De-a lungul timpului au fost testate o serie de

antibiotice, precum: tetraciclina, vancomycina,
eritromicina, kanamicina, spiramycina,
nidamicina, metronidazolul, etc. - care au
demonstrat efecte antimicrobiene certe asupra
germenilor specifici plăcii microbiene
Penicilina - a fost folosită în acest scop, însă, datorită
potenţialului alergenic crescut, utilizarea a fost
drastic limitată
Datorită efectelor secundare generate (infecţii
oportuniste şi alergii) - antibioticele nu mai sunt
utilizate ca substanţe antiplacă, decât în mică măsură

B. Antibiotice
a. Administrare locală
Antibioticele, care au demonstrat bune efecte locale şi
în tratamentul parodontopatiei:
1. fibrele impregnate cu tetraciclină sau cu clorhexidină
2. pastele cu tetraciclină-metronidazol sau cu minociclină -
introduse direct în punga parodontală (cu seringa cu ac bont) -
au eficienţă asupra Actinobacilului actinomycetemcomitans
3. preparatele nano (nanotechnology; nano drug delivery
systems) - cu triclosan, tetraciclină
Metoda NANO este apreciată datorită

❑ controlului eliberării substanței active și
❑ a minimalizării efectelor secundare

B. Antibiotice
Fibrele impregnate cu tetraciclină

un monofilament de copolimer de etilen/acetat de vinil, cu un
diametru de 0,5 mm și care conține 12,7 mg tetraciclină
hidroclorid egal dispersată;
produsul oferă o eliberare continuă a tetraciclinei pe o perioadă

de 10-14 zile
folosirea metodei este în declin pentru că firul nu este

resorbabil și au fost relatate dificultăți la plasarea și retenția
acestuia la nivelul pungilor parodontale

B. Antibiotice
b. Administrarea sistemică a antibioticelor în stomatologie
se indică corect numai pe baza antibiogramei efectuate în

prealabil
pentru tratarea diferitelor forme şi manifestări ale afecţiunilor
parodonţului se indică specific:
 combinaţia tetraciclină-metronidazol (tetraciclină 250 mg la
6 ore timp de 10-14 zile) sau metronidazol (250 mg 3 ori/zi) -
augmentin (250-500 mg/zi) timp de 7 zile
Studii recente au arătat că AMOXICILINA sau o combinație de
amoxicilină și metronidazol sau doar metronidazol sau o doză
subantimicrobiană de doxiciclină, oferă beneficii împreună cu
detartrajul și planarea radiculară

B. Antibiotice
Studiile arată că rezultatele obţinute prin asocierea

antibioterapiei cu detartrajul şi planarea radiculară sunt
mult superioare celor obţinute NUMAI prin DETARTRAJ
Însă, plecăm de la constatarea că cca 85% dintre pacienţi
răspund favorabil numai la detartraj şi planare radiculară
Aceste combinaţii se indică, de regulă, la tratamentul:

1. parodontopatiei marginale generalizate – acţionează eficient
împotriva Actinobacillus actinomycetemcomitans şi nu numai
2. pericoronaritelor,
3. abceselor apicale,
4. a formei refractare a parodontopatiei marginale a adultului
(cu pungi parodontale de peste 5 mm),

B. Antibiotice
5. parodontitei juvenile localizate,

6. când există simptomatologie generală (ex. febră) – în abces
parodontal sau gingivo-stomatită ulcero-necrotice (ANUG)
Când indicăm tratament antibiotic SISTEMIC, trebuie să

ţinem cont însă de următoarele LIMITE
1. efecte secundare generate de anumite antibiotice (alergii);
2. posibilitatea inducerii rezistenţei la antibioticul în cauză;
3. medicamentul acţionează şi în zone care nu necesită

intervenţie, astfel încât concentraţia lui ajunge diluată la
locul de acţiune;

B. Antibiotice
4. poate genera suprainfectare (infecţii oportuniste) - candidoza;

5. acuzele parodontale atenuate de antibiotic limitează voinţa
pacientului de a urma strict tratamentul antibiotic un anumit
număr de zile
Din aceste motive se propune o nouă abordare a DOZELOR
SISTEMICE SUBANTIMICROBIENE – modularea rezistenței
gazdei față de atacul patogenilor parodontali
De exemplu – tratamentul cu DOXICICLINĂ (Periostat) - se
administrează antibioticul
❑ în doze mici (20 mg de 2 ori/zi)
❑ pentru o lungă perioadă (pentru 6-9 luni)
❑ prin care se inhibă acțiunea colagenzei și se previne
distrugerea fibrelor de colagen

B. Antibiotice
Rezultatele obținute sunt echivalente celor obținute numai prin

detartraj și planare radiculară
Terapia cu antibiotice în doze reduse, subantimicrobiene,
nu produc modificări dăunătoare la nivelul florei periodontale și
nici nu s-a observat producerea rezistenței microbiene
Tratamentul cu doxiciclină, chiar în doze reduse este însă

contraindicat pacientului alergic la tetracicline
Noi posibilități de modulare a răspunsului gazdei la atacul

patogenilor parodontali - tratamentul cu probiotice și
vaccinările, dar cercetările sunt în fază incipientă

C. Enzimele
dextranaza exercită, in vivo, la animalele de laborator, o
acţiune de dizolvare şi inhibare a formării plăcii bacteriene.
Experimentele efectuate la om au demonstrat însă o acţiune
antiplacă redusă
alte enzime, precum: combinaţii ale aminoglucozoxidazei
şi glucozoxidazei care, împreună, formează hipothiocyanitul
- un constituent antibacterian natural al salivei, care conferă
rezultate favorabile antiplacă
alte enzime testate - tripsina, chemotripsina, amilaza,
lipaza, elastaza - nu au prezentat o acţiune antiplacă demnă de
reţinut


Curs 3

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs 3

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

© 2021 Catedra de Prevenție Oro-Dentară Facultatea de Medicină Dentară

Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” București

Conceptul de control chimic al plăcilor

Controlul plăcii supragingivale devine fundamental

© 2021 Catedra de Prevenție Oro-Dentară Facultatea de Medicină Dentară

Pentru a preveni boala parodontală este necesar să

Pe de altă parte există dovezi (dar nu suficiente), că în

© 2021 Catedra de Prevenție Oro-Dentară Facultatea de Medicină Dentară

© 2021 Catedra de Prevenție Oro-Dentară Facultatea de Medicină Dentară

© 2021 Catedra de Prevenție Oro-Dentară Facultatea de Medicină Dentară

5. Să necesite aplicări cu o frecvenţă redusă;

S-a stabilit ca produsele stomatologice, înainte de a fi

© 2021 Catedra de Prevenție Oro-Dentară Facultatea de Medicină Dentară

© 2021 Catedra de Prevenție Oro-Dentară Facultatea de Medicină Dentară

Hidroclorura de delmopinol (DH) 0,2%

© 2021 Catedra de Prevenție Oro-Dentară Facultatea de Medicină Dentară

Se administrează pe termen îndelungat fără a genera

© 2021 Catedra de Prevenție Oro-Dentară Facultatea de Medicină Dentară

© 2021 Catedra de Prevenție Oro-Dentară Facultatea de Medicină Dentară

© 2021 Catedra de Prevenție Oro-Dentară Facultatea de Medicină Dentară

Sunt polimeri cationici solubili în apă, cu spectru

 Digluconat de clorhexidină – Davies (1950)

© 2021 Catedra de Prevenție Oro-Dentară Facultatea de Medicină Dentară

© 2021 Catedra de Prevenție Oro-Dentară Facultatea de Medicină Dentară

sarea acidului gluconic cu clorhexidina

C1 NH C NH C NH CH2 (CH2)4 CH2 NH C NH C NH C1

© 2021 Catedra de Prevenție Oro-Dentară Facultatea de Medicină Dentară

© 2021 Catedra de Prevenție Oro-Dentară Facultatea de Medicină Dentară

este deosebit de activ şi împotriva microorganismelor

© 2021 Catedra de Prevenție Oro-Dentară Facultatea de Medicină Dentară

1976 – Coulter şi Russel - pe model artificial, arată

utilizarea în cazul pacienţilor parodontopați,

© 2021 Catedra de Prevenție Oro-Dentară Facultatea de Medicină Dentară

având un puternic efect cationic - poate interfera cu

La ora actuală – sunt produse care conțin clorhexidină și NaF –

© 2021 Catedra de Prevenție Oro-Dentară Facultatea de Medicină Dentară

inhibă formarea cheagului sanguin - folosirea

Pentru a contracara această acțiune s-au fabricat produse ce

gluconatul de clorhexidină se absoarbe la nivelul

dacă este introdus la nivelul urechii medii →produce

Indicaţiile gluconatului de clorhexidină sunt multiple:

© 2021 Catedra de Prevenție Oro-Dentară Facultatea de Medicină Dentară

© 2021 Catedra de Prevenție Oro-Dentară Facultatea de Medicină Dentară

g. pentru dezinfecția protezelor mobile – prin

h. în clătiri antiseptice - înaintea procedurilor

© 2021 Catedra de Prevenție Oro-Dentară Facultatea de Medicină Dentară

1987 L. Hunter și Addy – în situațiile unor ulcerații –

© 2021 Catedra de Prevenție Oro-Dentară Facultatea de Medicină Dentară

S-a stabilit că după administrarea digluconatului de

LÖE şi SCHIOTT au demonstrat experimental că,

© 2021 Catedra de Prevenție Oro-Dentară Facultatea de Medicină Dentară

Gluconatul de clorhexidină realizează un control

De regulă este indicată ca terapie de scurtă durată

© 2021 Catedra de Prevenție Oro-Dentară Facultatea de Medicină Dentară

De regulă, în asemenea situaţii se indică întreruperea

© 2021 Catedra de Prevenție Oro-Dentară Facultatea de Medicină Dentară

2. perceperea unui gust amar - motiv pentru care au

© 2021 Catedra de Prevenție Oro-Dentară Facultatea de Medicină Dentară

© 2021 Catedra de Prevenție Oro-Dentară Facultatea de Medicină Dentară

Folosită ca apă de gură - reduce depunerile de

Produsele tip CURAPROX aduc, în APELE DE GURĂ,

© 2021 Catedra de Prevenție Oro-Dentară Facultatea de Medicină Dentară

Cele mai recente propuneri - ape de gură cu gluconat