DeCeE - Partea A IIa - Anexe

PARTEA a II-a
ANEXE
LA SUPORTUL DE CURS PENTRU
PROGRAMUL NAŢIONAL DE DEZVOLTARE A COMPETENŢELOR DE EVALUARE
ALE CADRELOR DIDACTICE
(DeCeE)
179
CNCEIP - 2008
CUPRINS
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ …...........................................................................181

LIMBI MODERNE .........................................................................................................187
Limba franceză .....................................................................................................190
Limba engleză ......................................................................................................191
CHIMIE .........................................................................................................................192
BIOLOGIE .....................................................................................................................209
DISCIPLINE SOCIO – UMANE ....................................................................................214
DISCIPLINE TEOLOGICE ............................................................................................220
EDUCAŢIE ARTISTICĂ SPECIALIZATĂ ......................................................................227
DISCIPLINE TEHNOLOGICE .......................................................................................234
EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT ......................................................................................256
180
CNCEIP - 2008
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ
ANEXE TEMELE 3,10: EVALUAREA ORALĂ
În contextul educaţional actual, evaluarea orală este văzută ca o parte integrantă a

procesului instructiv-educativ, reprezentând modalitatea de evaluare des utilizată la clasă.
Deoarece disciplina limba şi literatura română vizează şi competenţa de comunicare verbală,
probele orale sunt strict necesare pentru măsurarea acestei competenţe în diferite situaţii de
comunicare, atât în practica şcolară curentă, cât şi în situaţia de examen. Această competenţă
vizează elementele de susţinere şi argumentare a ideilor, dar şi capacitatea de a transmite clar,
corect şi coerent informaţii referitoare la textele beletristice studiate, elemente de orientare
culturaIă şi concepte operaţionale. Modul de apreciere a acestora conferă evaluării orale un
anumit grad de personalizare, care trebuie valorizat prin aprecierea pe care profesorul o
realizează asupra răspunsului elevului.
Evaluarea orală, care presupune o legătură „face to face” între evaluator şi cel evaluat,
are şi avantaje, dar şi o serie de limite (subiectivitatea evaluării, nivelul scăzut de fidelitate şi de
validitate, consumul mare de timp). În scopul sporirii gradului de obiectivitate a acestui tip de
evaluare, evaluatorul va pune în relaţie propria apreciere cu grila de evaluare a răspunsului oral.
În situaţia unei evaluări curente, la clasă, evaluatorul trebuie să respecte anumite
exigenţe în formularea întrebărilor şi în administrarea răspunsurilor (adaptare după Marin Stoica,
„Sinteza de pedagogie şi psihologie şcolară”, Ed. Universitaria, Craiova, 1992):
- să fie centrate pe obiective operaţionale;
- să vizeze conţinutul esenţial;
- să fie precis determinate, înlăturându-se complexitatea, ambiguitatea, caracterul
sugestiv;
- să vizeze nivelul de înţelegere a elevului şi capacitatea lui de a opera cu ele în plan
mental şi în aplicaţii practice;
- să solicite gândirea independentă, inteligenţa şi creativitatea;
- să fie adresate întregii clase, apoi numindu-se un elev care să răspundă;
- elevul să nu fie întrerupt decât dacă răspunsul nu este la obiect sau dacă face erori
grave.
În mod obligatoriu, evaluatorul va cota răspunsul elevului (prin notare, prin apreciere
critică etc.), recomandându-se ca să fie subliniate mai ales elementele de performanţă/ de
succes.
Avantajele utilizării evaluării orale vizează:
- flexibilitatea şi adecvarea individuală a modului de evaluare prin posibilitatea de a alterna
tipul întrebărilor şi gradul lor de dificultate, în funcţie de calitatea răspunsurilor oferite de către elev;
- posibilitatea de a clarifica şi de a corecta imediat eventualele erori sau neînţelegeri ale
elevului, în raport de un conţinut specific sau cu o competenţă vizată;
181
CNCEIP - 2008
- formularea răspunsurilor urmăreşte logica şi dinamica unui discurs oral, ceea ce oferă mai
multă libertate de manifestare a originalităţii elevului, a capacităţii sale de argumentare etc.;
- nu în ultimul rând, tipul de interacţiune directă creată între evaluator şi evaluat (profesor şi
elev) este de natură să stimuleze modul de structurare a răspunsurilor de către elev încurajând şi
manifestări ce permit evaluarea comportamentului afectiv-atitudinal.
Este necesar să fie avute în vedere şi limitele acestor probe, dintre care mai importante sunt
următoarele:
- diversele circumstanţe care pot influenţa obiectivitatea evaluării (de exemplu, gradul diferit
de dificultate al întrebărilor de la un elev la altul, variaţia comportamentului evaluatorului etc.), ceea
ce generează o puternică varietate interindividuală (de la un evaluator la altul) şi intraindividuală
(acelaşi evaluator, în momente diferite);
- gradul de subiectivitate al evaluării poate fi întărit de factori ce ţin de personalitatea
evaluatorului (criteriul la care se raportează, opinia anterioară despre cel evaluat, efectul halo,
Pygmalion, starea/ dispoziţia de moment a acestuia etc.), de cea a evaluatului (teamă, anxietate,
indispoziţii diverse, starea de sănătate, trăsături de personalitate etc.) şi de relaţia anterioară
evaluator-evaluat (intimidare, inhibare sau, dimpotrivă, dorinţă de a face pe plac, respect reciproc
etc.);
- nivelul scăzut de validitate şi fidelitate;
- consumul mare de timp, având în vedere faptul că elevii sunt evaluaţi individual.
Decizia profesorului de a utiliza probele orale în anumite situaţii ale practicii şcolare curente
trebuie să se întemeieze pe raţiuni care ţin de următoarele aspecte:
• obiectivele evaluării în situaţia concretă;
• tipul de evaluare promovat;
• numărul elevilor;
• timpul disponibil;
• resursele materiale alocate;
• tipul de informaţie pe care profesorul doreşte să o obţină prin răspunsurile elevilor;
• natura şi specificul disciplinei.
Utilizarea evaluării orale se asociază cu selectarea obiectivelor evaluării, în funcţie de

situaţia concretă (tipul de informaţie pe care profesorul doreşte să o obţină prin răspunsurile
elevilor; tipul de evaluare promovat – predictiv, formativ, sumativ; numărul elevilor; timpul
disponibil). Stabilirea clară a obiectivelor reprezintă primul pas în proiectarea evaluării.
Spre exemplu, în situaţia examenului de bacalaureat competenţele de evaluat prevăzute
în programa de bacalaureat au în vedere faptul că examenul are şi funcţia de reglare a
procesului instructiv – educativ, prin efectul backwash.
182
CNCEIP - 2008
În cadrul probei orale de bacalaureat la limba şi literatura română, în condiţiile specifice
examenului (presiune psihologică, timp limitat), în prezentarea răspunsului său, candidatul ar
trebui să facă dovada stăpânirii următoarelor capacităţi, deprinderi, abilităţi şi elemente de
competenţă:
• abilitatea de a citi cu acurateţe, fluent şi făcând dovada înţelegerii celor citite;
• deprinderea de a formula şi exprima oral, succint şi clar, răspunsul solicitat de
cerinţele cuprinse în biletul de examen;
• abilitatea de a utiliza, în comunicarea orală, un vocabular divers şi sugestiv al limbii
literare, potrivit vârstei şi adecvat contextului comunicaţional şi educaţional;
• deprinderea de a-şi adapta expunerea orală (limbajul, exprimarea, prezentarea etc.) la
cerinţele formulate în biletul de examen;
• competenţa comunicaţională activată de susţinere şi de argumentare a ideilor (citite,
auzite sau a propriilor idei).
În situaţia concretă a examenului de bacalaureat, candidatul extrage, în faţa comisiei, un

bilet de examen, pe care se află un text literar sau nonliterar, care are fixate trei cerinţe, câte una
din următoarele categorii:
A. Cerinţe privind emiţătorul (cine emite mesajul, din ce perspectivă/ ipostază, cu ce
intenţie, în ce context etc.);
B. Cerinţe privind structura/ compoziţia/ mesajul textului (identificarea ideilor,
disocierea faptelor de opinii, a elementelor obiective de cele subiective, a argumentelor de
contraargumente, identificarea unor structuri şi tehnici argumentative/ informative/ descriptive/
narative etc.);
C. Cerinţe privind construirea unei interpretări/ exprimarea unei opinii argumentate
(despre un aspect/ o idee/ un argument/ o afirmaţie/ o atitudine evidente în textul dat, cu
privire la o perspectivă actuală asupra ideii exprimate, despre opţiunea, pe baza experienţei
personale, pentru una sau alta dintre soluţiile propuse/ care se conturează etc.).
În răspunsul la sarcinile de lucru indicate prin cerinţele nr. 1 şi nr. 2, candidatul se va

referi strict la informaţiile oferite de textul extras (şi numai în mod excepţional, pentru
completarea răspunsului, poate opta şi pentru referirea la alte texte, similare sau diferite, pe care
le cunoaşte, fără însă ca examinatorul să-i solicite acest lucru).
În răspunsul la cerinţa nr. 3 (construirea unei interpretări/ exprimarea unei opinii
argumentate), candidatul poate face referire şi la alte texte/ teme/ idei/ informaţii din propria
experienţă/ învăţare, dar numai în concordanţă cu informaţiile/ ideile/ semnificaţiile/ mesajul
textului pe care l-a extras în faţa comisiei de examen.
183
CNCEIP - 2008
Limba şi literatura română. Exemplu de subiect pentru proba orală a examenului de
bacalaureat
...................................................................................................................................................
Primul merit cultural esenţial al paşoptiştilor este conştiinţa imensului gol istoric pe care sunt
chemaţi să-l elimine. Ideea obsedantă, exprimată adesea cu accente mesianice, este a
„începutului” absolut şi în toate domeniile. „Românii au trebuinţa astăzi să se întemeieze” afirma,
în spirit şi stil de „manifest”, N. Bălcescu (1845). „Luminează-te şi vei fi!” reprezintă aceeaşi
lozincă a începutului în toate direcţiile. O autogeneză prin cultură a fiinţei naţionale. Şi, tot în
acest sens, al „începutului” cu orice preţ, total radical şi fără inhibiţii, trebuie citit şi îndemnul lui
Heliade-Rădulescu: „Scrieţi, băieţi, numai scrieţi”.[...]
Este evident că paşoptiştii nu dispuneau decât de o singură metodă imediată şi practică de
recuperare a întârzierii culturale. De a „umple” golul istoric şi de a începe construirea unei culturi
române „moderne” încă inexistentă: „sincronizarea” rapidă şi pe scara cea mai largă. În primul
rând, prin imitaţii, adaptări, compilaţii, traduceri. Până în 1848, dată simbolică, se constată o
adevărată invazie de traduceri în toate domeniile.... Acum se pun şi bazele primelor „biblioteci”
de traduceri din literatura universală. Heliade-Rădulescu lansează încă din 1829 un astfel de
proiect: „Din biblioteca românească”. Are în vedere şi o „Colecţie de autori clasici” (1836). Reia –
după un proiect francez contemporan, al lui A. Aimé Martin (Plan d’une bibliotheque universelle,
1837) – un vast şi practic irealizabil catalog românesc al unei „Biblioteci universale” (1846). Ideea
plutea în aer. Obseda şi pe alţii. Această voinţă şi utopie a totalităţii, inspirată de obsesia şi
pasiunea „începutului” absolut, reprezintă un enorm salt calitativ. O frenetică deschidere, urmată
de o integrare şi asumare, fără precedent la noi, a culturii universale. Pentru conştiinţa spirituală
românească reprezintă o iniţiativă şi o experienţă unică, de mari proporţii. O adevărată „premieră
absolută”.
(Adrian Marino, Actualitatea ideologiei paşoptiste)
1. Precizează perspectiva din care autorul analizează contribuţia paşoptiştilor la dezvoltarea

culturii şi literaturii române.
2. Prezintă tehnicile şi structurile argumentative identificate în textul citat.
3. Exprimă-ţi o opinie argumentată despre afirmaţia autorului: Este evident că paşoptiştii nu
dispuneau decât de o singură metodă imediată şi practică de recuperare a întârzierii culturale.
184
CNCEIP - 2008
Limba şi literatura română. Baremul de evaluare a răspunsului oral*
Criterii de apreciere Punctaj
acordat Detalierea punctajului
1. Aplicarea cunoştinţelor în 3 p. 3 p. – Candidatul prezintă un discurs adecvat subiectului/
analiza textelor literare/ cerinţei. Răspunsul este complet (include toate
nonliterare (adecvarea la informaţiile necesare) şi convingător.
subiect; organizarea ideilor, 2 p. – Candidatul îşi adecvează răspunsul la subiect, cu
corectitudinea răspunsului) unele ezitări. Răspunsul este corect, dar incomplet.
1 p. – Candidatul prezintă coordonatele subiectului în
mod satisfăcător, dar are lacune vizibile în cunoştinţe.
0 p. – Raportarea la subiect este nesatisfăcătoare.
Candidatul nu răspunde cerinţei de pe biletul de examen
şi nici întrebărilor ajutătoare ale examinatorului.
2. Utilizarea corectă şi 3 p. 3 p. – Candidatul stăpâneşte competenţa de comunicare
adecvată a limbii române în necesară, pe care o aplică prin utilizarea corectă şi adecvată
comunicarea orală a limbii române literare. Expunerea orală este fluentă, bine
organizată şi convingătoare. Registrul de comunicare este
adecvat competenţei comunicaţionale şi personalizat.
2 p. – Candidatul stăpâneşte competenţa de comunicare
necesară, pe care o aplică prin utilizarea corectă şi
adecvată a limbii române literare. Expunerea orală este
relativ fluentă, cu anumite sincope şi cu grad redus de
persuasiune. Registrul de comunicare este adecvat
competenţei comunicaţionale şi personalizat.
1 p. – Candidatul deţine competenţa de comunicare
susţinută de vocabular şi de morfosintaxă, expunerea lăsând
impresia generală de improvizaţie. Registrul de comunicare
ales este cel adecvat, însă vocabularul este limitat.
0 p. – Limba literară nu este folosită în mod satisfăcător,
existând abateri de la uzaj, nepermise în comunicarea
formală. Expunerea este sincopată, cu repetarea unor
idei, cu pauze sau cu ezitări.
3. Argumentarea orală a 3 p. 3 p. – Argumentele prezentate conţin elemente de originalitate
propriilor opinii asupra şi sunt înlănţuite logic, susţinând gândirea critică a
textului literar/ nonliterar candidatului, aplicată contextului. Elaborarea argumentării
orale respectă construcţia discursului argumentativ (structuri,
conectori şi tehnici argumentative) şi adecvarea în totalitate a
elementelor verbale, nonverbale şi paraverbale la situaţia de
comunicare.
2 p. – Argumentele prezentate sunt înlănţuite logic,
susţinând gândirea critică a candidatului, aplicată
contextului. Elaborarea argumentării orale respectă, în
mare, construcţia discursului argumentativ (structuri,
conectori şi tehnici argumentative) şi adecvarea parţială a
elementelor verbale, nonverbale şi paraverbale la situaţia
de comunicare.
1 p. – Argumentele prezentate sunt disparate sau există
un unic argument. Elaborarea argumentării orale
respectă doar accidental construcţia discursului
argumentativ (structuri, conectori şi tehnici
argumentative) şi adecvarea elementelor verbale,
nonverbale şi paraverbale la situaţia de comunicare.
0 p. – Argumentele prezentate sunt insuficiente pentru a se
forma o imagine concludentă asupra cunoştinţelor
candidatului. Argumentarea orală nu respectă construcţia
discursului argumentativ sau tehnica argumentării.
*Notă! Se acordă un punct din oficiu. Baremul este utilizat în situaţia examinării orale la
examenul de bacalaureat.
185
CNCEIP - 2008
Răspunsul candidatului se apreciază prin note întregi de la 1 la 10, în funcţie de punctajul
de evaluare stabilit pe baza următoarelor criterii de apreciere: aplicarea cunoştinţelor în receptarea
şi analiza textelor nonliterare - 3 p.; utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în comunicarea
orală - 3 p.; argumentarea orală a propriilor opinii asupra unui text literar/ nonliterar - 3 p.
La totalul celor nouă puncte se adaugă un punct din oficiu. Un candidat se consideră
promovat la proba orală dacă a obţinut minimum nota finală 5 (cinci).
În abordarea cerinţelor formulate pe baza textului literar/ nonliterar dat, care vizează
înţelegerea de text, aplicarea cunoştinţelor din domeniul limbă şi comunicare, candidatul va
formula răspunsuri punctuale, iar profesorii examinatori pot interveni cu întrebări lămuritoare sau
suplimentare, de regulă după ce candidatul şi-a prezentat răspunsurile, dacă se consideră necesar
acest lucru, numai în situaţia în care va considera că răspunsul este confuz/ incomplet/ evaziv,
fără însă a deturna sensul/ ideea/ mesajul transmis de monologul oral al candidatului (judecata
sa de valoare se exprimă prin nota acordată candidatului pentru calitatea şi pertinenţa fiecărui
răspuns la cerinţele textului, formulate pe biletele de examen).
Îi este interzis examinatorului să adreseze candidatului întrebări care ies din sfera
cerinţelor formulate pe biletul de examen sau să le înlocuiască pe acestea cu alte întrebări,
subiectiv considerate ca fiind mai potrivite unei situaţii date (caz în care s-ar vicia notarea
candidatului).
În abordarea de către candidat a cerinţei care presupune susţinerea unei argumentări
orale, pe o temă dată, vizând textul literar/ nonliterar, examinatorii urmăresc atât aplicarea
cunoştinţelor, cât şi construcţia discursului argumentativ (structuri, conectori şi tehnici
argumentative), adecvarea elementelor verbale, nonverbale şi paraverbale la situaţia de
comunicare.
Cele trei criterii de apreciere vor fi urmărite de către fiecare examinator, pe tot parcursul
expunerii orale a candidatului, fapt care facilitează aprecierea finală obiectivă. Fiecare
examinator completează propriul borderou de lucru, în care trece numele candidatului, punctajele
acordate pentru fiecare criteriu de apreciere şi punctajul final/ nota acordată.
186
CNCEIP - 2008
LIMBI MODERNE
ANEXE TEMELE 3,10: Evaluarea la probele orale ale examenului de bacalaureat

Proba obligatorie la o limbă modernă
Examenul de bacalaureat – modalitate de evaluare naţională a nivelului atingerii

standardelor educaţionale la încheierea studiilor secundare – prevede susţinerea unui examen
oral la una din limbile moderne studiate ca probă obligatorie (proba b). Întrucât numărul de ore
alocat învăţării unei limbi moderne în liceu diferă în funcţie de filieră, profil şi specializare, precum
şi de anul de studiu – ceea ce determină, cantitativ şi calitativ, nivelul performanţei dobândite de
elevi – diferenţierea se concretizează în elaborarea unor subiecte de examen cu grad diferit de
dificultate, decrescând de la L1 bilingv la L3 Minorităţi. Există aşadar, ca şi la proba scrisă la
limbă modernă, patru categorii de subiecte pentru proba orală: L1 bilingv, L1 intensiv (3-4 ore),
L1 normal, L2 şi L3 Minorităţi. Subiectele de examen la proba orală evaluează două dintre
competenţele dobândite de elevi pe parcursul liceului: capacitatea de înţelegere a textului scris şi
capacitatea de exprimare orală.
Pentru evaluarea capacităţii de înţelegere a textului scris, elevii trebuie să răspundă la

întrebări legate de un text la prima vedere ale cărui dimensiuni şi grad de dificultate variază în
funcţie de profil şi numărul de ore alocat studierii respectivei limbi străine. La limba franceză se
punctează, în plus faţă de celelalte limbi străine, citirea cu voce tare a textului şi traducerea în
limba română a unei fraze din text.
Există însă competenţele de evaluat comune tuturor limbilor moderne la care se susţine
proba orală a bacalaureatului:
Astfel, pentru a evalua competenţele de comunicare orală, candidaţii vor fi solicitaţi:
♦ să facă dovada că înţeleg un text necunoscut atât în detaliu (pentru o anumită informaţie/ un anumit
amănunt), cât şi în ansamblu (conţinut, temă, mesaj), prin rezolvarea unor sarcini de lucru, conform
cerinţelor date;
♦ să exprime un punct de vedere şi să emită judecăţi de valoare în legătură cu ideile din textul
respectiv, să facă trimiteri, asociaţii sau comparaţii cu alte texte cunoscute sau cu aspecte din
viaţa de fiecare zi;
♦ să realizeze un monolog / o expunere orală (de tip narativ, descriptiv, argumentativ) pe baza unei
teme date; discursul trebuie să fie echilibrat, logic şi coerent, interesant şi convingător prin
relevanţa argumentelor şi a exemplelor folosite;
♦ să facă dovada capacităţii de a comunica eficient prin utilizarea în mod adecvat (stilistic şi
funcţional) a elementelor de construcţie a comunicării şi a funcţiilor specifice limbii moderne
respective.
187
CNCEIP - 2008
Comisia de evaluare este formată din doi profesori examinatori cu drept de notare.
Fiecare profesor examinator trebuie:
• să urmărească expunerea fiecărui candidat venind cu întrebări ajutătoare, numai dacă este cazul;
• să evite întrebările „capcană”;
• să facă o evaluare pozitivă prin cuantificarea elementelor corecte din răspunsurile fiecărui candidat;
• să aplice baremul de evaluare a răspunsurilor orale, respectând precizările din Metodologia
de organizare şi desfăşurare a examenului de bacalaureat.
• să consemneze punctajul de evaluare în borderourile individuale, iar nota finală în fişa
individuală a candidatului.
Baremul de evaluare are un punctaj pe scara de la 10 la 100. Nota finală, pe scara de la 1

la 10, conform sistemului de notare românesc, se obţine prin împărţirea la 10 a punctajului
obţinut de către candidat. De exemplu: 83 puncte: 10 = 8,30. Această notă se rotunjeşte la cel
mai apropiat întreg, adică 8; în situaţia în care nota astfel obţinută este, de exemplu, 6,50,
candidatul primeşte nota 7 – rotunjirea fiind făcută în favoarea elevului.
Fiecare profesor examinator evaluează răspunsul candidatului cu note întregi de la 1 la
10, după care se stabileşte nota finală, făcându-se media aritmetică a celor două note. Nota
finală astfel obţinută se trece în catalog şi în fişa individuală a candidatului. Diferenţa dintre
notele acordate de către cei doi profesori examinatori nu poate fi mai mare de 1 punct.
188
CNCEIP - 2008
BAREM PENTRU EVALUAREA SUBIECTULUI DE EXPRIMARE ORALĂ
LA LIMBA FRANCEZĂ – 40 DE PUNCTE
Se evaluează exprimarea orală prin realizarea unui discurs convingător, logic şi coerent pe o
temă dată, integrând un punct de vedere personal şi exemple relevante (cu referiri la texte
cunoscute, la realitatea înconjurătoare sau la propria experienţă).
Se acordă punctajul maxim, astfel:
• Conţinutul de idei – 20 de puncte
20 de puncte: - răspuns corect, complet şi convingător (12 p.), conform cerinţei (2 p.);
- părerile/ideile exprimate sunt pertinente, interesante, originale (6 p.);
10 puncte: - răspuns parţial corect, incomplet, ezitant (6 p.); cerintă parţial respectată (1 p.);
- părerile/ideile exprimate conţin unele elemente de originalitate (3 p.);
0-1 puncte: - răspuns incorect, incomplet, neconvingător; nu respectă cerinţa.
• Expunere – 20 de puncte
(a. prezentare, corectitudine gramaticală; b. vocabular; c. pronunţie)
20 de puncte:
a. discurs clar, bine structurat, fluent şi coerent (8 p.);
b. vocabular bogat, adecvat; structuri şi cuvinte de legătură variate (6 p.);
c. pronunţie corectă (fără/cu foarte puţine erori de articulare) (6 p.).
10 puncte:
a. discurs uşor confuz, vag structurat, ezitant/repetitiv (4 p.);
b. vocabular limitat, parţial adecvat, utilizare parţial corectă a structurilor fundamentale (3 p.);
c. pronunţie în general corectă (cu ezitări şi erori de articulare) (3 p.).
0-1 puncte:
a. discurs confuz, nestructurat, incoerent;
b. vocabular restrâns, inadecvat, utilizare incorentă a structurilor lingvistice uzuale;
c. pronunţie incorectă.
189
CNCEIP - 2008
LIMBA FRANCEZĂ
ANEXE TEMELE 4,10: Itemi obiectivi

Itemi obiectivi cu răspuns dual:
Dites si les affirmations suivantes sont vraies ou fausses. Puis justifiez vos réponses par
des citations du texte.
a. La quantité de déchets produits par habitant ne cesse d’accroître.
b. L’option pour des logements périphériques a des conséquences néfastes sur
l’environnement.
6 puncte
(Proba E, bacalaureat 2008 sesiunea iunie-iulie)
Itemi obiectivi de asociere:
1. Faites correspondre les questions et les réponses.

1. Quand rentrez-vous à la maison? a. Oui, deux.
2. À quoi est-ce que tu penses? b. Non, une jolie villa.
3. Vous habitez un appartement? c. Après les classes.
4. Avez-vous des frères? d. À mon avenir.
e. À l’aide de mon frère.
4 puncte
(Proba F, bacalaureat 2008 sesiunea iunie-iulie)
ANEXE TEMELE 6,10 : Itemi subiectivi
Rédaction. (8 à 10 lignes)
On affirme souvent que la famille est la plus grande richesse d’une personne. Partagez-vous
cette opinion? Justifiez votre réponse en vous appuyant sur votre expérience personnelle.
Dans la rédaction, vous allez faire attention aux éléments suivants:

- le respect de la consigne (dimensions et type de texte) 4 puncte
- la cohérence du discours et l’utilisation d’un vocabulaire adéquat 6 puncte
- l’existence d’un plan logique, bien structuré 10 puncte
- la correction lexicale, grammaticale et orthographique 6 puncte
- l’originalité 4 puncte
(Proba E, bacalaureat 2008 sesiunea iunie-iulie)
Rédaction. (25 à 30 lignes)

Imaginez que vous êtes journaliste et que, dans un article pour un magazine féminin, vous
relatez un surprenant défilé de mode pour jeunes.
Dans la rédaction, vous allez faire attention aux éléments suivants:

- le respect de la consigne (dimensions et type de texte) 4 puncte
- la cohérence du discours et l’utilisation d’un vocabulaire adéquat 6 puncte
- l’existence d’un plan logique, bien structuré 10 puncte
- la correction lexicale, grammaticale et orthographique 6 puncte
- l’originalité 4 puncte
(Proba F, bacalaureat 2008 sesiunea iunie-iulie)
190
CNCEIP - 2008
LIMBA ENGLEZA
ANEXE TEMELE 4,10 : Itemi obiectivi

Itemi obiectivi cu alegere multiplă:
Choose the correct variant and, on your exam sheet, write the corresponding letter next to
the number of the sentence. 4 points
1) Angela is not very well. Perhaps she ………… see a doctor.
A. should B. would C. may D. might
2) I ………… much of Tim lately.
A. didn’t see B. hadn’t seen C. haven’t seen D. haven’t saw
3) You should ………… him that he was in danger.
A. warn B. have warned C. be warning D. have been warning
4) If I …………. the answer I would tell you.
A. know B. have known C. had known D. knew
(Proba F, bacalaureat 2008, sesiunea august)
ANEXE TEMELE 5,10:Itemi semiobiectivi
Fill in these mini-dialogues. Write the answers on your exam sheet. 6 points
1) A: ……………………………… meet?
B: How about seven o’clock.
2) A: ………………………………?
B: I have my car washed once a week.
3) A: I have been coughing for two weeks.
B: If ……………………………… I would see a doctor.
ANEXE TEMELE 6,10: Itemi subiectivi
Write an essay expressing your opinion on the following topic: The advantages and
disadvantages of living in the country. Sustain your opinion with relevant arguments and
examples. (250 words/25 lines)
Check for the following:
Organization & cohesion 4 points

Language accuracy 6 points
Content 10 points
Range of vocabulary 6 points
Register 4 points
191
CNCEIP - 2008
CHIMIE
ANEXĂ TEMA 1: DOCUMENT DE ANALIZĂ A CURRICULUMULUI. ALEGEREA

COPETENŢELOR GENERALE ŞI A COMPETENŢELOR SPECIFICE PORNIND DE LA
ANALIZA DE CURRICULUM
Analiza are în vedere programa şcolară de chimie pentru clasa a X-a , ciclul inferior al
liceului, aprobată prin Ordin al ministrului nr. 4598/ 31.08.2004.
În învăţământul gimnazial, la nivelul unei discipline de studiu, curriculumul naţional

românesc operează cu două categorii de obiective:
♦ obiective cadru
♦ obiective de referinţă.
Cele două categorii de obiective reflectă două niveluri de generalitate diferite în cadrul
aceleiaşi discipline de studiu, pe parcursul mai multor ani de studiu – obiectivele cadru, şi de la
un an la altul, obiectivele de referinţă. Toate acestea vizează „formarea unor capacităţi şi
atitudini specifice disciplinei”, precum şi „progresia în achiziţia de competenţe şi cunoştinţe de la
un an de studiu la altul”. Exemplificăm pentru un obiectiv cadru din învăţământul gimnazial şi
pentru o competenţă generală din învăţământul liceal, vizată şi pentru realizarea testului
administrat.
Elaborarea programelor şcolare a fost realizată astfel încât să determine progresia în

achiziţia de cunoştinţe şi deprinderi de la un an şcolar la altul. Astfel, obiectivele de referinţă
urmărite pe parcursul unui an de studiu, în termeni de rezultate aşteptate ale învăţării, sunt
dezvoltate în anii următori.
Pentru obiectivul cadru 2. Dezvoltarea capacităţii de explorare/investigare a realităţii
şi de rezolvare de probleme specifice domeniului chimiei prezentăm un document
comparativ pentru clasele aVII-a şi aVIII-a, care oferă o imagine asupra modului în care s-a
realizat progresia obiectivelor de referinţă:
Obiective de referinţă Obiective de referinţă

La sfârşitul clasei a VII-a, elevul va fi La sfârşitul clasei a VIII-a, elevul va fi
capabil: capabil:
2.4. să aplice regulile/ legile necesare 2.4. să aplice principii ştiinţifice /reguli/
în rezolvarea problemelor cantitative. legi în studierea proprietăţilor unor
clase de compuşi şi în rezolvarea
problemelor cantitative.
Obiectivele de referinţă evidenţiază vectorul de progres de la un an la altul. Pentru obiectivul

de referinţă 2.4. prezent în programa şcolară de clasa a VII-a şi respectiv clasa aVIII-a, este vizată
aplicarea de algoritmi pentru rezolvarea de probleme cantitative în clasa a VII-a, pentru ca în anul
următor, aplicarea algoritmului la o clasă de compuşi să asigure progresia în învăţare, prin
diversificarea conţinuturilor.
192
CNCEIP - 2008
Să urmărim dezvoltarea acestui obiectiv cadru în învăţământul liceal. Programele pentru
învăţământul liceal sunt structurate pe competenţe.
Competenţele sunt definite ca ansambluri structurate de cunoştinţe şi deprinderi dobândite prin
învăţare; acestea permit identificarea şi rezolvarea în contexte diverse a unor probleme
caracteristice unui domeniu.
Competenţele generale sunt competenţe cu un grad mare de generalitate şi complexitate care
se formează pe durata învăţământului liceal, cu rolul de a direcţiona demersul didactic spre
achiziţiile finale ale învăţării, definite pentru acest segment al şcolarităţii. Aceste competenţe se
definesc pentru fiecare obiect de studiu.
Competenţele specifice sunt competenţe derivate din competenţele generale; sunt etape în
dobândirea acestora şi se formează pe durata unui an şcolar. Acestea sunt definite pentru un
obiect de studiu şi acoperă dimensiunea cognitivă a personalităţii.
Şi la nivelul competenţelor se poate analiza progresia în formularea competenţelor specifice.
Pentru competenţa generală 3. Rezolvarea de probleme în scopul stabilirii unor corelaţii
relevante, demonstrând raţionamente deductive şi inductive prezentăm o analiză
comparativă asupra modului cum evoluează competenţele specifice asociate, pentru clasele IX-
XII. Progresia se poate realiza prin descrierea unui comportament cognitiv superior sau prin
complexitatea conţinuturilor.
3. Rezolvarea de probleme în scopul stabilirii unor corelaţii relevante, demonstrând

raţionamente deductive şi inductive.
CLASA a IX-a CLASA a X-a CLASA a XI-a CLASA a XII-a

Competenţe Competenţe Competenţe Competenţe
specifice specifice specifice specifice
3.1. Analizarea 3.1. Conceperea sau 3.1. Rezolvarea 3.1. Aplicarea
problemelor pentru a adaptarea unei problemelor algoritmilor de
stabili contextul, strategii de rezolvare cantitative/calitative rezolvare de probleme
relaţiile relevante, pentru a analiza o în scopul aplicării lor în
etapele rezolvării situaţie situaţii din cotidian
3.2. Integrarea 3.2. Formularea unor 3.2. Justificarea 3.2. Evaluarea
relaţiilor matematice în reguli, definiţii, explicaţiilor şi soluţiilor soluţiilor la probleme
rezolvarea de generalizări care să la probleme pentru luarea unor
probleme fie utilizate în studiul decizii optime
claselor de compuşi
3.3. Evaluarea 3.3. Furnizarea soluţiilor
strategiilor de rezolvare la probleme care
a problemelor pentru a necesită luarea în
lua decizii asupra considerare a mai
materialelor/condiţiilor multor factori diferiţi/
analizate concepte relaţionate
În programele pentru învăţămîntul liceal, ca notă caracteristică este asocierea directă a

competenţelor specifice cu conţinuturile pentru trunchi comun (TC), respectiv pentru curriculum
diferenţiat (CD).
193
CNCEIP - 2008
ALEGEREA COPETENŢELOR GENERALE ŞI A COMPETENŢELOR SPECIFICE
PORNIND DE LA ANALIZA DE CURRICULUM
Motivarea opţiunii şi precizarea competenţelor alese
În procesul de învăţământ evaluarea se raportează la obiectivele cadru/ competenţele
generale şi la obiectivele de referinţă/ competenţele specifice ale programei şcolare, pe care
trebuie să le realizeze elevii.
Modalitatea prin care se realizează evaluarea competenţelor generale şi a competenţelor
specifice este instrumentul de evaluare.
În cele ce urmează este prezentată proiectarea unui instrument de evaluare pentru
unitatea de învăţare Acizii carboxilici studiată în clasa a X-a. Opţiunea pentru unitatea de
învăţare Acizi carboxilici este legată de conceptul acid, concept de bază în studiul chimiei, studiat
încă din clasa a VII-a, sfera de studiu a acestui concept îmbogăţindu-se treptat. De asemenea
elevii întâlnesc termenul acid în viaţa de fiecare zi.
Testul se raportează la următoarele competenţe generale şi competenţe specifice1:
Competenţe generale:
C.1. Explicarea unor fenomene, procese, procedee întâlnite în viaţa de zi cu zi.
C.3. Rezolvarea de probleme în scopul stabilirii unor corelaţii relevante, demonstrând

Competenţe specifice:
C.1.1. Descrierea comportării compuşilor organici studiaţi în funcţie de clasa de apartenenţă.
C.1.2. Diferenţierea compuşilor organici în funcţie de structura acestora.
C.3.1. Conceperea sau adaptarea unei strategii de rezolvare pentru a analiza o situaţie.
C.3.2. Formularea unor reguli, definiţii, generalizări care să fie utilizate în studiul claselor de compuşi.
C.3.3. Furnizarea soluţiilor la probleme care necesită luarea în considerare a mai multor factori
diferiţi/ concepte relaţionate.
Aceste competenţe generale şi competenţe specifice sunt cele mai relevante pentru
studiul substanţelor chimice, pentru a face o corelare între aspectul structural-calitativ şi
funcţional-cantitativ. Pe de altă parte, se poate aprecia că rezolvarea de probleme reprezintă cea
mai complexă şi utilă tehnică pentru dobândirea, exersarea şi validarea comportamentelor de
nivel superior. De asemenea, permit formarea unei gândiri productive, activează găndirea critică
şi îi învaţă pe elevi să aleagă metoda cea mai bună de lucru; contribuie la formarea unui
raţionament flexibil şi operant, la legarea teoriei de practică.
1
Programa şcolară de chimie pentru clasa a X-a, ciclul inferior al liceului, aprobată prin Ordinul MEC
nr.4598/31.08.2004.
194
CNCEIP - 2008
ANEXE TEMELE 2,10
Acizi carboxilici
„Unitatea de învăţare este o structurã didacticã deschisã şi flexibilă, care: determinã

formarea la elevi a unui comportament specific, generat prin integrarea unor obiective de
referinţă/ competenţe specifice; este unitară din punct de vedere tematic; se desfăşoară în mod
sistematic şi continuu pe o perioadă de timp; aceasta se finalizează prin evaluare.” (Singer, M.,
coord, Ghid metodologic M.E.C., C.N.C., Ed. Aramis, Bucureşti 2001).
Unitatea de învăţare oferă înţelegerea procesului de instruire-invăţare din perspectivă strategică,
iar lecţia oferă înţelegerea procesului de învăţare din perspectivă tactică. Stabilirea unităţilor de
învăţare presupune parcurgerea mai multor etape.
1. Etapa stabilirii unităţilor de învăţare este etapa organizării tematice a cunoştinţelor,

respectiv planificarea anuală a materiei pe baza programei şcolare. Cuprinde:
evaluarea iniţială şi reperarea situaţiilor–problemă;
identificarea unităţilor tematice;
formularea titlurilor unităţilor de învăţare;
corelarea numărului unităţilor de învăţare cu volumul conţinuturilor şi ritmul de învăţare al elevilor;
stabilirea succesiunii şi timpului de studiere a unităţilor de învăţare.
Pentru studiul nostru propunem Acizii carboxilici.
2. Etapa constituirii unităţilor de învăţare este etapa construirii unităţii de învăţare în raport cu
obiectivele programei şcolare.
Etapa Conţinuturi Competenţe specifice Observaţii
1. Identificarea - Acizi carboxilici: acid acetic – Se aleg, din lista

conţinuturilor reacţii cu metale reactive, oxizi de conţinuturi
din programa metalici, hidroxizi alcalini, ale programei,
şcolară care pot carbonaţi, reacţia cu etanolul; acele conţinuturi
fi asociate unei care corespund
teme
- Agenţi tensioactivi: săpunuri şi temei.
detergenţi - acţiunea de spălare.
2. Identificarea - Clasificarea compuşilor organici; Se identifică
unor detalieri ale - Formule de structură ale acizilor detalieri ale
conţinuturilor carboxilici; conţinuturilor, din
cuprinse în - Formule brute,moleculare şi de asocierile
programă, competenţe
asociate temei
structură plane; specifice/
- Calcule stoechiometrice; conţinuturi.
- Obţinerea săpunului; Identificarea altor
- Fermentaţia acetică; conţinuturi , care
- Importanţa practică a acidului fac obiectul
acetic; programei, dar nu
- Compuşi organici cu acţiune sunt formulate
biologică:grăsimi; explicit în rubricile
- Medicamente; competenţe
specifice-
- Acţiunea asupra mediului a conţinuturi.
compuşilor organici studiaţi.
195
CNCEIP - 2008
Etapa Conţinuturi Competenţe specifice Observaţii
3. Precizarea 1.1. Descrierea comportării Se precizează

competenţelor compuşilor organici studiaţi în competenţele
specifice funcţie de clasa de apartenenţă. specifice asociate
asociate acestei 1.2. Diferenţierea compuşilor conţinuturilor
unităţi de selectate.
învăţare
organici în funcţie de structura
acestora.
2.1. Efectuarea de investigaţii
pentru evidenţierea unor
caracteristici, proprietăţi, relaţii.
2.2. Formularea de concluzii
care să demonstreze relaţii de
tip cauză-efect.
3.1. Conceperea sau adaptarea
unei strategii de rezolvare pentru
a analiza o situaţie.
3.2. Formularea unor reguli,
definiţii, generalizări care să fie
utilizate în studiul claselor de
compuşi.
3.3 Furnizarea soluţiilor la
probleme care necesită luarea în
considerare a mai multor factori
4.2. Utilizarea în mod sistematic,
a terminologiei specifice, într-o
varietate de contexte de
comunicare.
5.1. Analizarea consecinţelor
dezechilibrelor generate de
procesele chimice poluante şi
folosirea necorespunzătoare a
produselor chimice.
5.2. Justificarea importanţei
compuşilor organici.
4. Asocierea - Clasificarea compuşilor organici; 1.1. Descrierea comportării
dintre - Compuşi organici cu acţiune compuşilor organici studiaţi în
competenţele biologică:grăsimi; funcţie de clasa de apartenenţă.
specifice - Medicamente; 1.2. Diferenţierea compuşilor
precizate şi
conţinuturile
- Acizi carboxilici: acid acetic – organici în funcţie de structura
selectate reacţii cu metale reactive, oxizi acestora.
metalici, hidroxizi alcalini, 3.1. Conceperea sau adaptarea
carbonaţi, reacţia cu etanolul; unei strategii de rezolvare pentru
- Agenţi tensioactivi: săpunuri şi a analiza o situaţie.
detergenţi - acţiunea de spălare. 3.2. Formularea unor reguli,
- Acizi carboxilici – proprietăţi definiţii, generalizări care să fie
chimice; utilizate în studiul claselor de
- Acidul acetic: reacţii cu metale compuşi.
reactive, oxizi metalici, hidroxizi 3.3. Furnizarea soluţiilor la
alcalini, carbonaţi, etanol; probleme care necesită luarea în
- Formule brute, moleculare şi de considerare a mai multor factori
structură plane; diferiţi/ concepte relaţionate.
- Calcule stoechiometrice.
5. Verificarea
măsurii în care
competenţele
precizate şi
conţinuturile
asociate permit
o evaluare
sumativă.
196
CNCEIP - 2008
3. Evaluarea unităţii de învăţare
Pentru evaluarea unei unităţi de învăţare sunt necesare :
1. Asocierea unor seturi de competenţe specifice unităţii de învăţare de evaluat.
2. Stabilirea criteriilor şi instrumentelor de evaluare sumativă pertinente pentru unitatea de
învăţare de evaluat.
Pentru evaluarea unităţii de învăţare Acizi carboxilici, sunt selectatate competenţe generale
pentru care sunt asociate competenţele specifice următoare:
Competenţe generale
C.1. Explicarea unor fenomene, procese, procedee întâlnite în viaţa de zi cu zi.
C.3. Rezolvarea de probleme în scopul stabilirii unor corelaţii relevante, demonstrând
Competenţe specifice:
C.1.1. Descrierea comportării compuşilor organici studiaţi în funcţie de clasa de apartenenţă.
C.1.2. Diferenţierea compuşilor organici în funcţie de structura acestora.
C.3.1. Conceperea sau adaptarea unei strategii de rezolvare pentru a analiza o situaţie.
C.3.2. Formularea unor reguli, definiţii, generalizări care să fie utilizate în studiul claselor de compuşi.
C.3.3. Furnizarea soluţiilor la probleme care necesită luarea în considerare a mai multor factori
Opţiunea pentru aceste competenţe generale şi competenţe specifice are în vedere
relevanţa acestora pentru studiul substanţelor chimice, pentru a face o corelare între aspectul
structural-calitativ şi funcţional-cantitativ. Pe de altă parte, se poate aprecia că rezolvarea de
probleme reprezintă cea mai complexă şi utilă tehnică pentru dobândirea, exersarea şi validarea
comportamentelor de nivel superior. De asemenea, permit formarea unei gândiri productive,
activează găndirea critică şi îi învaţă pe elevi să aleagă metoda cea mai bună de lucru; contribuie
la formarea unui raţionament flexibil şi operant, la legarea teoriei de practică.
ANEXE TEMELE 4,10: Itemi cu alegere duală
Solicită elevului să selecteze unul din două răspunsuri posibile: adevărat/fals; corect/greşit;
da/nu; acord/dezacord; general/particular; varianta 1/ varianta 2; mai mare/mai mic; enunţ de
opinie/enunţ factual etc.
Itemii cu alegere duală pot fi utilizaţi pentru:

• recunoaşterea unor termeni, date factuale, principii;
• diferenţierea între enunţuri factuale sau de opinie;
• identificarea de relaţii de tip cauză-efect.
197
CNCEIP - 2008
Studiu de caz
Analizaţi itemii următori şi precizaţi elementele de proiectare care nu au fost respectate.
Clasa a X-a
Unitatea de conţinut: ALCHENE
Enunţ:
1. Prin adiţia Cl2 la 1-butenă se formează …………… (1-clorobutanul /1, 2-diclorobutanul).
2. Prin adiţia HCl la 1-butenă se formează …………… (1-clorobutanul / 2-clorobutanul).
Este necesară alegerea unor enunţuri relevante pentru unitatea de conţinut de evaluat (Alchene),
vezi itemul (1) şi o formulare care să nu fie ambiguă din punct de vedere ştiinţific, vezi itemul (2).
Exemplu de item:
3. Prin adiţia HCl la 1-butenă se formează majoritar…………(1-clorobutanul/ 2-clorobutanul ).
Clasa a X-a
Unitatea de conţinut: ALCHINE
1. Acetilena nu este un ……………… incolor (gaz / lichid).
Se va evita utilizarea enunţurilor negative, deoarece induc un grad mare de ambiguitate; dacă se
utilizează totuşi enunţurile negative este necesară marcarea negaţiei prin italic sau bold.
Exemplu de item:
2. În condiţii normale de temperatură şi presiune, acetilena este un …………… incolor (gaz/ lichid).
Clasa a X-a
Unitatea de conţinut: ACIZI CARBOXILICI
1. Punctele de fierbere ale acizilor carboxilici …………..cu creşterea numărului de atomi în
moleculă (scad/ cresc).
Se va evita utilizarea afirmaţiilor generale, deoarece acestea presupun şi numeroase excepţii,
cazuri particulare, care contravin adevărului ştiinţific. Pentru itemul (1) nu a fost precizat dacă
acizii sunt mono- sau dicarboxilici, catena este saturată, aromatică sau nesaturată etc.
Exemple de itemi:
2. Moleculele acizilor carboxilici se asociază prin ......................... (legături de hidrogen/
legături covalente).
3. Între moleculele de acid etanoic se stabilesc …………….... (legături covalente polare/
legături de hidrogen).
4. Acidul etanoic prezintă punctul de fierbere mai …………… decât al alcanului cu acelaşi
număr de atomi de carbon în moleculă (mare/ mic).
Itemi cu alegere multiplă
Presupun existenţa unei premise (enunţ) şi a unei liste de alternative (soluţii posibile).
Elevul trebuie să aleagă un singur răspuns corect sau cea mai bună alternativă (în al doilea caz,
în unele variante, sunt necesare instrucţiuni speciale pentru modul de alegere a celei mai bune
alternative/ a alternativei complete); celelalte răspunsuri (incorecte, dar plauzibile şi paralele) se
numesc distractori.
Studiu de caz
Analizaţi itemii următori şi precizaţi elementele de proiectare care nu au fost respectate.
Clasa a X-a
Unitatea de conţinut: ALCHENE
Enunţ:
1. 2-Pentena are conţinutul de carbon:
a. 85,71%C b. 14,29%C c. 7,70%C d. 92,31%C
198
CNCEIP - 2008
Enunţul trebuie să stabilească o sarcină clară, relevantă şi care să nu fie ambiguă în raport cu
obiectivul de evaluare. Itemul nu precizează modalitatea de redare a conţinutului de carbon, din
ce cantitate de 2-pentenă. Valorile numerice trebuie să fie notate în ordine crescândă.
Exemplu de item:
2. Conţinutul procentual masic de carbon din molecula 2-pentenei este:
a. 7,70%C b. 14,29%C c. 85,71%C d. 92,31%C
Unitatea de conţinut: AMINOACIZI
3. Într-o soluţie acidă, valina se prezintă sub formă de:
a. amfion b. anion c. cation d. toate de mai sus
Se va evita formularea „toate de mai sus”, iar acesta un trebuie să fie răspunsul corect.
Exemplu de item:
4. Într-o soluţie acidă, cu pH = 2, valina se prezintă majoritar sub formă de:
a. amfion b. anion c. cation d. moleculă neutră
Unitatea de conţinut: ALCOOLI
5. Formula generală a alcoolilor este:
a. CnH2nO b. CnH2n+1O c. CnH2n+2O d. CnH2n+3O
Dintre alternativele propuse, trebuie să fie un singur răspuns corect.
Exemplu de item:
6. Formula generală a alcoolilor saturaţi aciclici este:
a. CnH2nO b. CnH2n+1O c. CnH2n+2O d. CnH2n+3O
7. Dintre următoarele substanţe, este insolubilă în apă:
a. 1-propanolul b. acidul propanoic c. propena d. 2-propanolul
Modul de formulare a întrebării un trebuie să sugereze răspunsul corect - aici prin acordul
gramatical.
Exemplu de item:
8. Dintre următorii compuşi, este solubil în apă:
a. 1-cloropropanul b. propanul c. propena d. 1-propanolul
9. Prezintă punctul de fierbere cel mai ridicat:
a. propanul b. pentena
c. acidul etanoic d. 1,2,3-propantriolul
Se vor alege substanţe care să permită compararea numai după o variabilă. În exemplul dat sunt
mai multe variabile: clase de substanţe diferite, număr de atomi de carbon diferit etc.
Exemplu de item:
10. Dintre următoarele substanţe, prezintă punctul de fierbere cel mai ridicat:
a. propanul b. propena
c. 1-propanolul d. acidul propanoic
ANEXĂ TEMA 7: INSTRUMENTUL DE EVALUARE PROIECTAT

TEST DE EVALUARE SUMATIVĂ
Instrumentul de evaluare a fost proiectat pentru unitatea de învăţare „Acizi carboxilici”, la

clasa a X-a, ca test de evaluare sumativă, pentru două ore.
Proiectarea instrumentelor de evaluare include urmatoarele elemente:
1. Competenţele specifice pentru care se evaluează nivelul de realizare.
2. Competenţele de evaluat (evaluate).
199
CNCEIP - 2008
3. Matricea de specificaţii, care are rolul de a corela conţinuturile care vor fi vizate, şi, pe de altă
parte, nivelele taxonomice la care se plasează competenţele de evaluat.
4. Testul elevului, care trebuie să conţină:
- itemii oferiţi elevilor spre rezolvare (conţinutul itemilor şi eventuale elemente de sprijin:
formule chimice, desene, scheme, diagrame, tabele etc);
- punctajul maxim (PM) al fiecarui item.
5. Etalonul de rezolvare, care cuprinde:
- rezolvarea corectă a fiecărui item;
- modul de acordare a punctajului pentru fiecare acţiune relevantă corectă a elevului.
6. Etalonul de convertire a punctajelor în note şcolare.
Scala de evaluare care, pentru fiecare item, prevede etalonul de rezolvare şi punctare,
performanţa maximă, performanţa minimă admisă şi normalizarea procentuală a punctajelor obţinute.
Scara de notare alcătuită din etalonul de convertire a punctajelor în note şcolare şi
instrumentele de convertire (nomograma de convertire sau formulele de calcul ale convertirii).
MATRICEA DE SPECIFICAŢII A NIVELELOR TAXONOMICE

Nivele taxonomice Cunoaş- Compre- Aplicare Analiză Sinteză Evaluare Total
tere hensiune
(O1) (O2) (O3) (O4) (O5) (O6)
Conţinuturi
Elemente de A2 (2p) A1 (2p) A5 (2p) 10p
conţinut A A4 (2p) A3 (2p)
Elemente de B3 (2p) B1 (2p) B2 (2p) B5 (2p) 10p
conţinut B B4 (2p)
Elemente de C5a (2p) C2 (2p) C1 (4p) C5b (3p) 15p
conţinut C C4 (2p) C3 (2p)
Elemente de D1 (2p) D5 (3p) D3a (5p) D4 (3p) D2 (2p)
conţinut D D3b (5p) 20p
Elemente de E1 (2p) E2a (2p) E3 (4p) E2b (2p)
conţinut E E4 (5p) 20p
E5 (5p)
Elemente de F1 (2p) F3 (5p) F4 (3p) F5 (3p) 15p
conţinut F F2 (2p)
Din oficiu 10p
TOTAL 10p 13p 37p 20p 5p 5p 100p
O1 . Cunoaştere (Achiziţia informaţiei) - 10 %

- Cunoaşterea structurii acizilor sau gliceridelor.
- Cunoaşterea proprietăţilor acizilor.
O2. Comprehensiune (Înţelegere) - 13%
- Descrierea comportării acizilor sau gliceridelor sub acţiunea diferiţilor reactanţi.
- Reprezentarea formulelor de structură ale izomerilor acizilor.
O3. Aplicare - 37%
- Calcularea formulelor moleculare pentru acizi sau săpunuri.
- Aplicarea unor algoritmi de rezolvare de probleme sau situaţii problemă.
O4. Analiză - 20%
- Analizarea particularităţilor structurale esenţiale ale unor substanţe utilizate în viaţa de zi cu zi.
- Compararea pe baza structurii a caracterului acido-bazic al unor substanţe din clase de
substanţe diferite.
O5. Sinteză - 5%
- Propunerea unor metode de eficientizare a proceselor chimice
O6. Evaluare - 5%
- Ierarhizarea unor compuşi pe baza unor proprietăţi.
200
CNCEIP - 2008
ANEXE TEMELE 9,10: TEST DE EVALUARE
CLASA a Xa. CHIMIE ORGANICĂ
• Toate subiectele sunt obligatorii.
• Timpul efectiv de lucru este de două ore. Se acordă 10 puncte din oficiu.
Subiectul A
Scrieţi termenul din paranteză care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare:
1. Acidul propanoic şi etanoatul de metil sunt ………….................... (izomeri / omologi).
2. Atomii de carbon din molecula acidului etanoic sunt…………… (primari / terţiari).
3. Formula brută a acidului etanoic este …………................... (C2H4O2 / CH2O).
4. Acetatul de calciu se poate obţine din reacţia acidului acetic cu ............ ( CaCl2/ CaCO3).
5. Fenolftaleina este ………. în soluţia apoasă de acid etanoic (incoloră / roşu-carmin).
10 puncte
Subiectul B
Pentru fiecare item al acestui subiect, notaţi numai litera corespunzătoare răspunsului corect.
Fiecare item are un singur răspuns corect.
1. Compusul care are în structura sa pe lângă legături covalente şi legături ionice este:
a. acidul fenilacetic b. etanoatul de metil
c. etanoatul de sodiu d. iodura de terţbutil
2. Acidul propionic prezintă aceeaşi formulă procentuală ca:
a. acetatul de etil b. formiatul de etil
c. propanolul d. propena
3. Atomii de carbon din molecula acidului etanoic au valenţa:
a. I b. II
c. III d. IV
4. Dintre următoarele substanţe are punctul de fierbiere cel mai ridicat:
a. propanul b. propanolul
c. propena d. acidul propanoic
5. Ordinea corectă, în care scade solubilitatea în apă a substanţelor: A(etanolul); B(etina);
C(acidul etanoic); D(acidul butanoic), este:
a. D> B> C> A b. C> D> B> A
c. C> D> A> B d. D> A> C> B
10 puncte
Subiectul C
Compusul (A) este un medicament cu efect antiinflamator, cunoscut sub denumirea comercială
de paduden; acesta are formula de structură plană:
(1)
H3C – CH – CH2 CH – COOH
(2)
CH3 CH3
1. Precizaţi două particularităţi structurale esenţiale din molecula compusului (A).
2 puncte
2. Indicaţi natura atomilor de carbon (1) şi (2) din compusul (A). 2 puncte
3. Un elev probează în laborator reactivitatea compusului (A) cu următoarele substanţe:
a. CaSO4(aq); b. C6H5ONa(aq); c. NaOH(aq); d. KNO3(aq).
Identificaţi reactivii, dintre substanţele date, care reacţionează cu compusul (A).
2 puncte
4. Scrieţi ecuaţiile reacţiilor posibile ale compusului (A) cu fiecare dintre reactivii identificaţi.
4 puncte
5. a. Explicaţi solubilitatea în apă a substanţei (A) şi solubilitatea sării de sodiu a compusului
(A), pe baza structurii acestor substanţe. 2 puncte
b. Argumentaţi, pe baza diferenţei de solubilitate, folosirea sării de sodiu a compusului (A)
pentru uz medical. 3 puncte
201
CNCEIP - 2008
Subiectul D
Etanoatul de benzil este utilizat ca aromatizant, datorită mirosului de iasomie.
1. Scrieţi ecuaţia reacţiei de obţinere a etanoatului de benzil din acidul etanoic şi alcoolul
corespunzător (A). 2 puncte
2. Propuneţi două metode pentru deplasarea echilibrului reacţiei spre formarea unei cantităţi
mai mari de ester. 2 puncte
3. Se sintetizează etanoatul de benzil dintr-un amestec echimolar de acid şi alcool în
prezenţa H2SO4; se introduc 1,8 kg acid etanoic şi o masă m de alcool (A).
a. Calculaţi masa m necesară de alcool (A). 5 puncte
b. Calculaţi masa de etanoat de benzil care se obţine, dacă randamentul reacţiei este de 60%.
5 puncte
4. Comparaţi, pe baza structurii chimice, caracterul acido-bazic al acidului etanoic cu cel al
alcoolului etilic, din punctual de vedere al tăriei acidităţii. 3 puncte
5. Reprezentaţi formulele de structură pentru trei substanţe izomere cu etanoatul de benzil.
3 puncte
Subiectul E
Acidul salicilic este denumit ştiinţific acid orto-hidroxibenzoic; poate fi utilizat drept conservant.
1. Scrieţi formula structurală a acidului salicilic. 2 puncte
2. a. Indicaţi natura grupelor funcţionale din molecula acidului salicilic. 2 puncte
b. Precizaţi care dintre cele două grupe funcţionale din molecula acidului salicilic are
caracterul acid mai pronunţat; argumentaţi răspunsul. 4 puncte
3. Scrieţi ecuaţiile reacţiilor acidului salicilic cu:
a. KOH(aq); b. CH3OH(H+). 4 puncte
4. Scrieţi ecuaţia reacţiei acidului salicilic cu hidrogenocarbonat de sodiu (NaHCO3).
3 puncte
5. Calculaţi masa de produs organic format din reacţia a 0,5 moli acid salicilic cu NaHCO3, la
un randament de 80%. 5 puncte
Subiectul F
Gliceridele sunt esteri ai glicerinei cu acizii graşi.
1. Scrieţi formula de structură a unei trigliceride mixte. 2 puncte
2. Notaţi două materii prime pentru obţinerea grăsimilor saturate. 2 puncte
3. Prin neutralizarea unui acid gras (G) se obţine un săpun (S) cu formula structurală
generală:
CH3 _ (CH2)n _ CH2 _ COO– K+
Ştiind că 12,8 g acid gras (G) este neutralizat de 25 mL soluţie KOH de concentraţie
molară 2M, determinaţi numărul de atomi de carbon din molecula acidului gras (G).
5 puncte
4. Explicaţi proprietăţile de spălare ale săpunului (S), rezultat în reacţia de saponificare, pe
baza structurii chimice. 3 puncte
5. Explicaţi de ce se modifică proprietăţile de spălare ale săpunului (S) în apa dură.
3 puncte
Mase atomice: H-1;C-12; O-16 ; Na-23; K-39.
202
CNCEIP - 2008
ANEXE TEMELE 9,10: TEST DE EVALUARE
CLASA aX-a. CHIMIE ORGANICĂ
BAREM DE CORECTARE ŞI NOTARE
• Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit prin barem. Nu se acordă
fracţiuni de punct.
• Pentru orice soluţie corectă, chiar dacă este diferită de cea din barem, se acordă punctajul
maxim corespunzător.
• Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea punctajului total
acordat pentru lucrare la 10.
Subiectul A 10 puncte
1 – izomeri; 2- primari; 3- CH2O; 4- CaCO3; 5- roşie. (5x2p)
Subiectul B 10 puncte
1-c; 2-b; 3-d; 4-d; 5-c; (5x2p)
Pentru subiectele A şi B se notează doar rezultatul astfel : pentru fiecare răspuns corect se
acordă punctajul maxim (2puncte), iar pentru răspuns incorect 0 puncte.
Nu se acordă punctaje intermediare.
Subiectul C 15 puncte
1. pentru precizarea a două particularităţi structurale esenţiale ale compusului (A) de exemplu
nucleu benzenic, grupa carboxil etc., se acordă (2x1p) 2p
2. pentru indicarea naturii atomilor C1-terţiar (1p); C2-cuaternar (1p) 2p
3. pentru identificarea reactivilor: C6H5ONa(aq) (1p); NaOH(aq) (1p) 2p
4. pentru scrierea a două ecuaţii ale reacţiilor chimice ale compusului (A) cu:
C6H5ONa(aq) (2p); NaOH(aq); (2p) 4p
5. a. pentru explicarea solubilităţii în apă a substanţei (A) (1p)
a sării de sodiu a compusului (A) (1p) 2p
b. sarea de sodiu a compusului (A) este mai solubilă în apă (1p)
argumentare (2p) 3p
Subiectul D 20 puncte
1. pentru scrierea ecuaţiei reacţiei de obţinere a etanoatului de benzil (2p) 2p
2. pentru precizarea a două metode de deplasare a echilibrului (2x1p) 2p
3. a.pentru raţionament corect (3p); pentru calcule (2p) 5p
n etanol = 30 moli; metanol = 138g
b. pentru raţionament corect (3p); pentru calcule (2p)
m= 4080 g pentru η=100%; m= 2448 g pentru η=60% 5p
4. pentru compararea caracterului acid al acidului etanoic cu cel al alcoolului etilic
3p
5. pentru scrierea a trei formule de structură a trei izomeri cu etanoatul de benzil (3x1p)
3p
Subiectul E 20 puncte
1. pentru scrierea formulei de structură a acidului salicilic 2p
2. a. pentru indicarea naturii grupelor funcţionale din molecula acidului salicilic (2x1p)
2p
b. pentru precizarea: grupa –COOH are caracteracid > grupa –OH (2p)
pentru argumentare se acordă (2p) 4p
3. pentru scrierea a două ecuaţii ale reacţiilor acidului salicilic (2x2p) 4p
4. pentru scrierea ecuaţiei reacţiei acidului salicilic cu NaHCO3 2p
5. pentru raţionament corect (3p); pentru calcule (2p)
nprodus = 0,5 moli; m= 80 g pentru η=100%; m= 64 g pentru η=60% 5p
203
CNCEIP - 2008
Subiectul F 15 puncte
1. pentru scrierea formulei de structură a unei trigliceride mixte 2p

2. pentru notarea a două materii prime de obţinere a grăsimilor saturate (2x1p) 2 p
3. pentru raţionament corect (3p); pentru calcule (2p) 5p
n KOH = 0,05 moli; n acid gras = 0,05 moli;M acid gras = 256 g/mol; n =13
numărul de atomi de carbon este 16
4. pentru explicarea proprietăţilor de spălare: parte fidrofobă (1p)
parte hidrofilă (1p); modificarea tensiunii superficiale a apei (1p) 3p
5. pentru explicarea modificării proprietăţilor de spălare ale săpunului (S) în apa dură
3p
PREZENTAREA ADMINISTRĂRII TESTULUI
Instrumentul de evaluare aplicat este un test de evaluare sumativă.

În proiectarea testului s-au avut în vedere:
- elaborarea itemilor în corelare cu competenţele de evaluat, competenţele generale şi
competenţele specifice corespunzătoare;
- asamblarea itemilor cu respectarea matricei de specificaţie, prin atingerea în mod gradat şi
echilibrat a tuturor nivelelor taxonomice;
- realizarea unui barem de corectare explicit, care să permită o notare obiectivă a testului.
Proba a fost structurată pe următoarele categorii de itemi:
Subiectele A şi B au fost constituite din itemi obiectivi. Subiectul A a fost costituit din 5 itemi de
completare cu alegere duală. Subiectul B a fost constituit din 5 itemi de tipul alegere multiplă de
tip complement simplu.
Subiectele C-F au fost constituite din itemi de tip întrebări structurate, itemi de tipul rezolvare de
probleme.
Eşantionul testat. Număr de elevi testaţi: 27

Rezultatele pe itemi, obţinute de elevi, sunt prezentate în tabelul următor (Tabel 1).
Tabelul 1
Subiectul Subiectul A Subiectul B Subiectul C

1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5a 5b
Item
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16
Nr. elevi 22 19 15 23 26 20 18 25 16 16 20 23 23 24 15 14
Subiectul Subiectul D Subiectul E Subiectul F

1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5
Item
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15
Nr. elevi 20 12 17 15 21 20 12 17 22 14 22 26 12 13 12
Tabelul pune în evidenţă corelaţia dintre numărul de elevi pentru care a fost administrat
testul şi numărul de elevi care au rezolvat corect cerinţa itemului respectiv. Această
corespondenţă este observată în reprezentarea grafică G1, corespunzător itemilor obiectivi din
subiectele A şi B.
204
CNCEIP - 2008
G1
REZOLVAREA ITEMILOR
SUBIECTELE A B
30
25 26 25
22 23
20 19 20
18
15 15 16 16
10
5
n. de elevi
0
1 2 3 4 5 1 2 3 4 5
Performarea itemilor cuprinşi în subiectele C, D, E, F este redată şi de graficul G2.
G2
REZOLVAREA ITEMILOR
SUBIECTELE C, D, E, F
30
25 26
2323 24 22 22
20 20 20 2120 2120
17 17 17
15 1514 15 15 14 Nr. elevi
12 12 12 121312
10
0
2
3
5b
m
ite
Indicele de dificultate permite stabilirea măsurii în care fiecare item este uşor sau dificil
şi se calculează prin raportarea numărului elevilor care au rezolvat corect itemul la numărul total
al elevilor: sunt itemi relativ uşori (0,78), dar şi itemi dificili (0,44) sau de dificultate medie (0,55).
Indicele de discriminare arată în ce măsură un item este suficient de selectiv pentru a

deosebi subiecţii cu performanţe înalte de cei cu performanţe scăzute; acesta se calculează
făcând diferenţa între procentul de subiecţi din cincimea superioară a clasamentului, care au
rezolvat corect itemul analizat, realizat pe baza scorurilor totale la test şi procentul de subiecţi
care au rezolvat corect itemul analizat din cincimea inferioară a clasamentului. Din analiza
itemilor rezultă că sunt itemi corect elaboraţi, având valoarea între 0,42 şi 0,85.
205
CNCEIP - 2008
Analiza performării prin raportare la nivelele taxonomice
Analiza atingerii nivelelor taxonomice este prezentată în Tabelul 2 şi respectiv în diagramele G3,
G4.
Tabelul 2
Nivele O1 O2 O3 O4 O5 O6 Total
taxonomice
Procent propus 10 13 37 20 5 5 100
Procent realizat 8,7 9,5 29,1 16,7 4,2 3,6 71,80
G.3.
ATINGEREA NIVELELOR TAXONOMICE
40
37
35
30 29
25
Series1
20
20 18 Series2
15 13
10 9 10
10
5 4 5 4
5
0
1 2 3 4 5 6
G.4.
ATINGEREA NIVELELOR TAXONOMICE
40 Procent propus
35 Procent realizat
30
25
20
15
10
5
0
O1 O2 O3 O4 O5 O6
Analiza performării prin raportare la rezultatele notării

Tabel 3.
Nota Sub 44 45-54 55-64 65-74 75-84 85-94 95-10
4 5 6 7 8 9 10
Nr. elevi 1 3 5 7 5 4 2
206
CNCEIP - 2008
G5
7
4
Nota
3
Nr. elevi
2
0
REZULTATELE
NOTĂRII
G.6
REZULTATELE NOTĂRII
8
7 7
6
5 5 5
4 4 Nr. elevi
3 3
2 2
1 1
0
4 5 6 7 8 9 10
Indici de tendinţă centrală şi de dispersie

Reprezentarea grafică a datelor ajută la înţelegerea modului în care se face repartiţia
măsurilor unei distribuţii. Dar, pentru a fi exploatate optim, ele trebuie descrise cu ajutorul unor
indicatori (cifre, numere) care să le rezume într-un mod economic. În această perspectivă, doi
indicatori sunt esenţiali: indicele de centralitate („indicele de poziţie” sau „indicele de tendinţă
centrală”) şi dispersia.
Scalele de intervale
Indicele de tendinţă centrală: media (aritmetică simplă şi ponderată)
simplă: ponderată caracteristici alternative
x=
∑x i
x=
∑x fi i
x=p
n ∑f i
unde: xi - valorile individuale n - numărul subiecţilor;

fi – frecvenţele;
p - proporţia subiecţilor care posedă caracteristica (ex. da, promovat ş.a.).
207
CNCEIP - 2008
M= (1x4 +3x5+5x6+7x7+5x8+4x9+2x10)/27= 7,18
Media aritmetică (valoarea medie) a performanţelor grupului evaluat de 7,18 indică un randament
şcolar bun, iar competenţele de evaluare propuse au fost atinse în bună parte.
Media ponderată are valoarea 7,502.
Indicele de tendinţă centrală: mediana
Mediana este valoarea care împarte în două seria datelor după ce acestea au fost ordonate
crescător sau descrescător.
Pentru a determina mediana cu precizie, se aplică metoda interpolării: după ordonarea
datelor şi constituirea tabelului de efective, se calculează efectivele cumulate crescătoare şi
efectivele cumulate descrescătoare. În fiecare caz, se reperează efectivul care împarte distribuţia
în două părţi egale şi se face media celor două valori corespunzătoare.
⎧n + 1
⎪
Locul (cota) medianei - C: C=⎨ 2
n
⎪
⎩ 2
Pentru serii simple:
- cu număr impar de termeni: valoarea termenului central;
- cu număr par de termeni: media aritmetică a celor doi termeni din mijlocul seriei ordonate.
Valoarea mediană (mediana), respectiv valoarea rezultatelor pentru care jumătate din
subiecţi au obţinut rezultate mai mari sau egale decât ea (valoarea care împarte grupul în părţi
egale) este 7, deoarece din totalul de 27 subiecţi, 13 au obţinut note mai mari sau egale cu 7 şi 13
având note mai mici sau egale cu 7.
Valoarea 7 pentru mediană arată punctul în jurul căruia tinde să se echilibreze distribuţia
grupului, dar ea este un parametru relativ care capătă semnificaţie numai prin relaţia ei cu media
aritmetică. În cazul de faţă, valorile relativ apropiate ale mediei aritmetice (7,18) şi ale medianei
(7) arată gradul relativ mare de omogenitate al grupului evaluat.
Indicele de tendinţă centrală: modulul (dominanta)
∆1
Modulul (dominanta) M 0 = lim inf + ×K
∆1 + ∆ 2
unde:
lim inf - limita inferioară a intervalului modal
K - mărimea intervalului modal;
∆1 - diferenţa dintre frecvenţa intervalului modal şi cea a intervalului anterior;
∆2 - diferenţa dintre frecvenţa intervalului modal şi cea a intervalului următor.
Dominanta are valoarea 7.

Amplitudinea
Amplitudinea are valoarea 6.
Pentru ca eroarea de apreciere să fie cât mai mică este necesar să coroborăm rezultatele
acestor indici.
208
CNCEIP - 2008
BIOLOGIE
ANEXE TEMELE 6,10: Exemple de tipuri de itemi

Itemi cu alegere duală
Citiţi, cu atenţie, afirmaţiile următoare. Dacă apreciaţi că afirmaţia este adevărată,
încercuiţi litera A. Dacă apreciaţi că afirmaţia este falsă, încercuiţi litera F.
A F Tunicile globului ocular sunt: sclerotica, coroida, retina.
A F Albinismul este o maladie metabolică ereditară recesivă.
Comentariu
Se recomandă evitarea introducerii mai multor idei într-un singur enunţ (excepţie fac itemii de tip
cauză – efect).
De exemplu:
A F Albinismul este o maladie metabolică ereditară recesivă şi afectează, în egală măsură,
ambele sexe.
Se pot realiza doi itemi cu alegere duală.
1. Albinismul este o maladie metabolică ereditară recesivă.
2. Albinismul afectează, în egală măsură, ambele sexe.
În cazul itemilor de tip cauză – efect, se pot introduce mai multe idei într-un singur enunţ.
A F Albinismul afectează, în egală măsură, ambele sexe deoarece este produs de mutaţia
unei gene localizată pe autozomi.
Sau
A F Glandele endocrine se mai numesc glande cu secreţie internă deoarece îşi varsă
produşii de secreţie direct în sânge.
Se poate realiza o variantă a acestui tip de itemi prin care se reduce riscul ghicirii răspunsului.
De exemplu:
Citiţi, cu atenţie, afirmaţiile următoare. Dacă apreciaţi că afirmaţia este adevărată,
încercuiţi litera A. Dacă apreciaţi că afirmaţia este falsă, încercuiţi litera F şi modificaţi parţial
afirmaţia pentru ca aceasta să devină adevărată.
A F Glandele endocrine se mai numesc glande cu secreţie internă deoarece produşii lor de
secreţie se numesc hormoni.
Itemi de tip pereche (asociere)
Coloana B cuprinde exemple de constituenţi celulari, iar coloana A rolul acestora. Înscrieţi,
în spaţiul liber din dreptul cifrelor coloanei A, litera corespunzătoare din coloana B.
A B
_____ 1. rol energetic a. cloroplast
_____ 2. rol în producerea secreţiilor b. dictiozom
_____ 3. rol în sinteza de substanţe organice c. mitocondrie
_____ 4. rol în transportul intra şi intercelular d. reticul endoplasmatic
e. ribozom
Comentariu
Materialul folosit pentru realizarea unor astfel de itemi trebuie să fie omogen. În cazul acestui exemplu,
elevul trebuie să asocieze structurile celulare cu rolul lor. Lista răspunsurilor respectă ordinea alfabetică,
evitându-se, astfel, furnizarea unor indicii care ar permite ghicirea răspunsurilor.
209
CNCEIP - 2008
Exemplu de item care nu respectă această cerinţă:
Asociaţi cifra din coloana A cu litera corespunzătoare din coloana B
A B
_____ 1. are criste cu enzime oxidoreducătoare a. cloroplast
_____ 2. are rol în producerea secreţiilor b. dictiozom
_____ 3. este specific celulei vegetale c. mitocondrie
_____ 4. poate fi neted sau rugos d. reticul endoplasmatic
e. ribozom
În cazul acestui exemplu, elevul trebuie să asocieze structurile celulare cu un material
neomogen: rol, alcătuire, clasificare, cărui tip de celulă aparţine.
O altă condiţie de care se ţine seama în elaborarea acestui tip de itemi este folosirea unui
număr inegal de premise şi de răspunsuri.
Exemplu de item construit incorect, din acest punct de vedere:
Coloana B cuprinde exemple de constituenţi celulari, iar coloana A rolul acestora. Înscrieţi,
în spaţiul liber din dreptul cifrelor coloanei A, litera corespunzătoare din coloana B.
A B
_____ 1. rol energetic a. cloroplast
_____ 2. rol în producerea secreţiilor b. dictiozom
_____ 3. rol în sinteza de substanţe organice c. mitocondrie
_____ 4. rol în transportul intra şi intercelular d. reticul endoplasmatic
Comentariu
Dacă folosim acelaşi număr de premise şi de răspunsuri, pentru a patra asociere, elevul asociază
cifra cu litera care a rămas, fără să mai fie nevoie să selecteze din mai multe posibilităţi de
răspuns. În acest caz, poate primi punctajul, pentru a patra asociere, nemeritat.
Itemi cu alegere multiplă
Încercuiţi litera din dreptul variantei corecte. Este corectă o singură variantă de răspuns.
Acidul dezoxiribonucleic (ADN):

a. este alcătuit dintr-o catenă polinucleotidică
b. este sintetizat prin fenomenul de transcripţie
c. poate fi mesager, ribozomal şi de transfer
d. suferă fenomene de denaturare, renaturare
Comentariu
Răspunsurile au aproximativ aceeaşi lungime, nu sunt sinonime sau opuse ca înţeles.
Exemplu de item construit greşit.
Acidul dezoxiribonucleic (ADN):
a. este alcătuit dintr-o catenă polinucleotidică
b. este alcătuit dintr-un lanţ polinucleotidic
c. poate fi mesager, ribozomal şi de transfer
d. suferă fenomene de denaturare, renaturare prin încălzire şi răcire
Comentariu
Dacă elevul ştie că răspunsul „a.” este incorect, nu trebuie să se mai gândească la răspunsul
„b.” care are acelaşi înţeles cu cel de la „a”.
Faptul că răspunsul „d.”este mai lung (din dorinţa de a întări caracterul de adevăr al acestei
variante) poate fi un indiciu pentru ghicirea răspunsului de către elev.
210
CNCEIP - 2008
Pot fi realizaţi itemi cu alegere multiplă în cadrul cărora pot fi valabile mai multe dintre
variantele propuse. Acest lucru trebuie precizat în cerinţă. Apar însă probleme în acordarea
punctajului. De obicei, la examenele de admitere (la medicină, de exemplu) la un astfel de item
se acordă punctajul doar în condiţiile în care candidatul a selectat toate variantele corecte. Este
evident faptul că este redusă obiectivitatea în notare, fiind afectate rezultatele obţinute.
În rezolvarea de către elev a unui item cu mai multe variante corecte putem întâlni mai
multe situaţii:
• elevul selectează un număr de variante corecte, dar nu pe toate (de exemplu, o variantă
corectă din două posibile sau două variante corecte din patru posibile etc.);
• elevul selectează un număr de variante corecte, dar şi una sau mai multe variante incorecte;
• elevul selectează toate variantele corecte (de exemplu, două), dar şi variante incorecte (una
sau două).
Pentru a reduce gradul de subiectivitate în notare, trebuie să se stabilească modul cum
vor fi acordate punctele în asemenea situaţii.
Se recomandă utilizarea unui alt format de item (transformarea itemului în mai mulţi itemi
de tip adevărat/ fals).
Itemi de completare
Completează, cu noţiunile corespunzătoare, spaţiile libere din afirmaţia următoare, astfel
încât aceasta să devină corectă.
Stomacul comunică cu esofagul prin orificiul ___________ şi cu intestinul subţire prin
orificiul ___________ .
Comentariu
Răspunsul solicitat este scurt, clar, reprezentând cuvinte cheie. Spaţiile libere au lungimi egale.
Excesul de spaţii libere poate conduce la ambiguităţi şi la răspunsuri greşite ale elevului pentru
că nu a înţeles clar întrebarea. Lungimea inegală a spaţiilor libere poate sugera răspunsul.
Exemplu de item de completare incorect alcătuit:
Stomacul ___________ cu ___________ prin orificiul ___________ şi cu
_______________________ prin orificiul ___________ .
Întrebări structurate
Glandele endocrine secretă hormoni, eliberaţi direct în sânge.

1. Numiţi glanda endocrină care secretă hormonul somatotrop.
2. Caracterizaţi boala „diabet zaharat”, precizând următoarele: cauza bolii, patru
caracteristici ale bolii, un tip de analiză recomandată de medic, în vederea stabilirii
acestui diagnostic.
3. Explicaţi mecanismul reglării secreţiei de ADH, în condiţiile scăderii diurezei.
Comentariu
Subîntrebările testează comportamente variate. Structurarea subîntrebărilor urmăreşte creşterea
progresivă a dificultăţii. Rezolvarea fiecărei subîntrebări nu depinde de rezolvarea corectă a
celorlalte subîntrebări.
Exemplu de întrebare structurată construită greşit:
Glandele endocrine secretă hormoni, eliberaţi direct în sânge.
1. Numiţi glanda endocrină care secretă hormonul somatotrop.
2. Comparaţi glanda endocrină care secretă hormonul somatotrop cu glanda tiroidă,
precizând două asemănări şi două deosebiri între aceste glande.
3. Explicaţi în ce constau relaţiile funcţionale între glanda endocrină numită şi hipotalamus.
Comentariu
Subîntrebările testează comportamente variate, dar rezolvarea subîntrebărilor 2. şi 3. depinde de
rezolvarea subîntrebării 1.
211
CNCEIP - 2008
Rezolvare de probleme
Pot fi alcătuite probleme a căror rezolvare presupune numai calcul matematic, plecând de
la valori date (problema 1.) sau de la anumite cunoştinţe, pe baza cărora se va face şi un calcul
matematic (problema 2.).
1. Calculaţi conţinutul în apă al plasmei sângelui unui adult care cântăreşte 80 Kg, ştiind
următoarele:
a) volumul sangvin reprezintă 7% din greutatea corpului;
b) plasma reprezintă 55% din volumul sangvin;
c) apa reprezintă 90% din compoziţia plasmei sangvine;
Scrieţi toate etapele rezolvării problemei.
2. Un bărbat introduce în plămâni, prin inspiraţie forţată, peste volumul curent de 500 ml de aer, o
cantitate de 1500 ml aer. După inspiraţia forţată, urmează imediat o expiraţie forţată prin care
elimină un volum maxim de aer egal cu jumătate din valoarea debitului ventilator de repaus.
Ştiind că frecvenţa respiraţiei este de 16/ min, stabiliţi:
a) valoarea capacităţii vitale a bărbatului;
b) valoarea volumului expirator de rezervă.
Scrieţi toate etapele rezolvării problemei.
Comentariu
Este indicat să fie date valorile necesare rezolvării problemei. Interesează modul în care elevul
ştie să lucreze cu aceste valori şi nu memorarea mecanică a acestora. Pot fi create şi situaţii
problemă care fac apel la cunoştinţe, gândire, imaginaţie, creativitate etc. şi se rezolvă prin
raţionamente logice, uneori algoritmizate.
1. O persoană cu grupa sanguină A (II) şi Rh negativ pierde, în urma unui accident, o anumită
cantitate de sânge. Există patru posibili donatori care au următoarele grupe sanguine:
- O (I) şi Rh negativ;
- A (II) şi Rh pozitiv;
- B (III) şi Rh negativ;
- AB (IV) şi Rh negativ;
a) Stabiliţi care sunt posibilii donatori şi motivaţi răspunsul.
b) Explicaţi fenomenul care poate apărea la transfuzia cu sânge provenit de la o persoană
incompatibilă din punct de vedere al Rh-ului sau al sistemului ABO.
2. Identificaţi cauzele scăderii randamentului activităţii intelectuale a unui elev. Explicaţi modul în
care aceste cauze influenţează randamentul şcolar.
Itemi de tip eseu

Deşi eseul constituie o tehnică de evaluare utilizată frecvent la disciplinele umaniste,
acest tip de item se poate folosi şi la biologie pentru evaluarea unor abilităţi şi competenţe de
complexitate ridicată.
Eseul oferă o viziune globală (holistică) asupra capacităţilor „de construcţie” ale celui
evaluat. Se recomandă folosirea eseurilor structurate deoarece cerinţele de rezolvare a sarcinii
sunt precise, ceea ce determină o creştere a fidelităţii notării prin realizarea unor bareme de
corectare şi de notare adecvate structurii eseului.
Exemplu de eseu:
Alcătuiţi un eseu cu tema „Diviziunea mitotică” după următorul plan:
- definiţia diviziunii celulare;
- cromozomii: definiţie, structură, rol;
- schema diviziunii mitotice;
- fazele diviziunii mitotice; denumire, caracterizare;
- importanţa diviziunii mitotice.
212
CNCEIP - 2008
Comentariu
Această structurare a eseului permite, pe de o parte, orientarea elevului către toate acele cerinţe
care vor fi punctate în barem, iar, pe de altă parte, o repartizare detaliată a punctelor. Acest lucru
va permite acordarea unor punctaje intermediare, în funcţie de paşii pe care a reuşit să-i
parcurgă un elev în rezolvarea cerinţelor.
Exemplu de eseu mai puţin structurat:

Alcătuiţi un eseu cu tema “Diviziunea mitotică” după următorul plan:
- definiţia diviziunii celulare;
- prezentarea diviziunii mitotice;
- importanţa diviziunii mitotice.
Un eseu mai puţin structurat va afecta fidelitatea notării.
213
CNCEIP - 2008
DISCIPLINE SOCIO – UMANE
ANEXE TEMELE 4,10: Itemi obiectivi
Itemi cu răspuns dual
Subiectul I (parţial), Varianta 100 pentru disciplina Logică şi argumentare – Bacalaureat 2008
A. Citiţi cu atenţie enunţurile următoare:
1. Termenii „profesor” şi „şofer amator” se află în raport de încrucişare.
2. O definiţie în care definitul este subordonat definitorului este neclară şi imprecisă.
3. Termenii cadru didactic, om, profesor de matematică, profesor sunt corect ordonaţi
crescător, în funcţie de extensiunea lor.
4. „Regula completitudinii” sau „regula reuniunii” este o cerinţă a corectitudinii aplicării
metodelor de cercetare inductivă.
5. Din falsitatea propoziţiei „Unii candidaţi vor obţine note bune” se deduce falsitatea
propoziţiei „Toţi candidaţii vor obţine note bune”, în baza raportului de subalternare.
6. Un exemplu corect de propoziţie particular afirmativă îl constituie enunţul „Există printre
şoferi unii care încalcă regulile de circulaţie”.
7. O propoziţie axiologică este o unitate de discurs care poate fi calificată ca adevărată sau falsă.
a) Pentru fiecare dintre enunţurile de la 1 la 6, scrieţi cifra corespunzătoare enunţului şi notaţi în
dreptul ei litera A, dacă apreciaţi că enunţul este adevărat, sau F, dacă apreciaţi că enunţul este
fals. 6 puncte
Subiectul I (parţial), Varianta 100 pentru disciplina Psihologie – Bacalaureat 2008

A. Citiţi cu atenţie enunţurile următoare.
1. Complexitatea şi bogăţia reprezentărilor sprijină amploarea demersurilor imaginative.
2. Cunoaşterea temperamentului are relevanţă în orientarea vocaţională, deoarece poate
favoriza sau poate frâna formarea anumitor capacităţi.
3. Imaginea perceptivă are un anumit grad de generalitate, fapt ce nu ar fi posibil fără
participarea operaţiilor intelectuale.
4. Pentru aptitudinile ce implică organizare intelectuală şi adaptare socială, decisive sunt
exerciţiul şi educaţia.
5. Superioritatea percepţiei faţă de senzaţie este dată de faptul că percepţia redă însuşirile
caracteristice ale obiectelor şi fenomenelor cu care analizatorul intră în contact.
6. Conduita unei persoane reprezintă elementul stabil al personalităţii.
fals. 6 puncte
Subiectul I (parţial), Varianta 100 pentru disciplina Economie – Bacalaureat 2008

1. Aprecierea utilităţii economice are un caracter subiectiv.
2. Din punct de vedere economic, costul de oportunitate este un cost al alegerilor agenţilor
economici.
3. Consumatorul are un comportament economic raţional atunci când cumpără bunuri în
baza experienţelor precedente.
4. Coeficientul de elasticitate a cererii pentru un bun este subunitar, dacă modificarea
preţului determină o modificare în sens opus, dar mai mică, a cantităţii cerute.
5. Atunci când cererea şi oferta cresc în aceeaşi măsură, este de aşteptat ca preţul de
echilibru să rămână constant şi cantitatea de echilibru să crească.
6. Acţiunile unei firme pe piaţă, în scopul obţinerii supremaţiei prin lansarea unui produs de
lux, sunt specifice strategiei concurenţiale a elitei.
fals. 6 puncte
214
CNCEIP - 2008
Subiectul I (parţial), Varianta 100 pentru disciplina Economie aplicată – Bacalaureat 2008
1. Raţionalitatea, ca problemă fundamentală a economiei, se manifestă şi la nivelul
menajelor.
2. Creditul imobiliar şi creditul ipotecar reprezintă oferte de creditare pentru cumpărarea unei
locuinţe.
3. Planul de carieră pentru membrii familiei este un tip de proiect specific menajelor.
4. „Spiritul gospodăresc” este o preocupare doar a menajelor care se confruntă cu resurse
insuficiente.
5. Deprecierea veniturilor unui menaj, provocată de inflaţie, este o ameninţare
extraeconomică.
6. Dacă veniturile unei familii sunt de 3000 lei/lună, iar cheltuielile acesteia sunt de 3500
lei/lună, atunci bugetul familiei este echilibrat.
fals. 6 puncte
Subiectul I (parţial), Varianta 100 pentru disciplina Educaţie antreprenorială – Bacalaureat 2008
1. Întreprinzătorul este cel care iniţiază şi conduce o afacere, în aşa fel încât aceasta să fie
cât mai profitabilă.
2. În cadrul planului de afaceri, planul de producţie cuprinde informaţii despre furnizori,
capacităţile de producţie, precum şi despre fluxul tehnologic.
3. Orice iniţiativă economică se bazează pe comportamentul etic al agenţilor economici.
4. Pentru a reuşi în afacerea pe care a iniţiat-o, un întreprinzător are nevoie doar de intuiţie
şi talent.
5. Obţinerea de profit îndreptăţeşte firma să urmărească profitul, prin orice mijloc.
6. Decizia pe care o ia un întreprinzător pentru creşterea volumului producţiei de bunuri este
determinată hotărâtor de o cerere de consum în declin.
fals. 6 puncte
Subiectul I (parţial), Varianta 100 pentru disciplina Sociologie – Bacalaureat 2008

1. Instituţiile care monopolizează viaţa membrilor săi sunt numite instiutuţii totale.
2. Operaţionalizarea conceptelor se referă la prescrierea operaţiilor empirice necesare
trecerii de la teorie la cercetarea concretă.
3. Scopul pe care îl are o sancţiune se raportează doar la aspectul de constrângere.
4. Delincvenţa juvenilă desemnează conduitele morale inadecvate ale tinerilor care nu au
împlinit vârsta majoratului.
5. Din punct de vedere sociologic, familia este un macrogrup.
6. Clasificarea sancţiunilor în formale şi informale are la bază tipul de autoritate care
sancţionează.
fals. 6 puncte
215
CNCEIP - 2008
ANEXE TEMELE 5,10: Itemi semiobiectivi
I. Itemii de tip răspuns scurt
Subiectul I (parţial), Varianta 100 pentru disciplina Logică şi argumentare – Bacalaureat 2008
Răspundeţi la fiecare dintre următoarele cerinţe:
1. Definiţi conceptul de propoziţie categorică. 4 puncte
2. Enumeraţi două tipuri de argumente nedeductive. 6 puncte
3. Construiţi, în limbaj natural, un argument valid cu două premise, prin care să justificaţi
propoziţia „Unele fapte drepte nu sunt legale”. 10 puncte

B. Precizaţi două însuşiri fundamentale ale sistemului nervos central, conform teoriei lui I.P.Pavlov.
6 puncte
Subiectul I (parţial), Varianta 100 pentru disciplina Filosofie – Bacalaureat 2008

1. Precizaţi conţinutul conceptului de drepturi ale omului. 4 puncte
2. Enumeraţi trei drepturi ale omului. 6 puncte
Subiectul III (parţial), Varianta 100 pentru disciplina Economie – Bacalaureat 2008
1. Precizaţi conţinutul economic al noţiunii de combinare a factorilor de producţie.
4 puncte
2. Enumeraţi doi factori care determină creşterea masei monetare. 6 puncte
……………………
4. Construiţi un exemplu simplu, cu valori numerice, prin care să ilustraţi modificarea relativă
a salariului real, atunci când salariul nominal creşte mai încet decât cresc preţurile
bunurilor de consum. 6 puncte
5. Argumentaţi succint afirmaţia potrivit căreia bursa este un barometru extrem de sensibil al
stării economiei. 4 puncte
Subiectul III (parţial), Varianta 100 pentru disciplina Economie aplicată – Bacalaureat 2008
1. Precizaţi conţinutul noţiunii de buget de venituri şi cheltuieli al firmei. 4 puncte
2. Enumeraţi trei aspecte care fac obiectul discuţiilor preliminare dintre reprezentanţii firmei
şi ai băncii în cadrul procesului de creditare. 6 puncte
……………
5. Caracterizaţi succint un punct tare şi o oportunitate, identificate în analiza SWOT a unei
firme de confecţii textile care intră pentru prima dată pe piaţă. 4 puncte
Subiectul III (parţial), Varianta 100 pentru disciplina Educaţie antreprenorială – Bacalaureat 2008
1. Precizaţi conţinutul noţiunii de promovare a produsului. 4 puncte
2. Enumeraţi două competenţe ale întreprinzătorului de succes. 6 puncte
…………….
5. Precizaţi un drept al consumatorului, pe care să-l prezentaţi succint. 4 puncte
II. Întrebările structurate

Exemplul 1 – Subiectul II, Varianta 100 pentru disciplina Psihologie, Bacalaureat 2008
Creativitatea desemnează dimensiunea sintetică a personalităţii, care se poate manifesta la orice om, în grade
diferite şi la orice vârstă. Ea depăşeşte bariere şi caută noul, utilizând sisteme operaţionale plastice, deschise.
A. Menţionaţi două particularităţi ale personalităţii creatoare. 4 puncte
B. Prezentaţi unul dintre factorii creativităţii. 6 puncte
………………
D. Ilustraţi, printr-un exemplu concret, modul în care atitudinile caracteriale sunt implicate în
procesul creativităţii. 6 puncte
E. Formulaţi o soluţie pentru optimizarea conduitei creative a elevilor de liceu. 4 puncte
216
CNCEIP - 2008
Subiectul II (parţial), Varianta 100 pentru disciplina Educaţie antreprenorială, Bacalaureat 2008
Schimbările şi evoluţiile economice complexe din mediul de afaceri al ultimilor ani au pus în
evidenţă necesitatea evaluării factorilor de risc în domeniul de operare.
a) Menţionaţi două surse generatoare de risc în afaceri. 4 puncte
b) Enumeraţi două tipuri de risc cu care se confruntă întreprinzătorul în conducerea afacerii.
6 puncte
………………
d) Explicaţi un efect pe care scăderea volumului cererii îl are asupra capacităţii firmei de
recuperare a cheltuielilor făcute pentru cercetare-dezvoltare. 6 puncte
e) Ilustraţi, printr-un exemplu concret, o modalitate de includere a managementului riscului în
managementul afacerii, pentru activitatea unei firme de confecţii. 4 puncte
Subiectul II, Varianta 100 pentru disciplina Economie aplicată, Bacalaureat 2008
Planul de afaceri sintetizează deciziile privind activităţile de producţie, comercializare şi
financiare ale firmei. Eficienţa economică a unei firme depinde atât de resursele întreprinderii, cât
şi de performanţele managementului în toate sferele activităţii acesteia şi, în special, în plan
economico-financiar. Nu trebuie subestimate efectele pe termen lung ale exercitării funcţiei de
personal sau a celei de cercetare-dezvoltare.
a) Menţionaţi două obiective în exercitarea funcţiei de personal a întreprinderii. 4 puncte
b) Enumeraţi trei activităţi pe care le include funcţia de cercetare-dezvoltare a firmei.
6 puncte
c) Detaliaţi succint conţinutul funcţiei comerciale, precizând totodată importanţa realizării
acesteia între funcţiile firmei. 10 puncte
d) Explicaţi importanţa exercitării funcţiei de cercetare-dezvoltare a firmei. 6 puncte
e) Ilustraţi printr-un exemplu concret conţinutul funcţiei financiar-contabile a unei firme. 4 puncte
ANEXE TEMELE 6,10: Itemi subiectivi
I Itemii de tip eseu cu răspuns restrâns
Subiectul III (parţial), Varianta 100 pentru disciplina Psihologie – Bacalaureat 2008
C. Evidenţiaţi o corelaţie existentă între termenii flexibilitate a memoriei şi creativitate, redactând un
text coerent, de aproximativ o jumătate de pagină (± un rând), în care să îi utilizaţi în sensul specific
psihologiei. 10 puncte
Subiectul III (parţial), Varianta 100 pentru disciplina Sociologie – Bacalaureat 2008
3. Evidenţiaţi o corelaţie existentă între termenii status şi rol, redactând un text coerent, de o
jumătate de pagină (±1 rând), în care să îi utilizaţi în sensul specific sociologiei.
10 puncte
II. Itemii de tip eseu structurat
Subiectul II, Varianta 100 pentru disciplina Filosofie – Bacalaureat 2008

Analizaţi succint problematica democraţiei, din perspectivă filosofică, având în vedere
următoarele repere:
- numirea unui filosof care, în scrierile sale, a făcut referiri la problematica democraţiei
4 puncte
- explicarea unei teze/idei filosofice despre democraţie, precizată explicit 10 puncte
- ilustrarea tezei/ideii filosofice pe care aţi precizat-o, printr-un exemplu concret de situaţie
din societatea contemporană 6 puncte
- formularea unei obiecţii la adresa tezei/ideii filosofice pe care aţi precizat-o 6 puncte
- menţionarea unei consecinţe asupra modului în care este evaluată dreptatea, în cadrul
unui regim democratic 4 puncte
217
CNCEIP - 2008
Subiectul III, disciplina Filosofie – Bacalaureat 2007
Fie următorul text:
„Suntem singuri fără nicio scuză. Ceea ce voi exprima zicând că omul e condamnat să fie
liber. Condamnat, pentru că nu s-a creat singur, şi, pe de altă parte totuşi liber, pentru că, o
dată aruncat în lume, el e resposabil de tot ce face.” (J. P. Sartre – Existenţialismul este un
umanism)
Pornind de la textul dat, elaboraţi o analiză, de aproximativ 2 pagini, a concepţiei lui Sartre
despre libertate. În realizarea analizei, veţi avea în vedere următoarele repere:
- precizarea înţelesului dat de Sartre expresiei omul este condamnat să fie liber
- explicarea tezei lui Sartre privind responsabilitatea umană
- caracterizarea unei alte perspective filosofice privind libertatea, justificând totodată şi
raportul existent între aceasta şi punctul de vedere al lui Sartre
- argumentarea unui punct de vedere personal referitor la faptul că „tot ceea ce mi se
întâmplă este al meu”
Notă: Se punctează şi utilizarea adecvată a limbajului de specialitate (2 puncte), organizarea
prezentării – introducere, cuprins, concluzie (1 punct) şi încadrarea analizei elaborate în limita de
spaţiu precizată (2 puncte).
Subiectul III, disciplina Psihologie – Bacalaureat 2007

Memoria este capacitatea psihică a unei persoane de a întipări informaţia extrasă din experienţa
sa cu mediul, de a o stoca şi apoi de a o recupera şi utiliza în acţiunile sau operaţiile pe care le
efectuează.
Pe baza acestor informaţii, elaboraţi o analiză, de aproximativ 2-3 pagini, a memoriei, în care să
aveţi în vedere următoarele repere:
- menţionarea a trei dintre însuşirile memoriei
- evidenţierea câte unui efect pe care îl produce insuficienta dezvoltare a două dintre
însuşirile menţionate
- descrierea a trei dintre factorii optimizării memoriei
- argumentarea ideii potrivit căreia, în anumite situaţii, memoria mecanică este superioară
memoriei logice
Notă: Se punctează şi utilizarea adecvată a limbajului de specialitate (2 puncte), organizarea
prezentării – introducere, cuprins, concluzie (1 punct) şi încadrarea analizei elaborate în limita de
spaţiu precizată (2 puncte).
ANEXE TEMELE 8,10: Exemple de bareme, pe categorii de itemi

Itemi cu răspuns dual

A.
a) câte 1 punct pentru fiecare dintre cele 6 răspunsuri corecte, astfel:
1-A, 2-A, 3-F, 4-A, 5-F, 6-F 6 puncte
Itemii de tip răspuns scurt
Subiectul III (parţial), Varianta 100 pentru disciplina Economie aplicată – Bacalaureat 2008
1. precizarea corectă a conţinutului noţiunii 4 puncte
2. enumerarea a trei aspecte care fac obiectul discuţiilor preliminare dintre reprezentanţii firmei
şi ai băncii în cadrul procesului de creditare 2 x 3 = 6 puncte
……………….
5. caracterizarea corectă a unui punct tare şi a unei oportunităţi identificate în analiza SWOT a
unei firme de confecţii textile care intră pentru prima dată pe piaţă 2x 2 = 4 puncte
218
CNCEIP - 2008
Întrebările structurate
Subiectul II (parţial), Varianta 100 pentru disciplina Educaţie antreprenorială, Bacalaureat 2008
a) câte 2 puncte pentru menţionarea oricăror două surse generatoare de risc în afaceri (de
exemplu, piaţa, relaţiile cu partenerii de afaceri) 4 puncte
b) câte 3 puncte pentru enumerarea oricăror două tipuri de risc cu care se confruntă
întreprinzătorul în conducerea afacerii (de exemplu, risc economic, risc tehnologic)
6 puncte
………………
d) - precizarea oricărui efect pe care îl are scăderea volumului cererii asupra capacităţii firmei
de recuperare a cheltuielilor făcute pentru cercetare - dezvoltare (de exemplu, scade
capacitatea firmei de recuperare a cheltuielilor făcute pentru cercetare-dezvoltare)
3 puncte
- explicarea efectului precizat 3 puncte
e) ilustrarea, printr-un exemplu concret, a oricărei modalităţi de includere a managementului
riscului în managementul afacerii 4 puncte
Itemii de tip eseu cu răspuns restrâns
Subiectul III (parţial), Varianta 100 pentru disciplina Sociologie – Bacalaureat 2008
3.- câte 1 punct pentru utilizarea fiecăruia dintre termenii daţi în sensul specific sociologiei
2 puncte
- evidenţierea unei corelaţii existente între termenii daţi (de exemplu, rolul constă într-un
ansamblu de idei asociate unui status social) 4 puncte
- coerenţa textului redactat 2 puncte
- încadrarea în limita de spaţiu precizată 2 puncte
Itemii de tip eseu structurat
Subiectul II, Varianta 100 pentru disciplina Filosofie – Bacalaureat 2008
- numirea unui filosof care, în scrierile sale, a făcut referiri la problematica democraţiei (de
exemplu, K. Popper) 4 puncte
- precizarea oricărei teze/idei filosofice despre democraţie (de exemplu, democraţia
reprezintă puterea poporului) 6 puncte
- explicarea tezei/ideii filosofice precizate 4 puncte
- ilustrarea tezei/ideii filosofice precizate, printr-un exemplu concret 6 puncte
Notă: Punctajul se acordă numai în cazul în care exemplul vizează o situaţie din
societatea contemporană.
- formularea unei obiecţii la adresa tezei/ideii filosofice precizate 6 puncte
Notă: Formularea unei obiecţii presupune evidenţierea unui punct de vedere critic faţă de
teza/ideea filosofică precizată.
- menţionarea unei consecinţe asupra modului în care este evaluată dreptatea, în cadrul
unui regim democratic 4 puncte
219
CNCEIP - 2008
DISCIPLINE TEOLOGICE
ANEXE TEMELE 4,5,6,8,10: ITEMI OBIECTIVI ŞI ITEMI SEMIOBIECTIVI
ITEMI OBIECTIVI
Itemi cu răspuns de tip alegere multiplă
I.1. (Dogmatică ortodoxă – Teologie Ortodoxă)
Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare răspunsului corect pentru fiecare dintre
afirmaţiile de mai jos. Este corect un singur răspuns.
1. Vechiul Testament are:
a. 37 de cărţi
b. 39 de cărţi
c. 27 de cărţi
d. 66 de cărţi
2. Una dintre consecinţele dogmatice ale unirii ipostatice este:
a. Fecioara Maria poate fi numită Theotokos
b. Fecioara Maria poate fi numită Antropotokos
c. Fecioara Maria poate fi numită Hristotokos
d. închinarea în duh şi în smerenie
3. Expresia sola gratia aparţine doctrinei:
a. ortodoxe
b. romano-catolice
c. protestante
d. musulmane
4. Omniprezenţa lui Dumnezeu este un atribut:
a. natural
b. intelectual
c. modern
d. moral
Barem:
1 – b; 2 – a; 3 – c; 4 – a.
I.2. (Catehism -Teologie Romano-Catolică)
1. Pentru a deveni „Părintele unei mulţimi de neamuri” Dumnezeu îl alege pe:
a. Moise
b. David
c. Abraham
d. Noe
2. Înclinaţia omului spre păcat este numită:
a. Mândrie
b. Concupiscenţă
c. Cupiditate
d. Aviditate
3. Ziua Sabatului aminteşte:
a. Noua creaţie
b. Respectul pentru viaţa umană
c. Ziua învierii lui Isus
d. Eliberarea Israelului din robia egipteană
4. Tradiţia şi Sfânta Scriptură:
a. Sunt două surse paralele de cunoaştere
b. Au un izvor comun
c. Sunt două realităţi distincte şi opuse
d. Sunt părţi din Sfânta Scriptură
Barem:
1 – c; 2 – b; 3 – a; 4 – b.
220
CNCEIP - 2008
I.3. (Studii Biblice /Vechiul Testament şi Noul Testament - Teologie Unitariană)
1. Cuvântul Biblia vine din limba:
a. Ebraică
b. Greacă
c. Maghiară
d. Latină
2. Cărţile care nu au intrat în canonul biblic se numesc cărţi:
a. Canonice
b. False
c. Apocrife
d. Profane
3. Vechiul Testament cuprinde:
a. Normele moral-religioase ale evreilor
b. Viaţa şi învăţăturile evangheliştilor
c. Viaţa şi învăţăturile apostolilor
d. Viaţa şi învăţăturile lui iisus
4. Sfânta Scriptură a fost tradusă în întregime în limba maghiară de:
a. Heltai Gáspár
b. Károli Gáspár
c. Pesti Mizsér Gábor
d. Újlaki Bálint
Barem:
1 – b; 2 – c; 3 – a; 4 – b.
I.4. (Dogmatică – Teologie Adventistă)

Scrieţi, pe foaia de examen, numărul cerinţei şi litera corespunzătoare răspunsului corect pentru
fiecare dintre afirmaţiile de mai jos.
1. Calea deplină prin care S-a descoperit Dumnezeu omului este:
a. Sfânta Scriptură
b. Natura
c. Isus Hristos
d. Spiritul profetic
2. Îngerul primei solii îngereşti vestea Evanghelia veşnică:
a. Iudeilor
b. Martirilor
c. Bisericii rămăţişei
d. Locuitorilor pământului
3. Misiunea Bisericii este:
a. Să ierte păcatele oamenilor
b. Să înlocuiască prezenţa Domnului Hristos
c. Să ducă lumii Evanghelia
d. Să formeze o societate paşnică
4. Sunt numiţi profeţi:
a. Cei care propăvăduiesc Evanghelia
b. Cei care au vorbit în numele lui Dumnezeu
c. Cei care L-au văzut pe Isus
d. Cei care au împlinit voia lui Dumnezeu
Barem:
1 – c; 2 – d; 3 – c; 4 – b.
221
CNCEIP - 2008
ITEMI SEMIOBIECTIVI
I.Itemi cu raspuns scurt sau de completare
I.1. (Dogmatică ortodoxă – Teologie Ortodoxă)

Completaţi pe foaia de examen spaţiile punctate din următorul temei scripturistic cu informaţia
corectă:
„Duhul Sfânt Se va pogorî peste tine şi puterea ... ... te va umbri; pentru aceea şi Sfântul care Se
va naşte din tine Fiul lui Dumnezeu se va chema” (Lc.1,35).
Barem:
Completarea cu informaţia corectă: „Celui Preaînalt”
II.Întrebările structurate
II.1. (Dogmatică ortodoxă – Teologie Ortodoxă)

Se dă următorul text biblic:
Eu sunt Cel ce sunt...Cel ce este (Iahve) ...Acesta este numele Meu pe veci. (Ieşire 3, 14-15)
Pornind de la textul biblic de mai sus, răspundeţi la următoarele cerinţe:
a. Identificaţi atributul divin susţinut prin acest text biblic.
b. Menţionaţi categoria de atribute divine căreia îi aparţine.
c. Caracterizaţi atributul divin susţinut de acest text.
d. Argumentaţi, cu alte două texte scripturistice, acest atribut.
Barem:
a. Identificarea atributului divin: aseitatea lui Dumnezeu 3 p.
b. Menţionarea categoriei de atribute divine: naturale 2 p.
c. Caracterizarea atributului 4 p.
d. Argumentarea cu texte scripturistice 4 p.
Apoc. 1, 8; Apoc. 22, 13; Rom. 11, 35-36.
Pentru oricare două dintre textele menţionate mai sus se acordă câte 2 puncte.

Luând pâinea, mulţumind, a frânt şi le-a dat lor zicând: „Acesta este Trupul Meu care se
dă pentru voi; aceasta să faceţi pentru pomenirea Mea”. Asemenea şi paharul, după ce au cinat,
zicând: „Acest pahar este Legea cea nouă, întru Sângele Meu, care se varsă pentru voi”. (Luca
22, 19–20)
a. Prezentaţi întreitul caracter al Sfintei Euharistii.
b. Susţineţi, cu trei argumente biblice, motivul întrebuinţării ca materie euharistică a
pâinii dospite în Biserica Ortodoxă.
c. Arătaţi deosebirea interconfesională cu privire la momentul prefacerii cinstitelor daruri
în trupul şi sângele Domnului, la romano-catolici şi ortodocşi.
d. Menţionaţi care sunt efectele Sfintei Euharistii.
e. Enumeraţi cinci consecinţele dogmatice care decurg din prezenţa reală a
Mântuitorului în Euharistie.
Barem:
a. Prezentarea întreitului caracter al Sfintei Euharistii. 4 p.
b. Susţinerea, cu trei argumente biblice, a motivului întrebuinţării ca materie euharistică a pâinii
dospite în Biserica Ortodoxă. 3 p.
Pentru fiecare argument enumerat corect şi complet se acordă câte 1 punct; pentru răspuns
incorect sau lipsa acestuia, 0 puncte.
c. Arătarea deosebirii interconfesionale cu privire la momentul prefacerii cinstitelor daruri în trupul
şi sângele Domnului, la romano-catolici şi ortodocşi. 4 p.
- romano-catolici 2 p.
- ortodocşi 2 p.
222
CNCEIP - 2008
d. Menţionarea efectelor Sfintei Euharistii. 4 p.
e.Enumerarea a cinci consecinţele dogmatice care decurg din prezenţa reală a Mântuitorului în
Euharistie. 5 p.
Pentru fiecare consecinţă enumerată corect şi complet se acordă câte 1 punct; pentru răspuns
incorect sau lipsa acestuia, 0 puncte.
II.3. (Doctrine Biblice– Teologie Baptistă)

1. Se dă următorul text biblic:
Fiului I-a zis: „Scaunul Tău de domnie, Dumnezeule, este în veci de veci; toiagul domniei
Tale este un toiag de dreptate: Tu ai iubit neprihănirea şi ai urât nelegiuirea: de aceea,
Dumnezeule, Dumnezeul Tău Te-a uns cu un untdelemn de bucurie mai pe sus decât pe
tovarăşii Tăi.” (Evrei 1:8)
Căci este un singur Dumnezeu, şi este un singur mijlocitor între Dumnezeu şi oameni:
Omul Isus Cristos. (1 Timotei 2:5)
a. Specificaţi doctrina principală abordată.
b. Extrageţi două idei şi comentaţi-le pe scurt.
Barem:
Analiza textului biblic 14 p.
• specificarea doctrinei principale din text 4 p.
• pentru fiecare idee comentată din text se acordă câte 5 puncte 10 p.
II.4. (Catehism – Teologie Greco-Catolică)

Cinsteşte pe tatăl tău şi pe mama ta ca să trăieşti ani mulţi pe pământul care ţi-l dă
Domnul Dumnezeul tău. (Exod 20,12)
a. Precizaţi a câta poruncă se întemeiază pe textul de mai sus.
b. Explicaţi care sunt îndatoririle copiilor faţă de părinţi.
c. Explicaţi care sunt îndatoririle părinţilor faţă de copii.
d. Precizaţi până când durează îndatoririle copiilor faţă de părinţi şi de când încep
îndatoririle părinţilor faţă de copii.
e. Daţi trei exemple de păcate împotriva acestei porunci.
Barem:
a. Porunca a IV-a 4p.
b. Îndatoririle copiilor faţă de părinţi 10p.
• Respectul (evlavia filială) 2p.
• Recunoştinţă 2p.
• Supunere 2p.
• Ascultare 2p.
• Ajutor moral şi material la bătrâneţe sau boală 2p.
c. Îndatoririle părinţilor faţă de copii 6p.
• Transmiterea educaţiei 2p.
• Transmiterea credinţei 2p.
• Grija faţă de nevoile lor materiale şi spirituale, pe cât posibil 2p.
d. Îndatoririle copii –părinţi / părinţi –copii 6p.
• Ale copiilor durează până la decesul părinţilor 3p.
• Ale părinţilor faţă de copii încep încă de la conceperea copiilor 3p.
e. Pentru enumerarea corectă a trei păcate se acordă 4p.

Duşmănie voi pune între tine şi femeie, între sămânţa ta şi sămânţa ei. Aceasta va zdrobi
capul tău, iar tu îi vei înţepa călcâiul. (Facere 3, 15)
223
CNCEIP - 2008
a. Precizaţi cele două căi prin care a fost pregătită omenirea pentru venirea Mântuitorului
Iisus Hristos, potrivit planului divin de mântuire.
b. Precizaţi momentul în care a început această pregătire a oamenilor.
c. Menţionaţi sub ce nume este cunoscut textul de mai sus, în învăţătura ortodoxă.
d. Explicaţi cele două aspecte sub care a fost pregătit, în mod special, poporul ales.
Barem
a. Precizarea celor două căi prin care a fost pregătită omenirea pentru venirea Mântuitorului Iisus
Hristos, potrivit planului divin de mântuire 6 p.
Pentru fiecare cale precizată corect se acordă câte 3 puncte.
b. Precizarea momentului în care a început această pregătire a oamenilor 3 p.
c. Menţionarea numelui sub care este cunoscut textul în învăţătura ortodoxă 3 p.
d. Explicarea celor două aspecte sub care a fost pregătit, în mod special, poporul ales 8 p.
Pentru fiecare aspect explicat corect se acordă câte 4 puncte.
II.6. (Pneumatologie – Teologie Penticostală)

Şi toţi s-au umplut de Duhul Sfânt şi au început să vorbească în alte limbi, după cum le da
Duhul să vorbească. (Faptele Apostolilor 2:4)
a. Identificaţi o lucrare de bază a Duhului Sfânt.
b. Menţionaţi daruri ale Duhului Sfânt evidente în acest pasaj biblic.
c. Descrieţi actul de naştere al Bisericii.
d. Precizaţi semnul Botezului cu Duhul Sânt potrivit acestui text.
e. Indicaţi verbul care arată plinătatea Duhului Sfânt în urma botezului cu Duhul Sfânt.
f. Argumentaţi, cu alte două texte biblice, botezul cu Duhul Sfânt.
Barem:
a. Lucrare de bază a Duhului Sfânt: botezul cu Duhul Sfânt 5 p.
b. Daruri ale Duhului Sfânt evidenţiate: vorbirea în alte limbi 5 p.
c. Descrierea actului de naştere a Bisericii: Biserica se naşte în ziua cincizecimii, odată cu
pogorârea Duhului Sfânt 5 p.
d. Semnul Botezului este vorbirea în alte limbi 5 p.
e. S-au umplut de Duhul Sfânt 5 p.
f. Două texte biblice din următoarele: Fapte 8:12; Fapte 9:17; Fapte 10:47; Fapte 19:1-6 5 p.
Pentru fiecare răspuns corect şi complet se acordă câte 5 puncte; pentru răspuns parţial corect
sau incomplet se acordă câte 3 puncte; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, 0 puncte.
ITEMI SUBIECTIVI
I.Eseu cu răspuns restrâns
I.1. (Studii Biblice /Istoria Bisericii Unitariene - Teologie Unitariană)

Se dau următoarele personalităţi, date şi termeni privind Istoria Bisericii Unitariene: Aita Mare,
Kriza, 1838, teologie, preot, redactor, Semănătorul creştin, 1863.
a. Redactaţi, în aproximativ o jumătate de pagină, un text cu caracter istoric, în care să
integraţi personalităţile, datele şi termenii privind istoria Bisericii Unitariene.
b. Evidenţiaţi ideea principală a textului alcătuit.
Notă! Se punctează utilizarea limbajului adecvat, respectarea succesiunii
cronologice/logice a faptelor istorice şi încadrarea textului în limita de spaţiu precizată.
Barem:
a. Se acordă câte 2 puncte (8 x 2p =16 p.) pentru integrarea corectă a fiecărei personalităţi, date,
sau a fiecărui termen din textul elaborat 16 p.
b. Evidenţierea ideii principale a textului alcătuit 10 p.
Respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice 2 p.
Utilizarea limbajului adecvat 1 p.
Respectarea limitei de spaţiu 1 p.
224
CNCEIP - 2008
II.Eseu structurat

Redactaţi un text cu tema Căderea omului în păcat, în care să dezvoltaţi următoarele aspecte:
a. Originea păcatului strămoşesc.
b. Fiinţa păcatului strămoşesc.
c. Urmările păcatului strămoşesc.
Notă! Se punctează şi structurarea prezentării, ordonarea şi explicarea ideilor, utilizarea
limbajului teologic.
Barem:
Conţinut 30 p.
a. Originea păcatului strămoşesc 10 p.
♦ neascultarea protopărinţilor, Adam şi Eva 2 p.
♦ nesocotinţa poruncii lui Dumnezeu şi mândria Evei şi a lui Adam 3 p.
♦ conştiinţa vinovăţiei, dar mărturisirea ruşinii 3 p.
♦ gravitatea păcatului prin căderea lui Adam 2 p.
b. Fiinţa păcatului strămoşesc 10 p.
♦ aspectul material 3 p.
♦ aspectul formal 4 p.
♦ aspectul ca pedepsă 3 p.
c. Urmările păcatului strămoşesc 10 p.
♦ cu privire la suflet 4 p.
♦ cu privire la trup 3 p.
♦ cu privire la condiţiile de viaţă 3 p.
Redactare 5 p.
a. Structurarea prezentării (introducere, cuprins, concluzie) 2 p.
b. Utilizarea limbajului teologic 2 p.
c. Construirea unui discurs coerent, într-o succesiune logică 1 p.

Redactaţi un text cu tema Dogma Sfintei Treimi, în care să dezvoltaţi următoarele aspecte:
a. Definirea şi cuprinsul dogmei Sfintei Treimi.
b. Descoperirea Sfintei Treimi în Sfânta Scriptură (Vechiul Testament şi Noul Testament).
c. Formularea dogmei Sfintei Treimi (Sinoadele I şi II Ecumenice).
Barem:
Conţinut 30 p.
a. Definirea şi cuprinsul dogmei Sfintei Treimi 10 p.
♦ Definirea dogmei Sfintei Treimi 5 p.
♦ Cuprinsul dogmei Sfintei Treimi 5 p.
b. Descoperirea Sfintei Treimi în Sfânta Scriptură 10 p.
♦ Vechiul Testament 5 p.
♦ Noul Testament 5 p.
c. Formularea dogmei Sfintei Treimi 10 p.
♦ Sinodul I Ecumenic 5 p.
♦ Sinodul II Ecumenic 5 p.
Redactare 5 p.
b. Utilizarea limbajului teologic 2 p.
c. Construirea unui discurs coerent, într-o succesiune logică 1 p.
225
CNCEIP - 2008
II.3. (Studii Biblice /Vechiul Testament şi Noul Testament – Teologie Reformată)
Redactaţi un text la persoana întîi cu titlul M-am luptat cu Goliat, în care să dezvoltaţi
următoarele aspecte:
a. Prezentarea taberelor adversare.
b. Caracterizarea principalului ostaş ostil.
c. Promisiunea regelui pentru cel care învinge inamicul.
d. Pregătirea pentru luptă, haine şi armament.
e. Descrierea şi rezultatul luptei.
Barem:
Conţinut 25 p.
a. prezentarea taberelor adversare 5 p.
Filistenii 3 p.
Israel 2 p.
b. caracterizarea principalului ostaş ostil: Goliat blestemă Israelul şi pe Dumnezeul lui 5 p.
c. promisiunea regelui pentru cel care învinge inamicul 5 p.
va fi umplut de bogăţii 2 p.
va avea ca soţie pe fiica regelui 2 p.
va fi scutit de obligaţii 1 p.
d. pregătirea pentru luptă, haine şi armament 5 p.
se îmbracă mai întîi cu hainele lui Saul 2 p.
praştie, toiag, cinci pietre netede 3 p.
e. descrierea şi rezultatul luptei 5 p.
loveşte filisteanul în frunte, care moare 2 p.
îi taie capul cu propria-i sabie 3 p.
Redactare 5 p.
b. Utilizarea limbajului biblic 2 p.
c. Construirea unui discurs coerent într-o succesiune logică 1 p.
226
CNCEIP - 2008
EDUCAŢIE ARTISTICĂ SPECIALIZATĂ
ANEXE TEMELE 3,8,10: EVALUAREA PRIN PROBE PRACTICE
Complexitatea fenomenului muzical derivat în esenţă din dubla ipostază a muzicii, aceea
de ştiinţă şi artă, implică multe planuri educative de studiu, cum ar fi: cognitivă, estetică,
educativă şi chiar fízică. Ca ştiinţă, muzica se ocupă de studiul şi cercetarea legităţilor şi
raporturilor care structurează creaţia; pe acest plan se situează şi disciplina Teorie - solfegiu -
dicteu muzical. Prin urmare, prin definiţie, disciplina Teorie - solfegiu - dicteu reprezintă disciplina
fundamentală pentru studiul muzicii; de aceea aceasta se studiază pe cele trei niveluri de
învăţământ (primar, gimnazial şi liceal), dar şi la nivelul universitar. Disciplina se prezintă sub
două aspecte:
a) aspectul teoretic al disciplinei care constă în asimilarea pe baze ştiinţifice a limbajelor
specifice prin definirea noţiunilor, regulilor şi procedeelor de aplicare a acestora;
b) aspectul practic - aplicativ ce constă în formarea, educarea şi dezvoltarea pe baze
anatomo - fiziologice şi psiho - intelectuale a auzului muzical melodic, armonic şi
polifonic, a ritmului, a expresivităţii în interpretare; aplicaţiile sunt concretizate în
exerciţii de auz muzical, solfegiere şi reproducere grafică a textului muzical (dicteu
muzical).
Spre deosebire de disciplina istoria muzicii - care reprezintă un segment al culturii de
specialitate dar şi de cultură generală - disciplina teoria muzicii -solfegiu - dicteu este strict o
disciplină de specialitate ce trebuie parcursă pe cele trei niveluri de învăţământ preuniversitar,
deoarece, fenomenul muzical trebuie studiat în toată complexitatea sa (de la notaţia
muzicală/alfabetul muzical până la cea mai evoluată creaţie muzicală contemporană).
Al doilea plan al disciplinei este cel estetic, afectiv şi emoţional al acesteia. O condiţie
esenţială în pregătirea unui viitor specialist o reprezintă aptitudinile şi inteligenţa artistică la care
se adaugă sensibilitatea şi creativitatea, pe care trebuie să le deţină individul care doreşte să se
specializeze în domeniul artistic. Aceasta rezultă nu numai din factura intonaţională şi ritmică, ci
şi din respectarea procedeelor de interpretare muzicală cum ar fi: nuanţele, tempourile, frazarea,
toate acestea însumând mijloacele de expresie ale muzicii ce duc la formarea unui adevărat
pedagog, interpret, şi creator (George Enescu a întrunit toate cele trei calităţi).
Finalitatea acestui demers îl reprezintă formarea de cadre de specialitate cu studii medii
care să deţină un nivel acceptat de competenţe profesionale şi care să permită integrarea lor pe
piaţa muncii din domeniul artistic. Pe tot parcursul şcolar (de la clasele I până la clasa a XII-a)
disciplinei îi sunt alocate 2 ore pe săptămână în cadrul curriculumului diferenţiat, cu posibilitatea
extinderii la 3 ore pentru secţia teoretică din cadrul specializării muzică, asigurându-se o
acumulare progresivă a cunoştinţelor de specialitate, finalizate prin examenul de bacalaureat/
prin examenul de certificare a competenţelor profesionale pentru filiera vocaţională, profil artistic,
specializarea muzică.
227
CNCEIP - 2008
Testele, propuse în continuare, vizează demonstrarea abilităţilor, deprinderilor de
solfegiere şi de redare a unui text muzical. Totodată, testarea - care este obligatorie cu fiecare
oră de curs - urmăreşte realizarea şi a unei calităţi artistice în interpretare (chiar la nivelul unui
text de dimensiunea unui solfegiu). Acestea sunt alcătuite din 3 componente:
- auz muzical;
- solfegiu;
- dicteu melodic şi armonic.
Fiecare dintre aceste componente este evaluată prin următorii itemi:
- pentru auz muzical reproducerea vocală a unui interval simplu, a unui interval compus, a unui
trison tonal în poziţie strânsă şi a unui trison tonal în poziţie largă. - toţi fiind itemi obiectivi;
- solfegiul reprezintă un item de tip obiectiv evaluat pe baza unor criterii cu punctaje aferente;
- dicteul melodic şi armonic reprezintă tot un item de factură obiectivă evaluat pe baza unor
criterii cu punctaje aferente.
Propunem un exemplu de probă practică pentru componenta dicteu melodic şi armonic.
DICTEU MELODIC
228
CNCEIP - 2008
DICTEU ARMONIC
Barem de corectare a dicteului melodic
Notarea înălţimilor
Pentru notarea corectă a înălţimii/ înălţimilor pe un timp, fiecărui timp îi este atribuit 1 punct.
Acest punct nu se atribuie în cazul în care înălţimea, fie a singurului sunet de pe timp, fie
corespunzătoare unei singure diviziuni de timp, este incorect notată.
Notarea duratelor
Pentru notarea corectă a duratei/ duratelor pe un timp, fiecărui timp al unei măsuri îi este atribuit
1 punct. Acest punct nu se atribuie în cazul în care durata, fie a singurului sunet prezent pe timp,
fie şi a unei singure diviziuni de timp, este incorect notată.
Absenţa semnului de notare a înălţimii are aceleaşi consecinţe cu notarea incorectă a acestui
parametru.
În cazul în care, pe 2 sau mai mulţi timpi din cadrul unei măsuri, duratele sunt corect notate, iar
duratele sunt total sau parţial incorect notate, depunctarea se va face doar la parametrul durate.
În cazul în care, pe 2 sau mai mulţi timpi din cadrul unei măsuri, duratele sunt corect notate, iar
înălţimile sunt total sau parţial incorect notate, depunctarea se va face doar la parametrul înălţimii.
Calculul punctajului
În cazul în care transcrierea dictatului s-a făcut corect, fiecărui timp i se atribuie câte un punct
„melodic”, câte unul „ritmic”, iar pentru ortografierea corectă a cromatismelor se atribuie un
punctaj format din numărul total al timpilor din dictat împărţit la 2.
Pentru greşeli de notare a armurii se scade 1 punct din cele 10 care reprezintă punctajul final
maxim.
Pentru încadrarea greşită a timpilor în măsura – respectiv transcrierea dictatului în altă măsură
decât cea corectă – penalizarea este de 2 puncte din punctajul maxim final (de 10 puncte).
Exemplu de calcul al punctajului

În cazul unui dictat cuprinzând 12 masuri de 4 timpi, numărul total al timpilor este egal cu 48.
229
CNCEIP - 2008
În cazul transcrierii corecte a tuturor parametrilor dictatului (înălţime, durată, cromatisme),
punctajul se stabileşte astfel:
Total general:
48 timpi „melodici” + 48 timpi „ritmici” + (48:2) timpi „ortografici” (cromatisme) = 120.
Pentru ca lucrarea să fie notată cu 10, numărul total al punctelor trebuie împărţit la 12.
Numărul de puncte obţinut la total general se împarte la 12 – constanta valabilă pentru un
dictat de 12 măsuri a 4 timpi, atât în cazul transcrierii integral corecte, cât şi în cazul celei parţial
corecte.
Astfel: 120:12 = 10
Exemplu de calcul al punctajului în transcrierea cu erori melodice, ritmice şi de ortografie

a cromatismelor:
a) Notarea înălţimilor:
Din cei 48 de timpi, 4 conţin greşeli de notare a înălţimii. Rezultă că doar 44 de timpi sunt
corect notaţi din punct de vedere al înălţimii. Aceşti 44 de timpi „melodici” se vor aduna în
punctajul final.
Din cei 48 de timpi, 5 conţin greşeli de notare a duratei. Rezultă că doar 43 de timpi sunt
corect notaţi din punct de vedere al duratei. Aceşti 43 de timpi „ritmici” se vor aduna, de
asemenea, în punctajul final.
Din cei 48 de timpi, 2 conţin greşeli de notare a cromatismelor. Rezultă că doar 46 de
timpi sunt corect notaţi din punct de vedere al cromatismelor. Acest număr de timpi „ortografici”
se vor împărţi la 2, rezultând 23 de puncte „ortografice”, care se vor aduna în punctajul final.
Astfel, se va face următorul calcul:
(48 – 4) timpi „melodici” + (48-5) timpi „ritmici” + (48 – 2) timpi „ortografici”
2
44 timpi „melodici” + 43 timpi „ritmici” + 23 timpi „ortografici” = 110.
Suma obţinută se va împărţi la constanta 12 – corespunzătoare unui dictat de 12 măsuri a

4 timpi. Astfel, punctajul final va fi: 110:12 = 9,16.
Pentru dicteul melodic conceput în măsura de ¾ numărul măsurilor va fi în total de 16;
astfel, numărul timpilor va fi egal cu cel din măsura de 4/4. Baremul de corectare folosit va fi
identic cu baremul pentru dicteele concepute în 4/4.
Timpii odată penalizaţi atât ritmic cât şi melodic, nu se mai depunctează şi la parametrul
ortografic.
Barem de corectare a dicteului armonic
Notarea înălţimilor
Pentru notarea corectă a înălţimii unui sunet, fiecărui timp al unei măsuri îi sunt atribuite:
- câte 4 puncte, pentru notarea corectă a înălţimii celor 4 sunete corespunzătoare vocilor
de sopran, alto, tenor şi bas;
- câte 3 puncte, pentru notarea corectă a doar 3 voci;
- câte 2 puncte, pentru notarea corectă a doar 2 voci;
- câte 1 punct, pentru notarea corectă a unei singure voci.
În cazul în care înălţimile tuturor celor 4 sunete intonate pe un timp sunt incorect notate, timpului
respectiv nu i se atribuie nici un punct.
Notarea duratelor
Pentru notarea corectă a duratelor sunetelor, fiecărui timp al unei măsuri îi este atribuit 1 punct.
În cazul în care chiar şi o singură durată (din cele 4 prezente pe un timp), este incorect notată,
timpului respectiv nu i se atribuie nici un punct.
230
CNCEIP - 2008
Absenţa semnului de notare a duratei are aceleaşi consecinţe cu notarea incorectă a acestui
parametru.
Corectarea greşelilor de notare a înălţimii
În cazul a) pe timpii 3 şi 4, sunetul de la alto este incorect notat (sol 1 în loc de la 1); în
consecinţă, fiecăruia din cei 2 timpi – 3 şi 4 – îi sunt atribuite doar 3 puncte, spre deosebire de
oricare din timpii 1 şi 2, care valorează fiecare câte 4 puncte.
În cazul b) pe timpii 3 şi 4, sunetul de la alto (la1) nu este notat; în consecinţă, fiecăruia
din cei 2 timpi – 3 şi 4 – îi sunt atribuite doar 3 puncte.
În cazul c) pe timpii 3 şi 4, sunetul de la alto (la1) nu este notat, iar sunetul de la bas este
incorect notat (re în loc de fa); în consecinţă, fiecăruia din cei 2 timpi – 3 şi 4 – îi sunt atribuite
doar 2 puncte.
Corectarea greşelilor de notare a duratelor

În cazurile b) şi c), absenţa semnului de notare a duratei sunetului de la alto (la 1) face să
nu i atribuie nici un punct nici unuia din cei 2 timpi - 3 şi 4-.
În acelaşi fel se va proceda în cazul (puţin probabil) în care durata unui sunet este
incorect notată.
Calculul punctajului
În cazul în care notarea înălţimilor şi a duratelor corespunzătoare s-a făcut corect, un timp
al unei măsuri poate valora 4 puncte „melodice” şi 1 punct „ritmic”.
În cazul a) oricare din timpii 1 şi 2 valorează 4 puncte „melodice” şi 1 punct „ritmic”.
Oricare din timpii 3 şi 4 valorează 3 puncte „melodice” şi unul „ritmic”.
În cazul b) oricare din timpii 1 şi 2 valorează 4 puncte „melodice” şi 1 punct „ritmic”.
Timpii 3 şi 4 valorează 3 puncte „melodice” şi zero puncte „ritmice”(absenţa semnului de
notare a duratei, ca şi notarea incorectă a acestui parametru sunt echivalente şi se notează cu
zero puncte).
Exemplu de calcul al punctajului obţinut la notarea înălţimii.

În cazul unui dictat cuprinzând 8 măsuri de 4 timpi, numărul total al timpilor este egal cu
32 (8 măsuri x 4 timpi).
Dacă înălţimile şi duratele corespunzătoare au fost corect notate, calculul va fi următorul:
32 timpi x 4 puncte = 128 puncte („melodice”)
32 timpi x 1 punct = 32 puncte („ritmice”)
Fie cazul în care dictatul nu a fost transcris integral corect.
Din cei 32 timpi, 16 sunt corect notaţi şi valorează fiecare câte 4 puncte „melodice”.
4 timpi valorează fiecare câte 3 puncte „melodice”.
4 timpi valorează fiecare câte 2 puncte „melodice”.
3 timpi sunt total greşit notaţi (8 semne de înălţime/note) şi valorează zero puncte
„melodice”.
Total = (16 x 4) + (4 x 3) + (4 x 2) + (4 x 1) + 0 = 64 + 12 + 8 + 4 + 0 = 88 puncte
„melodice”
Exemplu de calcul al punctajului obţinut la notarea duratei
Din cei 32 de timpi, 28 sunt corect notaţi şi valorează fiecare câte 1 punct „ritmic”.
Semnul de notare a duratei este absent pe durata a 2 timpi (de exemplu cazurile b) sau c),
expuse mai sus). Fiecare din aceştia valorează zero puncte „ritmice”.
Total = (28 x 1) + 0 + 0 = 28 puncte „ritmice”
Exemplu de calcul al punctajului în cazul unui dictat armonic transcris integral corect.
32 timpi x 4 puncte „melodice” = 128 +
32 timpi x 1 punct „ritmic” = 32
160 : 16 = 10
Pentru ca lucrarea să fie notată cu 10, numărul total al punctelor trebuie împărţit la
numărul 16.
231
CNCEIP - 2008
În cazul sus-menţionat în care s-au produs erori de transcriere, calculul punctajului se face astfel:
A) calculul timpilor melodici 16 timpi x 4 puncte „melodice” = 64 +
4 timpi x 3 puncte „melodice” = 12
4 timpi x 1 punct „melodic” = 4
88
B) calculul timpilor ritmici 28 timpi x 1 punct „ritmic” = 28
4 timpi x 0 puncte „ritmice” = 0
28
Total general: 88 + 28 = 116
Numărul de puncte obţinute la total general se împarte la numărul 16 (număr valabil, atât
în cazul transcrierii integral corecte, cât şi în cazul celei parţial corecte.
În cadrul învăţământului specializat artistic curriculumul diferenţiat cu specializările
instrumentele orchestrei simfonice, artă vocală, coregrafie, arta actorului, arte vizuale cuprinde
ore ce se predau individual sau pe grupe; numărul de ore este cuprins între 3 şi 6 ore/săptămână.
Pe lângă disciplinele principale de studiu care trasează specializarea la finele liceului,
elevii din aceste şcoli mai studiază şi alte discipline complementare disciplinei principale cum ar
fi: armonie, forme muzicale, regie, dans de caracter, dans istoric etc.
Evaluarea unei probe de interpretare instrumentală/ sau coregrafică are la bază pe lângă
componenta obiectivă legată de elementele de limbaj specifice (redarea corectă a textului
muzical, a stilului din care face parte lucrarea respectivă) şi o componenta subiectivă care, de
cele mai multe ori se poate manifesta atât la evaluatorul - specialist cât şi la evaluatorul - public.
Pornind de la una din competenţele de evaluare specifice aparţinând disciplinei principale
de studiu instrument/artă vocală cum ar fi “utilizarea corectă a elementelor de limbaj specific în
redarea corectă a partiturii muzicale”, evaluarea trebuie să aibă la bază criteriile specifice de
evaluare, precum şi punctajele aferente acestora. Acestea sunt:
1. fidelitatea respectării textului constă în reproducerea exactă la instrument/ vocal a
textului muzical, aşa cum apare el scris în partitură; este vorba de respectarea
indicaţiilor compozitorului legate de tonalitate, ritm, elemente de expresie etc., fără
posibilitatea modificării acestora;
2. realizarea tehnică presupune capacitatea elevului de a demonstra în ce măsură
acesta stăpâneşte în mod corect tehnica instrumentului/ tehnica vocală pornind de la
elementele fizice de abordare până la elementele de interpretare şi aspectul atitudinal
faţă de specializarea pentru care a fost selectat, valorificând la gradul cel mai înalt
posibilităţile tehnice ale instrumentului/ vocii, fără de care nu poate atinge un nivel
calitativ în pregătirea profesională;
3. realizarea stilistică presupune demonstrarea cunoştinţelor teoretice legate de creaţia
muzicală prezentată, referitoare la curentul artistic din care aceasta face parte, genului
muzical aparţinător formei (structura arhitecturală) şi alte elemente de cultură stilistică
cum ar fi redarea interpretativă a epocii stilistice din care lucrarea muzicală face parte;
232
CNCEIP - 2008
4. expresivitatea, creativitatea (nota personală) reprezintă un criteriu cu cea mai mare
pondere subiectivă. Totuşi, acesta presupune evaluarea capacităţii elevului de a se
confrunta cu publicul, a forţei lui psihice în a-şi depăşi şi valorifica pozitiv emoţiile.
Pentru specializarea coregrafie, criteriile de evaluare se înscriu pe aceeaşi linie cu cele
de la interpretarea muzicală şi sunt date de 3 criterii în care execuţia tehnică şi calitatea artistică
a redării partiturii coregrafice sunt cotate cu punctaje mai mari faţă de calităţile fizice pe care
trebuie să le deţină viitorul balerin/ dansator; aceasta pentru că dezvoltarea fizică se obţine şi
prin exerciţii de antrenament, control permanent al stării de sănătate etc.
Pentru specializarea arta actorului, criteriile de evaluare sunt:
1. prezenţa scenică care presupune redarea tipologiei personajului interpretat şi a
unitatăţii psiho-fizice a interpretului în acţiune;
2. expresivitatea vorbirii care are în vedere pronunţia corectă a textului (este vorba de
dicţie), un timbru vocal de calitate, şi o capacitate deosebită de nuanţare logică şi
afectivă în momentul interpretării;
3. nota personală a interpretului care trebuie să reflecte o capacitate improvizatorică
deosebită şi o imaginaţie pe măsură în alegerea repertoriului.
Pentru specializarea arte vizuale criteriile de evaluare presupun o interacţiune între
factorul real al transpunerii elementelor de limbaj din spaţiul obiectiv în spaţiul plastic, prin
integrarea elementelor de limbaj plastic într-un ansamblu coerent şi factorul estetic de
transmitere a valorilor artistice ca rezultante ale creaţiei.
Evaluarea în domeniul artistic este greu de realizat ţinând cont de faptul că cei evaluati nu
pot fi încadraţi în “matrice estetice” deoarece interpretul trebuie să deţină la un moment dat şi
acel element de recunoaştere artistică, acceptat de cei cărora li se adresează. Sigur că, este
necesar ca evaluarea să fie cât mai corecta pentru a evita promovarea falselor valori în
detrimentul valorilor autentice. Totodată, o evaluare bazată atât pe criterii ştiinţifice cât şi pe
criterii estetice pot face ca învăţământul artistic să devină mai performant, iar şcoala artistică
românească - prin toate mijloacele pe care le deţine - să devină şi mai mult recunoscută la nivel
internaţional.
Sub aspect deontologic, fără a avea pretenţia de a epuiza subiectul, specific pentru
educaţia artistică este faptul că foarte rar, doi profesori judecă la fel un elev, deoarece, fiecare
dintre aceştia este condus de alte criterii şi judecă obiectiv din punctul lui de vedere. De aceea,
stabilirea unor criterii de evaluare este extrem de benefică pentru a evita dezordinea, disputele
dintre evaluatori. Stabilirea criteriilor poate contribui la determinarea propriei valori, a înstalării
încrederii şi a simţului obiectivităţii între evaluatori. Totodată, profesorul evaluator pentru
disciplinele artistice trebuie să fie pregătit special pentru această activitate.
Evaluarea elevilor devine performantă, competitivă şi eficientă atunci când notarea este justă,
obiectivă şi competitivă, iar calitatea educaţiei artistice este dată de o evaluare de calitate a
educaţiei artistice.
233
CNCEIP - 2008
DISCIPLINE TEHNOLOGICE
ANEXE TEMELE 4, 8,10: Itemi obiectivi
A. Itemi cu alegere duală
Exemplu A.1. (tehnician prelucrarea lemnului)

Transcrieţi, pe foaia de examen, cifra corespunzătoare fiecărui enunţ (a.b.c) şi notaţi în
dreptul ei litera A dacă apreciaţi că enunţul este adevărat, sau F, dacă apreciaţi că răspunsul
este fals. Transformaţi enunţul variantelor pe care le apreciaţi drept false, într-unul cu caracter de
adevăr.
a. Ordinea de prezentare şi realizare a diferitelor reparaţii ce constituie un ciclu se numeşte
structura ciclului de reparaţii a utilajului.
b. Informaţiile referitoare la durata de funcţionare efectivă a unui utilaj şi a întreruperilor
neprogramate se obţin din procesul verbal de recepţie.
c. Reparaţia curentă RC2 este intervenţia care se execută la sfârşitul fiecărei săptămâni.
d. Dreptul consumatorului la protecţie se referă la dreptul de a fi protejat împotriva
produselor care pun viaţa în pericol.
Barem A.1
a – A; b – F; c – F; d – A.
Reformulare, astfel încât enunţul b să capete valoare de adevăr:
Informaţiile referitoare la durata de funcţionare efectivă a unui utilaj şi a întreruperilor
neprogramate se obţin din Fişa U a utilajului.
Reformulare, astfel încât enunţul c să capete valoare de adevăr:

Reparaţia curentă RC2 este intervenţia care se execută periodic în mod planificat, în funcţie de
tipul utilajului, după 3500-5000 de ore de funcţionare a acestuia.
Exemplul A.2. (profil servicii)

Transcrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare fiecărui enunţ (7,8,9,10) şi notaţi
în dreptul ei litera A, dacă apreciaţi că enunţul este adevărat sau litera F, dacă apreciaţi că
enunţul este fals. Alegeţi unul din enunţurile false şi transformaţi-l într-un enunţ adevărat.
7. Receptarea corectă a mesajului reprezintă o funcţie a comunicării.

8. Receptorul este persoana care iniţiază comunicarea.
9. Fidelizarea clienţilor reprezintă un obiectiv psihologic al firmei.
10. Comunicarea intrapersonală este comunicarea individului cu sine însuşi
Barem A.2
7. F; 8. F; 9. A; 10. A.
Reformulare, astfel încât enunţurile 7 şi 8 să devină adevărate:
7. Receptarea corectă a mesajului reprezintă un obiectiv al comunicării.
Pentru răspuns corect şi complet se acordă 2p.; pentru răspuns parţial corect sau incomplet
se acordă 1p; pentru fiecare răspuns incorect sau lipsa acestuia, 0p. Orice altă variantă
corectă va fi punctată corespunzător.
8. Receptorul este persoana care primeşte mesajul. sau Emiţătorul este persoana care iniţiază
comunicarea.
Pentru răspuns corect şi complet se acordă 2p.; pentru răspuns parţial corect sau incomplet
se acordă 1p; pentru fiecare răspuns incorect sau lipsa acestuia, 0p. Orice altă variantă
corectă va fi punctată corespunzător.
Exemplul A.3. (tehnician ecolog şi protecţia calităţii mediului)

Transcrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare fiecărui enunţ (a, b, c) şi notaţi în
dreptul ei litera A, dacă apreciaţi că enunţul este adevărat sau litera F, dacă apreciaţi că enunţul
este fals. Transformaţi enunţurile considerate false în enunţuri adevărate.
234
CNCEIP - 2008
a. Pentru desfăşurarea normală a proceselor biochimice, în apele naturale este necesar un
domeniu de pH între 0-14.
b. Numele persoanei care face recoltarea probelor de apă se trece în buletinul de prelevare.
c. Metoda colorimetrică, de determinare a pH-lui apelor naturale, se foloseşte pentru apele
colorate.
d. Metoda calitativă de determinarea a turbidităţii unei ape naturale compară apa de analizat
cu apa plată.
Barem A.3
a – F; b – A; c – A; d – F.
Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 2 p.; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, 0
p. (3x2p=6p)
a. Pentru desfăşurarea normală a proceselor biochimice, în apele naturale, este necesar un
domeniu restrâns de pH cuprins intre 6,5-8,5.
b. A
c. A
d. Metoda calitativă de determinarea a turbidităţii unei ape naturale compară apa de analizat
cu apa bidistilată.
Exemplul A. 4. (tehnician electro)

Transcrieţi pe foaia de examen, litera corespunzătoare fiecărui enunţ şi notaţi în dreptul ei
litera A, dacă apreciaţi că enunţul este adevărat şi litera F, dacă apreciaţi că enunţul este fals.
Transformaţi enunţurile false în enunţuri adevărate.
a. Bobina de tensiune a unui wattmetru electrodinamic se montează în circuit în serie cu
consumatorul.
b. Elementul de execuţie acţionează asupra instalaţiei tehnologice la o comandă dată de
regulatorul automat;
c. Metoda de măsurare directă este metoda prin care valoarea măsurandului este obţinută
prin măsurări succesive utilizând limbajul matematic.
d. Impedanţa unui voltmetru este de valoare mult mai mare decât impedanţa circuitului în
care acesta se montează.
Barem A. 4
a – F; b – A; c – F; d – A. (6p)
Transformarea enunţurilor false în enunţuri adevărate: (4p)
a. Bobina de tensiune a unui wattmetru electrodinamic se montează în circuit în paralel cu
consumatorul.
c. Metoda de măsurare directă este metoda prin care valoarea măsurandului este obţinută nemijlocit.
Pentru eliminarea unui dezavantaj major cum ar fi nepermiterea nuanţării în evaluarea elevului,
datorită răspunsului scurt, aceste tipuri de itemi se pot „complica” prin cerinţa de reformulare a
enunţurilor false pentru a deveni adevărate.
Exemplul A. 5. (tehnician operator procesare text - imagine)

Transcrieţi pe foaia de examen, litera corespunzǎtoare fiecǎrui enunţ (a, b, c, d, e) şi
notaţi în dreptul ei litera A, dacă apreciaţi că enunţul este corect (adevǎrat), respectiv litera F,
dacă apreciaţi că enunţul este fals.
a. Stilul unui caracter controlează textul selectat din cadrul paragrafului în ceea ce priveşte
formatele obişnuit, aldin, cursiv sau aldin şi cursiv.
b. Când se combină lumina roşie cu albastru şi verde în proporţii egale de 100% rezultă
lumină neagră.
c. Magenta se obţine combinând lumină albastră cu verde în proporţii egale de 100%.
d. Când se combină lumina roşie cu albastru şi verde în proporţii egale de 100% rezultă
lumină albă.
e. Cyan se obţine combinând lumină albastră cu roşu în proporţii egale de 100%.
Barem A. 5
a-A; b- F; c- F; d- A; e- F.
235
CNCEIP - 2008
Exemplul A. 6. (tehnician în agricultură, agromontan)
Transcrieţi pe foaia de examen litera corespunzătoare fiecărui enunţ (a,b,c,d,e) şi notaţi în
dreptul ei litera A, dacă apreciaţi că enunţul este adevărat, sau litera F, dacă apreciaţi că enunţul
este fals.
a. Decizia trebuie să fie formulată clar şi în ceea ce priveşte problema în care trebuie să se
decidă.
b. Deciziile strategice vizează obiective fundamentale ale dezvoltării exploataţiei agricole.
c. Decidentul sau factorul de decizie este reprezentat numai de cadrele de conducere de pe
diferite niveluri ierarhice.
d. Nevoile obligaţii sunt ale minimului de subzistenţă.
e. Factorii psihologici şi sociologici nu pot influenţa cererea de consum pentru produsele agricole.
Barem A. 6
a – A; b – A; c – F; d – A; e – F.
Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 2p. Pentru fiecare răspuns incorect sau lipsa
acestuia, se acordă 0p.
Exemplul A. 7. (tehnician desenator pentru construcţii şi instalaţii)

Transcrieţi pe foaia de examen litera corespunzătoare fiecărui enunţ (a,b,c )şi notaţi in
dreptul lui litera A,dacă apreciaţi că enunţul este adevărat sau litera F,dacă apreciaţi că enunţul
este fals. Justificaţi pentru răspunsul/răspunsurile notate cu F afirmaţia făcută.
(10p)
a. Grosimea plăcilor se notează cu h şi se cotează în cm.
b. Înclinarea pantei se înscrie sub formă de raport sau procent sub linia de indicaţie paralelă
cu panta.
c. Extremităţile liniilor de cotă se delimitează numai prin puncte îngroşate.
Barem A. 7
a. – A; b. – F; c. - F.
Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 2p; pentru fiecare justificare de raspuns se notează
2 puncte, pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia – 0p.
b. – F -Justificare răspuns:
Linia de indicaţie se termină cu săgeată în sensul pantei:sensul de urcare este destinat scărilor,
rampelor de circulaţie:sensul de coborîre este destinat acoperişurilor.
c. – F -Justificare răspuns:
Extremităţile liniilor de cotă se delimitează şi prin săgeti sau liniuţe înclinate la 45°.
Exemplul A. 8. (tehnician veterinar)

Transcrieţi, pe foaia de examen , litera corespunzătoare fiecărui enunţ (a,b,c,d,e) şi notaţi
în dreptul ei litera A, dacă apreciaţi că enunţul este adevărat sau litera F, dacă apreciaţi că
enunţul este fals.
a. Necesarul de energie pentru funcţii vitale pentru o oaie in greutate de 50 kg este de 0,65 UN.
b. Necesarul de energie pentru funcţii vitale la ovine, pentru 100 Kg greutate vie este de 1,3 UN.
c. Necesarul de proteine pentru un berbec in greutate de 80 kg este de 56 g PD.
d. Necesarul de proteine pentru 100 Kg greutate vie la ovine este de 70g.
e. Necesarul de energie pentru funcţii vitale pentru o oaie de 45 kg este de 2,5 UN.
Barem A. 8
a. – A; b. – A; c. – A; d. – A; e. – F.
În exemplele de itemi A5, A6 şi A7, se observă că enunţurile adevărate şi cele false nu au aceeaşi
lungime; există, astfel, pericolul ca elevul să „ghicească” răspunsul corect, speculând că enunţul mai
elaborat este adevărat. De asemenea, repetarea aceluiaşi cuvânt (decizia, deciziile, decidentul) în A7,
respectiv (necesarul de energie, necesarul de proteine) în A.8 poate induce scăderea atenţiei şi
implicit o mai mică concentrare a elevului. Aceşti itemi ar fi fost optim elaboraţi astfel:
236
CNCEIP - 2008
A.5
a. Stilul unui caracter controlează textul selectat din cadrul paragrafului în ceea ce priveşte
formatele obişnuit, aldin, cursiv sau aldin şi cursiv.
b. Când se combină lumina roşie cu albastru şi verde în proporţii egale de 100% rezultă
lumină neagră.
c. La combinarea luminii albastre cu verde în proporţii egale de 100% se obţine lumina de
culoare Magenta.
d. Combinarea luminii roşii cu lumina albastră şi verde în proporţii egale de 100% rezultă
lumină de culoare albă.
e. Lumina de culoare albastră în combinaţie cu lumina de culoare roşie în proporţii egale de
100% se obţine lumina de culoare Cyan.
A.6
a. Decizia trebuie să fie formulată clar şi în ceea ce priveşte problema în care trebuie să se
decidă.
b. Obiectivele fundamentale ale dezvoltării exploataţiei agricole sunt cuprinse în deciziile
strategice.
c. Cadrele de conducere de pe diferite niveluri ierarhice reprezintă decidentul sau factorul
de decizie.
d. Nevoile obligaţorii pentru ca o fiinţă să se poată dezvolta sunt nevoi ale minimului de
subzistenţă.
e. Factorii psihologici şi sociologici nu pot influenţa cererea de consum pentru produsele
agricole.
A.7
a. Grosimea plăcilor de separaţie între nivelurile unor construcţii se notează cu h şi se
cotează în cm.
b. Înclinarea pantei se înscrie sub formă de raport sau procent sub linia de indicaţie paralelă
cu panta.
c. Extremităţile liniilor de cotă, utilizate in schiţele şi planurile de construcţii, se delimitează
numai prin puncte îngroşate.
A.8
a. Funcţiile vitale, pentru o oaie in greutate de 50 kg, sunt menţinute cu un necesar de
energie de 0,65 UN.
b. Necesarul de energie pentru funcţii vitale la ovine, pentru 100 Kg greutate vie, este de 1,3 UN.
c. Proteinele necesare pentru un berbec în greutate de 80 kg este de 56 g PD.
d. Pentru 100 Kg greutate vie, la ovine, este necesar un consum de proteine de 70g.
e. O oaie de 45 kg are un necesar de energie, pentru funcţii vitale, de 2,5 UN.
237
CNCEIP - 2008
B. Itemi cu alegere multiplă
Exemplul B1. (tehnician ecolog şi protecţia calităţii mediului)
1. pH-metrul măsoară:
a. cantitatea de săruri acide;
b. concentraţia de CO2 liber din apă;
c. diferenţa de potenţial între doi electrozi;
d. conductivitatea.
2. Sunt proprietăţi organoleptice ale apei:
a. gustul şi culoarea;
b. mirosul si gustul;
c. mirosul şi culoarea;
d. temperatura şi culoarea.
Barem B. 1
1 – c; 2 – b.
Exemplul B.2. (tehnician prelucrarea lemnului)

3. După gradul de prelucrare cheresteaua poate fi:
a. radială;
b. aburită;
c. subscurtă;
d. tivită.
4. Asamblarea demontabilă a panourilor la mobilă corp se realizează cu:
a. cepuri rotunde aplicate;
b. şurub de cuplare şi piuliţă dublu filetată;
c. lambe aplicate;
d. şurub de cuplare tip prezon şi piuliţă.
Barem B. 2
3 – d; 4 – b.
Exemplul B.3. (tehnician ecolog şi protecţia calităţii mediului)

5. pH-metrul măsoară:
a. cantitatea de săruri acide;
b. concentraţia de CO2 liber din apă;
c. diferenţa de potenţial între doi electrozi;
d. conductivitatea.
6. Sunt proprietăţi organoleptice ale apei:
a. gustul şi culoarea;
b. mirosul si gustul;
c. mirosul şi culoarea;
d. temperatura şi culoarea.
Barem B. 3
5 – c; 6 – b.
Exemplul B. 4.(tehnician prelucrarea lemnului)

1. După gradul de prelucrare cheresteaua poate fi:
a. radială;
b. aburită;
c. subscurtă;
d. tivită.
2. Asamblarea demontabilă a panourilor la mobilă corp se realizează cu:
a. cepuri rotunde aplicate;
b. şurub de cuplare şi piuliţă dublu filetată;
a. lambe aplicate;
b. şurub de cuplare tip prezon şi piuliţă.
Barem B. 4
1 – d; 2 – b.
238
CNCEIP - 2008
Exemplul B. 5. (tehnician prelucrarea lemnului)
3. Implementarea politicii de calitate într-o organizaţie revine în sarcina:
a. directorului general;
b. compartimentului financiar - contabil;
c. compartimentului de marketing ;
d. compartimentului de asigurare a calităţii.
4. Conform filozofiei managementului total al calităţii (TQM), singurul „patron” al
întreprinderii este:
a. personalul întreprinderii;
b. directorul general;
c. clientul;
d. distribuitorul.
Barem B. 5
3 – d; 4 – c.
Exemplul B. 6. (profil servicii)

1. Întreprinderile mari au:
a. peste 100 salariaţi;
b. peste 150 salariaţi;
c. peste 200 salariaţi;
d. peste 250 salariaţi.
2. Muzeele fac parte din categoria serviciilor:
a. din sectorul public;
b. din sectorul asociativ;
c. din sectorul privat;
d. din sectorul mixt.
Barem B. 6
1 – d; 2 – b.
Exemplul B. 7. (tehnician în industria textilă, tehnician în industria pielăriei)

1. Trăsătura esenţială a mărfii:
a. este destinată vânzării cumpărării pe piaţă;
b. nu satisface cerinţele consumatorilor;
c. ajunge de la ofertant la producător;
d. inovaţie şi invenţie.
2. Eficienţa producţiei reprezintă:
a. evaluarea gradului de satisfacere a cerinţelor clienţilor;
b. politica ce ţine cont de calitatea producţiei;
c. o relaţie între rezultatul obţinut şi masa monetară aflată pe piaţă;
d. o relaţie între rezultatul obţinut şi resursele utilizate.
Barem B. 7
1 – a; 2 – d.
Exemplul B. 8. (tehnician în agricultură şi agroturism)

1. Adoptarea deciziilor de conducere presupune luarea în considerare a următorului
element component al consecinţei:
a. nivelul ierarhic;
b. unitatea fiecărei consecinţe;
c. respectul şi toleranţa;
d. funcţia tehnică.
2. Alegerea obiectivelor în luarea deciziilor se realizează permanent:
a. în funcţie de activităţile de control;
b. în mod raţional;
c. indiferent cum;
d. în funcţie de atmosfera de lucru.
Barem B. 8
1 – b; 2 – b.
239
CNCEIP - 2008
Exemplul B. 9. (tehnician electro)
2. Imaginea alăturată reprezintă un:
a. şubler de exterior, interior şi adâncime

cu cadran;
b. şubler de exterior, interior şi adâncime
cu afişaj numeric;
c. şubler pentru adâncime cu afişaj digital;
d. şubler de trasaj.
5. Un wattmetru electrodinamic are scara gradată în 75 de diviziuni. Dacă tensiunea

nominală este 7,5 V şi curentul nominal suportat de aparat este 500 mA, precizaţi
care este constanta wattmetrului:
a. 0,5 W/div;
b. 500 mW/div;
c. 50 mW/div;
d. 5 W/div.
Barem B. 9
2 – b; 5 – c.
Exemplul B. 10. (tehnician operator procesare text - imagine)

1. Butonul este folosit pentru:
a. alinierea textului la stânga;
b. alinierea textului la dreapta;
c. centrarea textului;
d. modificarea interliniei.
2. Culorile primare sunt:
a. roşu, verde, albastru;
b. cyan, magenta, galben;
c. negru, roşu, albastru;
d. alb, negru, roşu.
Barem B. 10
1 – a; 2 – a;
C. Itemi de asociere
Exemplul C.1. (tehnician ecolog şi protecţia calităţii mediului)

În coloana A sunt trecute formulele chimice ale unor săruri, iar în coloana B, denumirea
lor. Scrieţi pe foaia de examen, asocierile corecte dintre fiecare cifră din coloana A şi litera
corespunzătoare din coloana B.
A. Sărurile cationilor B. Denumirea sărurilor

1. Na2CO3 a. clorură de bariu
2. KHCO3 b. sulfat de fier
3. FeSO4 c. sulfură de magneziu
4. AlCl3 d. carbonat de sodiu
5. BaCl2 e. bicarbonat de potasiu
f. clorură de aluminu
Barem C. 1
1 – d; 2 – e; 3 – b; 4 – f; 5 – a.
240
CNCEIP - 2008
Exemplul C. 2. (tehnician prelucrarea lemnului)
În coloana A sunt enumerate caracteristicile calitative ale produselor, iar în coloana B
exemple ale acestora. Scrieţi pe foaia de examen asocierile corecte dintre fiecare literă din
coloana A şi cifra corespunzătoare din coloana B.
A B
a. direct măsurabile 1. gradul de alb
b. indirect măsurabile 2. fiabilitatea feroneriei
c. comparabile subiectiv 3. umiditatea cherestelei
d. determinate organoleptic 4. număr de cepuri la un corp de mobilier
e. numărabile 5. luciul produselor
6. miros
Barem C. 2
a – 3; b – 2; c – 5; d – 6; e – 4.
Exemplul C. 3. (tehnician în silvicultură şi exploatări forestiere)

În coloana A sunt enumerate părţile componente ale teodolitelor, iar în coloana B
operaţiile pe care le efectuează. Scrieţi pe foaia de examen asocierile corecte dintre fiecare literă
din coloana A şi cifră corespunzătoare din coloana B.
A B
Părţile componente ale teodolitelor Operaţii efectuate
a. eclimetru; 1. orizontalizarea aparatului;
b. limb; 2. vizarea semnalelor;
c. trepied; 3. citirea unghiurilor orizontale;
d. nivela torică; 4. calarea aparatului;
e. luneta. 5. citirea unghiurilor verticale;
6. firele reticulare.
Barem C. 3
a – 5; b-3; c-1; d-4; e-2.
Exemplul C. 4. (profil servicii, coafor stilist)

In coloana A sunt prezentate tipuri de pericole, iar in coloana B elemente ale acestora.
Scrieţi pe foaia de examen, asocierile corecte dintre fiecare cifră din coloana A şi litera
corespunzătoare din coloana B.
A B
Tipuri de pericole Cauze
1. ambianţa de lucru a. electrică
2. energia b. căldură, lumină
3. substanţe chimice c. uscătoare, cască electrică
4. aparatură electrică d. perhidrol
5. instrumente tăioase e. perii
f. foarfeci, brici
Barem C. 4
1 – b; 2 – a; 3 – d; 4 – c; 5 – f.
241
CNCEIP - 2008
Exemplul C. 5. (tehnician operator procesare text - imagine)
În coloana A sunt indicaţi Termeni, iar în coloana B sunt precizate Definiţii/Analogii. Scrieţi
pe foaia de examen asocierile corecte dintre fiecare cifrǎ din coloana A şi litera corespunzătoare
din coloana B.
A B
1. rezoluţia monitorului a. tipar executat după text sau ilustraţie (imagine) într-una sau
2. CMYK mai multe culori, în scopul depistării eventualelor erori sau
3. tabulator aprecierii calităţii lucrării
4. marcator b. un simbol care este amplasat înaintea textelor dintr-o listă
5. paragraf nenumerotată
c. diviziune a unui text, subordonat ca importanţă capitolului,
marcată sau nu printr-un număr de ordine şi uneori printr-un
titlu
d. numărul de pixeli pe unitatea de lungime a monitorului
e. o amplasare pe rigla orizontală care indică dimensiunea
decalării textului, sau unde începe o coloană de text.
f. sistemul de culori folosit la imprimare
Barem C. 5.
1 – d; 2 – f; 3 – e; 4 – b; 5 – c.
Exemplul C. 6. (tehnician operator procesare text - imagine)

În coloana A sunt indicate diferite componente ale unor sisteme de automatizare şi
mijloace măsurare, iar în coloana B, rolul acestora. Scrieţi, pe foaia de examen, asocierile
corecte dintre fiecare număr (1 – 5) din coloana A şi litera corespunzătoare (a – f) din coloana B.
A. B.
Elemente de automatizare/ mijloace de măsurare Rol
1. regulator automat a. generarea mărimii de referinţă
2. traductor b. măsurarea energiei active
3. micrometru c. generarea mărimii de comandă
4. contor de inducţie d. măsurarea rezistenţelor
5. ohmmetru e. generarea mărimii de reacţie
f. măsurarea grosimii unei piese
Barem C. 6.
1 – c; 2 – e; 3 – f; 4 – b; 5 – d.
Exemplul C. 7. (tehnician desenator pentru construcţii şi instalaţii)

În coloana A sunt indicate semne convenţionale pentru liniile folosite în desenul tehnic,iar
în coloana B cazuri de utilizare a acestora..Scrieţi pe foaia de examen, asocierile corecte dintre
fiecare cifră din coloana A şi litera corespunzătoare din coloana B.
A. Linii folosite in desen B. Cazuri de utilizare

1. a. contururi acoperite
2. b. linii de axa de revolutie
c. traseele planelor de sectionare
d. chenare de desene
3. e. linii de ruptură
4. f. linii de cotă
5.
Barem C. 7.
242
CNCEIP - 2008
1 – d; 2 – b; 3 – e; 4 – a; 5 – c.
Exemplul C. 8. (tehnician veterinar)
În coloana A, sunt indicate cerinţele în energie ale animalelor, iar în coloana B,
principalele specii de animale. Scrieţi, pe foaia de examen, asocierile corecte dintre fiecare cifră
din coloana A şi litera corespunzătoare din coloana B.
A. B.
Cerinte in energie Specii
1. 1 UN a. păsari
2. 1.1 UN b. cabaline
3. 1.3 UN c. porcine
4. 0.9 UN d. ovine
5. 3000 Kcal EM e. taurine
f. iepuri
Barem C. 8.
1 – e; 2 – b; 3 – d; 4 – c; 5 – a;
Exemplul C. 9. (tehnician mecanic)

În coloana A sunt indicate diferite Mărimi fizice, iar în coloana B, Unităţi de măsură. Scrieţi,
pe foaia de examen, asocierile corecte dintre cifrele din coloana A şi literele corespunzătoare din
coloana B.
A. B.
Mărimi fizice Unităţi de măsură
1. temperatură termodinamică a. secundă
2. intensitatea curentului electric b. kelvin
3. timp c. amper
4. masă d. candelă
5. intensitate luminoasă e. kilogram
f. mol
Barem C. 9
1 – b; 2 – c; 3 – a; 4 – e; 5 – d.
Exemplul C. 10. (tehnician în industria textilă, tehnician în industria pielăriei)

În coloana A, sunt indicate procese de producţie, iar în coloana B, exemple din obţinerea
fibrelor poliacrilonitrilice. Scrieţi pe foaia de examen, asocierile corecte dintre cifrele coloanei A şi
literele corespunzătoare din coloana B.
A (procese de producţie) B (exemple din obţinerea fibrelor poliacrilonitrilice)

1. pregătitoare a. filarea
2. prelucrătoare b. determinarea tenacităţii fibrei
3. de finisare c. obţinerea soluţiei de filare
4. auxiliare d. întreţinerea maşinii de filat
5. de servire e. determinarea desimii ţesăturii
f. ondularea
Barem C. 9
1 – c; 2 – a; 3 – f; 4 – d; 5 – b.
243
CNCEIP - 2008
ANEXE TEMELE 5,8,10: Itemi semiobiectivi
D. Itemi cu raspuns scurt sau de completare
Exemplul D.1. (tehnician ecolog şi protecţia calităţii mediului)
5.Scrieţi relaţia după care se calculează suspensiile totale folosind frita de sticlă şi specificaţi ce
reprezintă fiecare mărime.
Barem D. 1
5.(10p)
4p pentru relaţia suspensiilor totale: pentru răspuns parţial corect sau incomplet se acordă 2p;
pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, 0 p;
mg suspensii /dm3= (G-g) × 1000 /V
2p G = greutatea fritei cu suspensia in mg;
2p g = greutatea fritei goală, in mg;
2p V = volumul de apă de analizat luat in lucru; in mL;
Pentru fiecare răspuns corect se acordă punctajul stabilit; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, 0 p.
6. Care este normalitarea unei soluţii de permanganat de potasiu dacă s-au dizolvat 0,1580g în
500cm3 soluţie puternic acidulată? (AMn= 55 ; AK =39 ; AO =16)
6.(10p)
3 p pentru formula de calcul
CN = md / Eg x Vs
2p pentru transformare
V = 500 cm3= 0,5L
pentru calcularea masei moleculare MKMnO4= 39+55+4x16 =158
2p Eg KMnO4 = MKMnO4 / 5 =31,6g
3p pentru înlocuire numerică în formula de calcul si rezultat corect
CN = 0,1580 / 31,6 ×0,5=0,01 N
pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia 0 p
Orice altă metodă de rezolvare corectă va fi punctată corespunzător.
Exemplul D. 2. (tehnician prelucrarea lemnului)
4. În figura de mai jos este reprezentat un produs de mobilă executat din PAL furniruit.
a. Precizaţi trei operaţii de finisare, în

succesiunea fluxului tehnologic, efectuate pentru
reperul: placă superioară;
b. Indicaţi două utilaje folosite pentru executarea
operaţiilor de finisare, precizând operaţiile
respective.
Barem D. 2
a. 6p
• pregătirea suprafeţelor pentru finisare:
- desprăfuirea suprafeţelor;
- decolorarea lemnului;
- albirea lemnului;
- colorarea;
- umplerea porilor;
• aplicarea lacurilor;
• uscarea peliculelor de lac;
• prelucrarea peliculelor de lac.
Pentru oricare trei răspunsuri corecte respectând succesiunea de mai sus se acordă câte 2p;
pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, 0p (3x2p = 6p).
244
CNCEIP - 2008
b. 4p
• pregătirea suprafeţelor pentru finisare:
- desprăfuirea suprafeţelor: suflare cu aer comprimat;
- colorarea: pulverizatoare cu duze;
- umplerea porilor: maşina de turnat sau cu valţuri;
• aplicarea lacurilor: aparat de pulverizat pneumatic, pulverizator hidraulic, maşina de
turnat lac, maşina de aplicat lac cu cilindri (valţuri);
• uscarea peliculelor de lac: camere de uscare, tunel de uscare;
• prelucrarea peliculelor de lac: maşina de şlefuit cu bandă, cu cilindri sau cu disc.
Pentru indicarea denumirii corecte a oricăror două utilaje, incluzând operaţia respectivă, se
acordă câte 2p; pentru răspuns incomplet sau parţial corect (fără a indica operaţia respectivă) se
acordă câte 1p; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, 0p (2x2p = 4p).
Exemplul D. 3. (tehnician în silvicultură şi exploatări forestiere)

6. Pădurarul poartă răspunderea pentru modul cum îşi desfăşoară activitatea de pază a
cantonului.
a. Precizaţi două atribuţii referitoare la paza şi protecţia limitelor de hotar.
b. Precizaţi trei atribuţii referitoare la stabilirea pagubelor produse pe raza cantonului.
Barem D. 3
a. – menţine în stare bună bornele de hotar şi marcajele (2p)
– semnalează în scris organele silvice superioare eventuale încălcări ale limitelor fondului
forestier (2p)
b. – stabileşte bagubele produse prin tăierea, scoaterea din rădăcini, distrugerea, degradarea
sau sustragerea arborilor sau puieţilor (2p)
– identifică autorii acestor sustrageri ilegale (2p)
– inventariază cioatele şi locurile arborilor scoşi şi înregistrează datele în condică (2p).
Pentru raspunsuri gresite sau lipsa răspunsului se acordă 0 puncte.
Exemplul D. 4. (profil servicii coafor stilist)

6. Un salon de estetică desfăşoară o activitate de prestări de servicii clienţilor.
a) Precizaţii trei tipuri de instrumente de lucru care se utilizează în cadrul salonului.
b) Exemplificaţi două tipuri de lucrări de frizerie executate în cadrul salonului.
Barem D. 4
a. (6p)
- pieptene; - perii de cap; - pensulă; - vas; - bigudiuri; - clame; - clipsuri.
Pentru oricare trei răspunsuri corecte se acordă câte 2p.
b. (4p)
- tunsoarea rotundă sport; - tunsoarea modernă (italiană); - tunsoarea cu cărare pe păr scurt
(englezească).
Pentru oricare două răspunsuri corecte se acordă câte 2p.
245
CNCEIP - 2008
E. Întrebări structurate
Exemplul E. 1. (tehnician electro)
3. În figura de mai jos este prezentat un micrometru. Se cer: 20p
a. denumiţi tipul micrometrului;

b. identificaţi elementele numerotate cu cifrele 1, 2, 3, 4 şi 5;
c. precizaţi ce rol au dispozitivul de blocare – 6 şi dispozitivul de limitare – 7.
Barem E. 1
a) 4p
micrometru cu talere
Pentru răspuns corect se acordă 2 puncte.
Pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului se acordă 0 puncte.
b) 10p
- 1 – braţul cilindric al micrometrului;
- 2 – tambur;
- 3 – scara gradaţiilor sutimilor de milimetru;
- 4 – scara gradaţiilor valorilor întregi de milimetru;
- 5 – scara gradaţiilor jumătăţilor de milimetru.
Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 2 puncte.
c) 6p
- dispozitivul de blocare 6 are rolul de a bloca deplasarea tijei palpator în vederea citirii
valorii indicate de micrometru;
- dispozitivul de limitare 7 limitează forţa de apăsare exercitată între nicovala şi tija
micrometrului.
Exemplul E. 2. (tehnician operator processare text imagine)

3. Fie blocul de text:
246
CNCEIP - 2008
n vremea veche, pe când oamenii, cum sunt ei azi, nu
erau decât în germenii viitorului, pe
Î când Dumnezeu călca încă cu

picioarele sale sfinte pietroasele
pustii ale pamântului - în vremea
veche trăia un împărat întunecat şi
gânditor ca miazănoapte şi avea o
împărăteasă tânără şi zâmbitoare ca miezul
luminos al zilei.
Sunt cincizeci de ani de când împăratul purta război c-un vecin al

lui. Murise vecinul şi lăsase de moştenire fiilor şi nepoţilor ura şi
vrajba de sânge. Cincizeci de ani, şi numai împăratul trăia singur,
ca un leu îmbătrânit, slăbit de lupte şi suferinţe - împărat, ce-n
viaţa lui nu râsese niciodată, care nu zâmbea nici la cântecul
nevinovat al copilului, nici la surâsul plin de amor al soţiei lui
tinere, nici la poveştile bătrâne şi glumeţe ale ostaşilor înălbiţi în
bătălie şi nevoi. Se simţea slab, se simţea murind şi n-avea cui să
lase moştenirea urii lui.
a. Precizaţi elementele de formatare prezente în paragrafe.

b. Explicaţi cum au fost realizate următoarele:
i. Alinierea textului din primul paragraf
ii. Spaţierea textului din paragraful doi
iii. Efectul înclinat al textului din primul paragraf.
c. Descrieţi procedura prin care s-a introdus majuscula „Î” din primul paragraf.
Barem E. 2
a. Elemente de formatare prezente în paragraf:

1. majusculă încorporată în paragraf, 6 linii scurtate (2 puncte);
2. stilul fontului: cursiv (Italic) la primul paragraf şi obişnuit la al doilea paragraf (2 puncte);
3. alinierea textului: la stânga în ambele paragrafe (2 puncte);
4. spaţierea paragrafelor: (2 puncte)
- la un rând pentru primul paragraf;
- la 1,5 rânduri pentru paragraful al doilea; se consideră corect şi un răspuns de
genul „spaţiere mai mare decât la un rând”.
5. aspectul textului faţă de imagine: (2 puncte)
- strâns în cazul primului paragraf;
- în pătrat faţă de cel de-al doilea paragraf.
247
CNCEIP - 2008
b.
i.Aplicarea comenzii Aliniere la stânga (Left), din bara de Pentru răspunsul complet
unelte sau din fereastra de dialog Paragraf… a meniului se acordă 2 puncte.
Format.
ii. Paragraful al doilea conţine o spaţiere normală pentru Pentru răspunsul complet
caractere şi o spaţiere mai mare decât cea la un rând pentru se acordă 2 puncte.
liniile paragrafului.
- Spaţierea normală pentru caractere nu necesită operaţii
suplimentare, este predefinită.
- Pentru spaţierea liniilor paragrafului, se consideră corectă
selectarea oricăreia dintre opţiunile: „la 1,5 rânduri”, „la două
rânduri” sau „multiplă” din fereastra de dialog Paragraf…,
pagina Indentări şi spaţiere.
iii. Aplicarea comenzii Cursiv (Italic) din bara de unelte sau Pentru răspunsul complet
din fereastra de dialog Font… a meniului Format. se acordă 2 puncte.
c. Aplicarea comenzii Majusculă încorporată din meniul Format. (4 puncte)

1. Se selectează paragraful.
2. Din meniul Format, se selectează comanda Majusculă încorporată în paragraf.
3. Se selectează poziţia majusculei „În paragraf”.
4. Pentru opţiunea Linii de scurtat se tastează 6.
ANEXE TEMELE 6,8,10: Itemi subiectivi
F. Itemi de tip rezolvare de probleme
Exemplul F.1. (tehnician ecolog şi protecţia calităţii mediului)

O probă impură ce conţine Fe(II) şi care cântăreşte 1,750 g se dizolvă şi se aduce la balon cotat
de 1000 ml. Din soluţia preparată se iau 10 ml şi se titrează cu soluţie de KMnO4 de concentraţie
aproximativ 0,1 N şi factor F=1,0104, consumându-se la titrare un volum de 2,3 ml. Se cere să se
calculeze:
a. conţinutul de Fe(II) din probă;
b. conţinutul de Fe(II) din balonul cotat;
c. conţinutul de Fe(II) din proba impură (procente).
Se dă: EFe=55,85g
Barem F. 1
a. – 8p
1000ml KMnO4~0,1N ............. cn x Eg Fe (II) = 0,1 x 55,85g
Vr x F KMnO4 …………………... x g Fe(II) / 10 ml probă
5,585 ⋅ v r ⋅ FKMnO4
x= gFe( II ) / 10ml probă
1000
în care:
5,585= cantitatea de Fe(II) ce reacţionează cu 1000 ml sol. KMnO4 de conc. 0,1N, g
vr= volumul real de soluţie KMnO4 aproximativ 0,1 N consumat, ml
FKMnO4=factorul de corecţie al soluţiei de KMnO4 aprox. 0,1 N
Pentru răspuns corect se acordă 6p (relaţia de calcul 4 p, precizarea semnificaţiei termenilor 2p);
pentru răspuns parţial corect se acordă 3p; pentru lipsa acestuia, 0p.
5,585 ⋅ 2,3 ⋅ 1,0104
x= ;
1000
x = 0,01297 gFe( II ) /10ml probă
Pentru răspuns corect se acordă 2p (înlocuirea corectă în relaţia de calcul 1 p, rezultat corect
1p); pentru răspuns parţial corect se acordă 1p; pentru lipsa acestuia, 0p.
248
CNCEIP - 2008
b. – 4p
10 ml soluţie………………………0,01297 g Fe(II)
1000 ml……………………………………y
1000 ⋅ 0,01297
y = ; y = 1,297 gFe( II ) / 1000ml
10
Pentru răspuns corect se acordă 4p (relaţia de calcul 2 p, înlocuirea corectă în relaţia de calcul 1p,
rezultat corect 1p); pentru răspuns parţial corect se acordă 2p; pentru lipsa acestuia, 0p.
c. – 4p
1,750 g subst. solidă …………………………….. 1,297 g Fe(II)
100………………………………………………………z
1,297 ⋅ 100
z= ; z = 74,11%
1,750
Pentru răspuns corect se acordă 4p (relaţia de calcul 2 p, înlocuirea corectă în relaţia de calcul 1p,
rezultat corect 1p); pentru răspuns parţial corect se acordă 2p; pentru lipsa acestuia, 0p.
Exemplul F. 2. (tehnician prelucrarea lemnului)
În imaginea de mai jos este reprezentată o masă de sufragerie ale cărei dimensiuni de
gabarit sunt 1200 x 650 x 750 [mm]. Masa este fabricată din PAL hidrofugat E1, 18 mm, clasa de
calitate A, furniruit pe feţe cu furnir de stejar, iar pe canturi bordură din material plastic. Rezolvaţi
pe foaia de examen următoarele cerinţe:
a. Enumeraţi operaţiile de prelucrare ale panoului

placă de masă şi le notaţi în prima coloană a
tabelului.
b. Determinaţi dimensiunile de calcul ale reperului

placă de masă.
c. Notaţi numărul de îmbinări, straturi sau treceri.
d. Calculaţi suprafeţele, pentru panoul placă

masă.
Indicaţie: Reproduceţi pe foaia de examen tabelul

de mai jos, apoi completaţi toate căsuţele cu
datele necesare, prima operaţie şi calcul sunt
deja înscrise. Lungime Lăţime Înălţime
1200 650 750
249
CNCEIP - 2008
Dimensiuni Dimensiuni
Nr. Încleiere Şlefuire Finisare
reper de calcul
îmbinări
Calibrare Adeziv Turnare/
straturi/ Panou/
Denumire L l de topire/ Pulveri-
treceri cant
operaţie Urelit P zare
Placă masă
Calibrare 1220 665 2 1,6226
Barem F. 2
a. 5p
Pentru completarea primei coloane se acordă, câte 1 punct pentru fiecare operaţie. Pentru
completarea parţială a coloanei se atribuie punctajul aferent răspunsului. Pentru fiecare răspuns
greşit sau lipsa răspunsului 0 puncte.
b. 10p
Dimensiuni panou: Lb = 1200+20=1220 mm lb = 650+15=665 mm
Supradimensiunile panoului: Sp = 15 mm, pentru L<1000 mm şi Sp = 15 mm, pentru L>1000 mm
Dimensiuni furnir: Lb = 1220+20=1240 mm lb = 665+20=685 mm
Supradimensiunile furnirului: Sp = 20 mm, pentru lungime şi lăţime panou
Lungime bordură L = (1200x2)+(650x2)=3700 mm
Pentru calcularea şi înscrierea dimensiunilor se acordă câte 1 punct, pentru fiecare dimensiune
corect determinată. Pentru completarea parţială a coloanei se atribuie punctajul aferent
răspunsului. Pentru fiecare răspuns greşit sau lipsa răspunsului 0 puncte.
c. 5p
Pentru completarea coloanei cu numărul corect de îmbinări, straturi sau treceri, se acordă, câte 1
punct pentru fiecare cifră corectă. Pentru completarea parţială a coloanei se atribuie punctajul
aferent răspunsului. Pentru fiecare răspuns greşit sau lipsa răspunsului 0 puncte.
d. 10p
Pentru efectuarea calculelor se acordă, câte 2 puncte pentru fiecare calcul corect. Pentru
completarea parţială a coloanei se atribuie punctajul aferent răspunsului. Pentru fiecare răspuns
greşit sau lipsa răspunsului 0 puncte.
Dimensiuni Dimensiuni
Nr. Încleiere Şlefuire Finisare
reper de calcul
îmbinări
Calibrare Adeziv Turnare/
straturi/ Panou/
Denumire L l de topire/ Pulveri
treceri cant
operaţie Urelit P zare
Placă masă
Calibrare 1220 665 2 1,6226
Furniruire feţe 1240 685 2 1,6988
Bordurare cant 3700 20 1 0,0740
oval
Şlefuire feţe 1200 650 2 1,5600
Finisare feţe 1200 650 2 1,5600
250
CNCEIP - 2008
Exemplul F.3. (profil servicii)
La nivelul anului 2007, valoarea totală a tranzacţiilor pe piaţa telefoanelor mobile, a fost
de 12 milioane Euro (VT = 12.000.000 Euro). Situaţia a 5 producători din acest domeniu în acel
an a fost conform tabelului, următoarea:
FIRME (MĂRCI) CIFRA DE AFACERI

1 Nokia 3
2 Sony Ericsson 2,5
3 Samsung 2
4 Motorola 1,5
5 LG 1
Să se calculeze cota relativă de piaţă a celor 5 întreprinderi.
Barem F. 3
1. 14 p
Cpri = CAi/CAL
Cpri – Cota de piaţă relativă a firmei „i”
CAi - cifra de afaceri a firmei „i”
CAL - cifra de afaceri a liderului
Pentru scrierea corectă a formulei se acordă 2 puncte; pentru explicitarea formulei se acordă 2
puncte; pentru răspuns parţial corect sau incomplet se acordă 1p; pentru fiecare răspuns
incorect sau lipsa acestuia, 0 p;
CplL=CAL/CAS=3/2,5=1,2
Cpr2=CA2/CAL=2,5/3=0,83
Cpr3=CA3/CAL=2/3=0,66
Cpr4=CA4/CAL=1,5/3=0,5
Cprl5=CA5/CAL=1/3=0,33
Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 2 puncte; pentru răspuns parţial corect sau
incomplet se acordă 1p; pentru fiecare răspuns incorect sau lipsa acestuia, 0 p;
Exemplul F.4. (profil servicii, coafor stilist)
In cadrul salonului de estetică MALINA, evidenţa materialelor se ţine potrivit metodei de

evaluare a costului mediu ponderat (CMP). Determinaţi consumurile si stocul final din stocul de
vopsea, cunoscand urmatoarele date:
Stoc initial 8 buc a 7 lei/buc
10.11 - intrare de stocuri 7 buc a 9 lei/buc
15.11 – ieşire de stocuri a 10 buc
20.11 – intrare de stocuri 5 buc a 8 lei/buc
25.11 – ieşire de stocuri a 7 buc.
Precizaţi documentele care stau la baza operaţiilor de recepţie si de consum
251
CNCEIP - 2008
Barem F. 4
1. (16p)
CMP = val. stoc initial + val intrarilor de stocuri / cantitate initiala + cantitati intrate
CMP = 8 buc*7 lei/buc+7 buc*9 lei/buc+5 buc *8 lei/buc / 8 + 7 + 5 = 7,95 lei/buc
Consumurile (iesiri) = cantitatile iesite * CMP
Consumuri = (10 + 7)7,95 = 135,15 lei
Stocul final la sfarsitul lunii = ( cantitate initial + cantitati intrate – cantitati iesite)CMP
Stocul final la sfarsitul lunii = (8 + 7+ 5 -10- 7)7,95 = 3 buc* 7,95 lei/buc = 23,85 lei
Se acordă 2p pentru fiecare raspuns corect. Pentru raspuns incorrect sau lipsa acestuia 0p.
Documentele care stau la baza operatiei de receptie sunt:
- factura fiscala 1p
- nota de intrare si constatarea diferentelor 1p
Documentele care stau la baza operatiei de consum sunt:
- bonul de consum 1p
- fişa de magazie 1p
Exemplul F.5. (tehnician electro)
Rezistenţa RX se măsoară cu ajutorul punţii din figura alăturată R1 RX
a. Denumiţi puntea utilizată la măsurare. G
b. Precizaţi ce rol are rezistenţa Ra, montată în serie cu
galvanometrul (instrument de nul). Ra
c. Deduceţi condiţia de echilibru a punţii. 1 2
d. Calculaţi valoarea rezistenţei RX dacă la echilibru s-au
obţinut următoarele valori: R1 = 200Ω, R2 = 400Ω şi R3 K2
R2 R3
= 60 Ω. 14 p
K1 E, r
Barem F. 4
2) 14 puncte
a) – 2p.
Puntea Wheatstone
Pentru răspuns greşit sau lipsa acestuia, se acordă 0 puncte.
b) – 3p.
Rezistenţa Ra, înseriată cu galvanometrul, limitează valoarea curentului ce trece prin
instrumentul de nul. sau protejează galvanometrul.
c) – 5p
Echilibrarea electrică a punţii Wheatstone se realizează prin variaţia rezistenţelor cunoscute din
laturile patrulaterului, până când curentul prin diagonala galvanometrului ajunge la zero. La
echilibru punctele A şi B vor fi la acelaşi potenţial. Ca atare:
UAC = UBC şi UAD = UBD 2p
Prin împărţirea celor două ecuaţii între ele rezultă:
R1 R 2
= sau R1 R3 = R2 RX 3p
RX R3
d) – 4p
R1 200
RX = ⋅ R3 ; R X = ⋅ 60 = 30 Ω
R2 400
Punctajul se acordă astfel: 2puncte pentru formulă, 1 punct pentru rezultat şi 1 punct pentru
unitatea de măsură.
252
CNCEIP - 2008
Itemi de tip eseu
G. Eseu cu răspuns restrâns
Exemplul G.1. (tehnician în silvicultură şi exploatări forestiere)

Realizaţi un eseu cu tema „Organizarea controlului de fond sau parţial într-un canton
silvic”, respectând următoarea schemă de idei:
a. personalul responsabil de canton şi modul în care asigură paza pe raza acestuia;
b. când se execută inspecţiile sau controalele de fond;
c. descrieţi ce se verifică în cadrul unei inspecţii de fond;
d. când este necesar să se efectueze inspecţii parţiale;
e. întocmirea actului de control.
Barem G. 1
a) – pădurarul 2 puncte
- printr-o supraveghere permanentă a pădurii 2 puncte
b) - două inspecţii de fond 2 puncte
- prima în semestrul I după topirea zăpezii 2 puncte
- a doua în semestrul II, toamna înainte de căderea frunzelor 2 puncte
c) - toate lizierele 2 puncte
- dacă există arbori tăiaţi fără marcă sau scoşi din pământ 2 puncte
- modul de gospodărire a fondului forestier 2 puncte
- modul de îndeplinire a sarcinilor de serviciu şi calitatea lucrărilor efectuate 2 puncte
- starea de sănătate a pădurii 2 puncte
Oricare alte cinci răspunsuri considerate corecte se punctează corespunzător.
d) - ca urmare a unor sesizări 2 puncte
- pentru verificarea unor lucrări care se execută 2 puncte
- ca urmare a anulării unor delicte 2 puncte
e) - trei exemplare 2 puncte
- unul la cel controlat şi două la O.S. 2 puncte
Exemplul G.2. (tehnician în industria textilă, tehnician în industria pielăriei)

Maşina fixă de croit cu cuţit-bandă este folosită la decuparea detaliilor şi se întâlneşte în
confecţii. Alcătuiţi un eseu cu titlul „Maşina fixă de croit cu cuţit-bandă” răspunzând
următoarelor cerinţe:
a. definiţi expresia „securitate şi sănătate în muncă”;
b. enumeraţi trei zone cu risc de accidentare;
c. descrieţi cinci măsuri de prevenire a accidentelor pentru locurile cu risc de accidentare;
d. precizaţi şi descrieţi cel mai frecvent accident de muncă întâlnit;
e. enumeraţi cauzele care provoacă următoarele boli profesionale:
- îmbolnăvirile respiratorii;
- nevrozele de coordonare.
Barem G. 2
a. 4 puncte
Ansamblul de activităţi instituţionalizate având ca scop asigurarea celor mai bune condiţii în
desfăşurarea procesului de muncă, (2p) apărarea vieţii, integrităţii fizice şi psihice, (1p) sănătăţii
lucrătorilor şi a altor persoane participante la procesul de muncă (1p).
Pentru răspuns corect si complet se acordă 4 puncte.
Pentru răspuns parţial se acordă punctajele indicate in parateze.
b. 6 puncte
• banda tăietoare;
• dispozitivul de ascuţit banda tăietoare;
• dispozitivul de tensionare a cuţitului.
Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 2puncte (2px3=6puncte).
Pentru răspuns parţial corect sau incomplet se acordă 1 punct.
Pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia se acordă 0 puncte.
253
CNCEIP - 2008
c. 10 puncte
1. Este interzis a se lucra cu maşina fixă de croit atunci când lipsesc apărătorile de protecţie.
2. În timpul decupării detaliilor, mâinile vor fi ţinute numai paralel cu banda tăietoare şi la o
anumită distanţă faţă de aceasta.
3. Ascuţirea benzii tăietoare se execută numai după oprirea maşinii şi blocarea contra pornirii
accidentale.
4. Aşezarea şi netezirea şpanului se vor realiza numai cu maşina scoasă din funcţiune.
5. Înlocuirea benzilor tăietoare se face în conformitate cu prevederile din cartea tehnică.
Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 2puncte (2px5=10puncte).
d. 6 puncte
Tăierea mâinii este accidentul de muncă cel mai frecvent întâlnit. (2p)
El poate să apară din cauza nerespectării normelor de sănătatea şi securitatea muncii. (1p)
De aceea, trebuie ca muncitorul să ascută banda tăietoare şi să scoată deşeurile(1p) doar când
maşina este oprită, (1p)dar şi să lucreze la maşină doar cu apărătorile de protecţie închise. (1p)
Pentru răspuns corect si complet se acordă 6 puncte.
Pentru răspuns parţial corect sau incomplet se acordă punctajele indicate in paranteze.
e. 4 puncte
Îmbolnăvirile respiratorii cauzate de pulberi organice (bisinoză, bronşită cronică) sunt provocate
de următoarele noxe profesionale: pulberi vegetale textile (bumbac, in, cânepă şi altele).
Nevrozele de coordonare sunt provocate de următoarele noxe profesionale: mişcări numeroase
şi frecvent repetate; încordarea sistematică a muşchilor şi ligamentelor sau presiune pe tendoane.
Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 2 puncte (2px2=4puncte).
Exemplul G.3. (tehnician operator procesare text imagine)
Scrieţi un eseu cu tema Imprimanta laser ţinând cont de:

a. Principiul de funcţionare. Domenii de utilizare.
b. Principalele caracteristici. Performanţe, limite.
c. Părţile componente.
d. Parametrii de lucru pentru executarea tiparelor de probă.
e. Calibrarea imprimantei pentru redarea corectă a culorilor.
Barem G. 3
Imprimanta Laser
a. Principiu de funcţionare 4 puncte
Domenii de utilizare 4 puncte
b. Principalele caracteristici 4 puncte
Performanţe, limite 4 puncte
c. Părţile componente 4 puncte
d. Parametrii de lucru pentru executarea tiparelor de probă 4 puncte
e. Calibrarea imprimantei pentru redarea corectă a culorilor 6 puncte
Pentru fiecare răspuns incorect sau lipsa răspunsului, 0 puncte.
Exemplul G.4. (tehnician în agricultură, agroturism)
Alcătuiţi un eseu cu titlul „Criterii de alegere a unei strategii de distribuţie“, după următoarea
structură de idei:
a. Definiţi strategia distribuţiei produselor agricole
b. Enumeraţi şase criterii ce determină alegerea unei anumite strategii de distribuţie
c. Prezentaţi factorii care influenţează alegerea strategiei de distribuţie
d. Precizaţi principiile de care se ţine seama la amplasarea unităţilor comerciale
e. Enumeraţi căile de realizare a distribuţiei
254
CNCEIP - 2008
Barem G. 4
a. 4 puncte
Strategia distribuţiei produselor agricole reflectă deciziile de marketing privind precizarea
canalelor de marketing, alegerea intermediarilor şi a formelor de distribuţie specifice pentru
fiecare categorie de produs.
Pentru răspuns corect si complet se acordă câte 4 puncte.
Pentru răspuns parţial corect sau incomplet se acordă 2 puncte.
Pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului, 0 puncte.
b. 6 puncte
Criterii de alegere ale strategiilor de distribuţie:
- după lungimea canalului de distribuţie 1 punct
- după lăţimea canalului de distribuţie 1 punct
- după gradul de participare a firmei în activitatea canalului de distribuţie 1 punct
- după gradul de control asupra distribuţiei 1 punct
- după gradul de elasticitate a aparatului de distribuţie 1 punct
- după logistica mărfurilor 1 punct
Punctajul se acordă pentru oricare altă formulare considerată corectă.
c. 10 puncte
Factorii care influenţează alegerea strategiei de distribuţie:
- legătura dintre natura produselor şi forma de distribuţie 1 punct
- frecvenţa de cumpărare 1 punct
- durata de consum 1 punct
- legătura dintre tipurile de clienţi şi formele de vânzare 1 punct
- nivelul veniturilor 1 punct
- timpul pe care cumpărătorii îl pot utiliza pentru efectuarea cumpărăturilor 1 punct
- factorii tehnologici care influenţează dirijarea şi stocarea produselor şi transmiterea informaţiilor
1 punct
- factori juridici 1 punct
- protecţia consumatorului 1 punct
- gestiunea comercială 1 punct
d. 6 puncte
Principiile de care se ţine seama la amplasarea unităţilor comerciale:
- frecvenţa cumpărării diferitelor sortimente de produse agricole 2 puncte
- organizarea concentrică a reţelei comerciale 2 puncte
- numărul, structura şi puterea de cumpărare a populaţiei 2 puncte
e. 4 puncte
Căile de realizare a distribuţiei de produse agricole:
- prin contact direct între producător şi consumator 2 puncte
- prin canale specializate de marketing (între producător şi consumator se interpun
intermediarii) 2 puncte
255
CNCEIP - 2008
ARIA CURRICULARĂ EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
ANEXE TEMELE 4,10
EXEMPLE DE ITEMI – PREGĂTIRE SPORTIVĂ TEORETICĂ
A. Citiţi cu atenţie enunţurile următoare. Transcrieţi, pe foaia de examen, cifra corespunzătoare
fiecărui enunţ şi notaţi în dreptul ei litera A, dacă apreciaţi că enunţul este adevărat, sau litera F,
dacă apreciaţi că enunţul este fals. (15 puncte)
Alimentaţia trebuie să asigure:
1. „De la uşor la greu” este una dintre cerinţele principiului continuităţii.
2. Scopul permanent al sportului este perfecţionarea fiinţei umane din punct de vedere biologic.
3. Energia furnizată de alimente este unul dintre factorii care asigură refacerea după efort.
4. Educaţia fizică preşcolară este un subsistem al sistemului de educaţie fizică şi sport.
5. Exerciţiul fizic este unul dintre mijloacele nespecifice ale antrenamentului sportiv.
B. Pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos (1 – 5), scrieţi, pe foaia de examen, litera
corespunzătoare răspunsului corect. (15 puncte)
1. Dezvoltarea fizică este o funcţie a sportului, de natură:
a. formativă
b. biologică
c. integrativă
d. emulativă
2. Anvergura braţelor este un indice:
a. morfologic
b. funcţional
c. motric
d. psihologic
3. Consumul energetic depinde şi de unul dintre factorii:
a. igiena sportivă
b. atitudinea spectatorilor
c. densitatea pedagogică
d. tipul constituţional
4. Forţa, ca indicator motric, se măsoară cu ajutorul:
a. probei Margaria
b. spirometrului
c. dinamometrului Collin
d. compasului
5. În timpul antrenamentului, refacerea capacităţii de efort poate fi făcută şi prin:
a. hidroterapie caldă
b. exerciţii de respiraţie
c. alimentaţie
d. somn
C. Răspundeţi, pe foaia de examen, următoarelor cerinţe: (15 puncte)
1. Menţionaţi una dintre funcţiile educaţiei fizice.
2. Precizaţi unul dintre factorii favorizanţi ai capacităţii de performanţă.
3. Enumeraţi cei trei factori externi de mediu, care intervin în menţinerea sănătăţii.
4. Menţionaţi una dintre formele de practicare a exerciţiilor fizice în şcoală.
5. Scrieţi cele trei etape psihologice ale formării deprinderilor motrice.
D. Scrieţi, pe foaia de examen, informaţia corectă care completează spaţiile libere:
(15 puncte)
a. Exerciţiul fizic reprezintă o acţiune .... (1) …. voluntară.
b. Bioritmul fizic durează .... (2) …. de zile.
c. …. (3) …. este modul particular de aplicare a metodei de antrenament.
d. Bazele sportive reprezintă construcţii sau amenajări care servesc .... (4) …. diferitelor ramuri de sport.
e. Pregătirea psihologică pentru concurs urmăreşte dezvoltarea laturilor…. (5) …. sportivului.
256
CNCEIP - 2008
E. Coloana A cuprinde criterii de clasificare a exerciţiilor fizice, iar coloana B cuprinde tipuri de
exerciţii fizice, aferente diferitelor clasificări. Scrieţi, pe foaia de examen, asocierea corectă dintre
fiecare literă a coloanei A şi cifra corespunzătoare din coloana B.
A B
a. după complexitate 1. aciclice
b. după caracterul mişcării 2. relaxante
c. după succesiunea mişcării 3. simple
4. dinamice
F. Pregătirea fizică este o componentă de bază a antrenamentului sportiv.

1. Definiţi pregătirea fizică. 3 puncte
2. Menţionaţi cele trei caracteristici ale pregătirii fizice. 9 puncte
3. Enumeraţi patru dintre obiectivele pregătirii fizice. 8 puncte
4. Precizaţi care sunt cele două tipuri de pregătire fizică. 2 puncte
5. Prezentaţi cele două tipuri de pregătire fizică. 8 puncte
G. Scrieţi un eseu de 1-2 pagini, cu tema „Forma sportivă”. În elaborarea eseului, veţi avea în
vedere următoarele repere:
- definirea formei sportive 3 puncte
- precizarea a şase dintre caracteristicile formei sportive 6 puncte
- menţionarea a trei factori biologici determinanţi ai formei sportive 3 puncte
- menţionarea a trei factori metodici determinanţi ai formei sportive 3 puncte
- specificarea a doi dintre factorii perturbatori ai formei sportive 4 puncte
- prezentarea caracterului fazic al formei sportive 6 puncte
Notă! Se punctează şi utilizarea adecvată a limbajului de specialitate (2 puncte), structura

prezentării - introducere, cuprins, concluzii (2 puncte) şi încadrarea eseului în limita minimă de
spaţiu precizată (1 punct).
ANEXE TEMELE 8,10
BAREMELE EXEMPLELOR DE ITEMI – PREGĂTIRE SPORTIVĂ TEORETICĂ
A. (5 x 3 puncte = 15 puncte)
Se acordă câte 3 puncte pentru fiecare răspuns corect, astfel:
1 – F; 2 – A; 3 – A; 4 – A; 5 – F.
B. (5 x 3 puncte = 15 puncte)
1. b. 2. a. 3. d. 4. c. 5. b.
C. (5 x 3 puncte = 15 puncte)
Se acordă câte 3 puncte pentru fiecare răspuns corect, după cum urmează:
1. Se acordă 3 puncte pentru menţionarea corectă a oricărei funcţii.
2. Se acordă 3 puncte pentru precizarea corectă a oricărui factor favorizant.
3. Se acordă câte 1 punct pentru enumerarea corectă a fiecărui factor.
(3 x 1 punct = 3 puncte)
4. Se acordă 3 puncte pentru menţionarea corectă şi completă a oricărei forme de practicare.
Pentru răspuns parţial corect sau incomplet, se acordă 2 puncte.
5. Se acordă câte 1 punct pentru enumerarea corectă a fiecărei etape.
257
CNCEIP - 2008
D. (5 x 3 puncte = 15 puncte)
a. (1) – motrică
b. (2) – 23
c. (3) – Procedeul
d. (4) – practicării
e. (5) – psihicului
E. (3 x 5 puncte = 15 puncte)
Se acordă câte 5 puncte pentru fiecare asociere corectă, astfel:
a – 3; b – 4; c – 1.
F.
1. Se acordă 3 puncte pentru definiţie corectă şi completă. Pentru răspuns parţial corect sau
incomplet, se acordă 2 puncte.
2. Se acordă câte 3 puncte pentru menţionarea corectă şi completă a fiecărei caracteristici.
Pentru răspuns parţial corect sau incomplet, se acordă câte 2 puncte.
(3 x 3 puncte = 9 puncte)
3. Se acordă câte 2 puncte pentru enumerarea corectă a oricăror patru obiective.
4. Se acordă câte 1 punct pentru precizarea corectă a fiecărui tip de pregătire fizică.
5. Se acordă câte 4 puncte pentru prezentarea corectă şi completă a fiecărui tip de pregătire
fizică. Pentru răspuns parţial corect sau incomplet, se acordă câte 2 puncte.
G.
Se acordă 3 puncte pentru definirea corectă şi completă a formei sportive. Pentru răspuns parţial
corect sau incomplet, se acordă 1 punct.
Se acordă câte 1 punct pentru precizarea corectă a oricăror şase caracteristici ale formei
sportive. (6 x 1 punct = 6 puncte)
Se acordă câte 1 punct pentru menţionarea corectă a oricăror trei factori biologici determinanţi ai
formei sportive. (3 x 1 punct = 3 puncte)
Se acordă câte 1 punct pentru menţionarea corectă a oricăror trei factori metodici determinanţi
ai formei sportive. (3 x 1 punct = 3 puncte)
Se acordă câte 2 puncte pentru specificarea corectă şi completă a oricăror doi factori perturbatori
ai formei sportive. Pentru răspuns parţial corect sau incomplet, se acordă câte 1 punct.
Se acordă 6 puncte pentru prezentarea corectă şi completă a caracterului fazic al formei sportive.
Pentru răspuns parţial corect sau incomplet, se acordă 3 puncte.
Se acordă 2 puncte pentru utilizarea adecvată a limbajului de specialitate.
Se acordă 2 puncte pentru structura prezentării – introducere, cuprins, concluzii.
Se acordă 1 punct pentru încadrarea eseului în limita minimă de spaţiu precizată.
258
CNCEIP - 2008
ANEXE TEMELE 4,10
PROBA PRACTICĂ MĂIESTRIE SPORTIVĂ (PROBA E)
COMPETENŢE DE EVALUAT
• Nivelul de măiestrie sportivă dobândit de elevi la disciplina/ proba sportivă studiată.
CONŢINUTURI
Nivelul global de performanţă:
• Pregătirea fizică generală;
• Pregătirea fizică specifică disciplinei/ probei sportive;
• Pregătirea tehnico-tactică specifică disciplinei/ probei sportive;
• Cunoaşterea, respectarea şi aplicarea prevederilor regulamentului specific disciplinei/ probei
sportive.
STRUCTURA PROBEI DE EXAMEN

La toate disciplinele/ probele sportive, elevii sunt evaluaţi pe baza unui test de
măiestrie sportivă care poate cuprinde una sau mai multe probe evaluatorii.
Disciplinele sportive, probele sportive, probele evaluatorii şi baremele la măiestrie
sportivă sunt cuprinse în ANEXA programei de bacalaureat.
EXEMPLU DE PROBĂ
BASCHET
A. 1. Două aruncări la coş de la linia de aruncări libere.
2. Două aruncări la coş din dribling, prin două procedee de finalizare diferite: de sus,
oferită.
3. Trei aruncări la coş din săritură, din afara trapezului, din trei poziţii diferite, la alegere.
4. Trei aruncări la coş, specifice postului, astfel:
a. pentru conducători de joc - de la 6,25 m, din trei poziţii diferite, la alegere.
b. pentru extreme – de la semidistanţă, din trei poziţii diferite, la alegere.
c. pentru pivoţi – din zona trapezului, din trei poziţii diferite: cârlig şi/sau semicârlig.
Pentru fiecare aruncare, cu coş înscris, dintre cele 10 execuţii, se acordă 1 punct.
Pentru fiecare aruncare ratată, dintre cele 10 execuţii, se acordă 0,5 puncte.
B. Joc bilateral în condiţii regulamentare, cu durată stabilită de comisie.
Se evaluează nivelul de pregătire tehnică individuală, potrivit cu specializarea pe post.
ANEXE TEMELE 4,10
PROBA PRACTICĂ LA DISCIPLINA EDUCAŢIE FIZICĂ (PROBA F)
COMPETENŢE DE EVALUAT
• Nivelul capacităţii motrice generale şi specifice practicării a 4 discipline/probe sportive.
CONŢINUTURI
Fiecare candidat va fi evaluat la 4 probe:

Proba I
O probă, la alegere, dintre următoarele:
1. Alergare de viteză pe distanţa de 50 m, cu start de jos
2. Aruncarea greutăţii, de pe loc la distanţă
3. Săritură în lungime cu elan la groapa cu nisip
259
CNCEIP - 2008
Proba II
1. Săritură în sprijin depărtat peste capră
2. Exerciţiu impus din gimnastica acrobatică
Proba III
1. Flotări
2. Ridicări ale trunchiului din culcat dorsal
3. Săritură în lungime de pe loc
Proba IV
1. Structură tehnică din baschet
2. Structură tehnică din volei
3. Structură tehnică din handbal
4. Structură tehnică din fotbal
STRUCTURA EXAMENULUI
A. ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA EXAMENULUI
• Exprimarea opţiunii elevilor pentru susţinerea probei practice la disciplina de învăţământ Educaţie Fizică
şi Sport în cadrul Examenului de Bacalaureat se face pe fişe individuale, în termenul prevăzut de
Regulament, care se depun, în mod obligatoriu, la secretariatul unităţii de învăţământ de care aparţin.
• Corespunzător bazei materiale a unităţii de învăţământ, se constituie grupe de candidaţi
mixte sau demixtate, astfel încât să se asigure o bună desfăşurare a examinării acestora.
• Ordinea obligatorie de susţinere a probelor practice de Bacalaureat este următoarea:
1. Proba la alegere din grupa I de probe;
2. Proba la alegere din grupa II de probe;
3. Proba la alegere din grupa III de probe;
4. Proba la alegere din grupa IV de probe.
• Candidaţii care optează pentru probele sportive la Educaţie Fizică şi Sport au obligaţia de a
prezenta avizul medical „APT PENTRU SUSŢINEREA PROBELOR SPORTIVE LA
EXAMENUL DE BACALAUREAT 2009”, condiţie eliminatorie pentru înscrierea în examen.
• Candidaţii sunt obligaţi să se prezinte la probele practice cu echipament sportiv adecvat. Nu
vor purta ceasuri şi nici alte obiecte care pot provoca răniri.
• Toate probele Examenului de Bacalaureat la disciplina de învăţământ Educaţie Fizică şi Sport
se organizează şi se desfăşoară numai în unităţile de învăţământ cu baze sportive care
asigură condiţii tehnico-materiale propice acestui gen de examinare.
• Toate probele Examenului de Bacalaureat la disciplina de învăţământ Educaţie Fizică şi Sport se
organizează şi se desfăşoară în „zone de concurs” delimitate prin marcaje vizuale. În aceste zone au acces
doar examinatorii, concurenţii, membrii Comisiei Judeţene/a municipiului Bucureşti şi delegaţii M.E.C.T.
B. ORGANIZAREA ŞI DESCRIEREA PROBELOR
GRUPA I
1. Alergarea de viteză pe 50 m plat, cu start de jos
• Numărul elevilor care aleargă în serie este de 2 (doi).
• Înainte de începerea probei, Comisia de examinare are obligaţia de a verifica exactitatea
funcţionării cronometrelor.
• Se înregistrează timpul individual realizat de fiecare concurent, din momentul semnalului
sonor şi până la depăşirea cu pieptul a liniei de sosire.
• Se acordă o singură încercare.
2. Aruncarea greutăţii, de pe loc la distanţă
• Greutatea bilei este de 4 kg. pentru fete şi de 7 kg. pentru băieţi.
• Din poziţia stând depărtat, cu umărul stâng (pentru dreptaci) pe direcţia aruncării, înapoia
unei linii trasate pe sol, greutatea la nivelul umărului, flexia picioarelor şi răsucirea trunchiului,
urmată de impulsia braţului şi eliberarea greutăţii.
260
CNCEIP - 2008
3. Săritura în lungime cu elan la groapa cu nisip
• Bătaia se realizează pe un spaţiu delimitat de 1m/1m.
• Măsurarea lungimii săriturii se face de la locul desprinderii şi până la ultima urmă lăsată în nisip.
GRUPA II
1. Flotări
• Poziţia culcat facial cu sprijin pe palme, spatele drept, privirea înainte, coatele întinse, sprijin
pe vârfurile picioarelor, genunchii întinşi, îndoirea braţelor până la atingerea solului cu pieptul
(fără a se sprijini pe sol), revenire în poziţia iniţială.
• Se înregistrează numărul de execuţii consecutive corecte.
2. Ridicări ale trunchiului din culcat dorsal

• Din poziţia culcat dorsal, ridicări succesive ale trunchiului până la 90 de grade faţă de sol.
• Executantului, care are mâinile la ceafă pe toată durata probei, i se asigură priza ambelor
membre inferioare, intinse şi apropiate.
• Se înregistrează numărul de execuţii consecutive corecte, realizate în 30 de secunde.
3. Săritură în lungime de pe loc
• Din poziţia stând, înapoia unei linii trasate pe sol, săritură în lungime cu desprindere de pe
ambele picioare, aterizare pe ambele picioare pe un marcaj trasat pe sol (din 5 în 5 cm.).
• Se măsoară lungimea săriturii de la linie şi până la călcâie.
• Se acordă două încercări.
• Se notează performanţa cea mai bună.
• În situaţia în care candidatul obţine performanţa maximă din prima execuţie, nu se mai
susţine cea de-a doua încercare.
GRUPA III
1. Săritură în sprijin depărtat peste capră
• Înălţimea aparatului este de 1,30m pentru băieţi (7-9 găuri) şi de 1,15m pentru fete (5-7 găuri).
• Trambulina folosită este semielastică.
• Se realizează elan, bătaie pe trambulină, desprindere şi impulsie pe aparat, aterizare.
2. Exerciţiu impus din gimnastica acrobatică
• Fete:
Cumpănă înainte pe un picior (3 sec.) – revenire în stând - pas înainte cu piciorul drept – ghemuire -
rostogolire înainte din ghemuit în depărtat – rostogolire înainte din depărtat în ghemuit – sprijin înainte
pe palme – săritură în sprijin depărtat – rostogolire înapoi din depărtat în depărtat – sprijin înainte pe
palme – săritură în sprijin ghemuit – ridicare – pas lateral – podul de sus (3 sec.) – aşezare pe saltea
în culcat dorsal – stând pe omoplaţi cu sprijin (3 sec.) – trecere în semisfoară (3 sec.) – poză finală.
• Băieţi:
Cumpănă înainte pe un picior (3 sec.) – revenire în stând - pas înainte cu piciorul drept – ghemuire -
rostogolire înainte din ghemuit în depărtat – rostogolire înainte din depărtat în ghemuit – săritură
dreaptă cu întoarcere 1800 – sprijin înainte pe palme – stând pe cap (3 sec.) - trecere în rostogolire
înainte în ghemuit – sprijin înainte pe palme – săritură în sprijin depărtat – rostogolire înainte din
depărtat în depărtat - – rostogolire înpoi din depărtat în depărtat – săritură în sprijin ghemuit – rulare
înapoi în culcat dorsal – stând pe omoplaţi fără sprijin (3 sec.) – revenire în ghemuit – ridicare în stând.
• Se acordă o singură încercare pentru întregul exerciţiu, atât pentru fete, cât şi pentru băieţi.
261
CNCEIP - 2008
GRUPA IV
1. Structură tehnică din baschet
• Structură tehnică: deplasare laterală în poziţie fundamentală medie pe linia de aruncări libere (3 paşi
laterali stânga, 3 paşi laterali dreapta), culegerea mingii aflată pe sol în apropierea centrului liniei de
aruncări libere, pasă prin procedeu la alegere către un partener aflat pe linia de centru a terenului,
alergare în viteză, prindere, oprire, dribling în viteză, aruncare la coş prin procedeul preferat.
• Se acordă o singură încercare pentru întreaga structură tehnică.
2. Structură tehnică din volei
• Structură tehnico-tactică: serviciu de sus din faţă în terenul advers, alergare spre fileu,
preluarea mingii aruncată de un partener situat în propriul teren către acesta, lovitură de atac
prin procedeu la alegere, din mingea ridicată de partener.
3. Structură tehnică din handbal
• Structură tehnică: deplasare laterală în poziţie fundamentală pe semicercul de 6 m (3 paşi
laterali stânga, 3 paşi laterali dreapta), culegerea mingii aflată pe sol pe linia de 7 m, pasă
prin procedeu la alegere către un partener situat pe linia de centru a terenului, alergare în
viteză, prindere, dribling în viteză, aruncare la poartă prin procedeul preferat.
4. Structură tehnică din fotbal
• Structură tehnico-tactică: conducerea mingii printre 5 jaloane (primul jalon se află pe linia de fund
a terenului de handbal), situate la distanţa de 3 m unul faţă de celălalt, pasă prin procedeu
preferat către un partener situat pe linia de centru a terenului, alergare în viteză, preluarea mingii
prin procedeu preferat şi şut la poartă din afara semicercului de 6 m, prin procedeul preferat.
C. NOTAREA
Toţi candidaţii susţin obligatoriu cele 4 probe şi sunt notaţi individual pentru performanţa
obţinută la fiecare probă.
După fiecare probă, un membru al Comisiei de examinare anunţă cu voce tare, fiecărui
candidat, performanţa, nota obţinută şi efectul acesteia.
Pentru probele din gimnastică acrobatică şi joc sportiv la alegere, notarea se face pe
baza observării execuţiei. Examinatorii apreciază execuţia candidaţilor, individual, cu note întregi,
diferenţa dintre notele acordate nu trebuie să depăşească un punct. Nota acordată de fiecare din
cei doi examinatori reflectă corectitudinea, cursivitatea, expresivitatea şi/sau eficienţa structurilor.
Nota finală la aceste probe este media aritmetică a notelor acordate de cei doi examinatori.
Pentru celelalte 2 probe, notarea se face prin transformarea performanţelor în note,
conform Anexei 2.
Notarea se face numai prin note întregi.
Performanţele fiecărui candidat şi notele aferente acestor performanţe se trec în fişa de
înscriere şi de înregistrare a rezultatelor, prezentată în Anexa 1.
Probele sportive nu se repetă, nu li se poate schimba ordinea şi nu se contestă.
Comisia de examinare, cu aprobarea Comisiei Judeţene de Bacalaureat, în funcţie de
condiţiile climaterice, poate amâna sau poate schimba locul de desfăşurare a probelor sportive.
În cazul probelor de gimnastică acrobatică şi joc sportiv, pentru a asigura un caracter
unitar al notării, se vor aplica următoarele criterii de depunctare:
Gimnastică acrobatică:
Săritură în sprijin depărtat peste capră:
- bătaia pe un singur picior = 2 p
- depărtarea picioarelor imediat după bătaia pe trambulină (zborul I) = 1 p
- îndoirea genunchilor în zborul II = 1 p
- atingerea aparatului cu picioarele = 1 p
- căderea la aterizare = 3 p
- păşirea la aterizare = 1 p
262
CNCEIP - 2008
Exerciţiu impus din gimnastica acrobatică:
- neexecutarea unui element acrobatic = 1 p
- execuţia cu greşeli a unui element acrobatic = 0,5 p
- neexecutarea unui element de legătură = 0,5 p
- execuţia cu greşeli a unui element de legătură = 0,2 p
- lipsa menţinerii timp de 3 sec. a unui element acrobatic static = 0,2 p
- lipsa cursivităţii şi expresivităţii exerciţiului integral = 1 p
Handbal:
- deplasare laterală deficitară = 0,5 p
- imprecizia pasei către partener = 0,5 p
- nesiguranţă în prinderea mingii de la partener = 0,5 p
- scăparea mingii la prindere = 1,0 p
- controlul slab al mingii în dribling = 0,5 p
- pierderea mingii din dribling = 1,0 p
- comiterea de paşi = 1,0 p
- aruncarea în afara spaţiului porţii = 1,5 p
- aruncare lipsită de forţă = 1,0 p
- discontinuitatea execuţiei structurii = 0,5 p
- ritm lent de execuţie a întregii structuri = 1,0 p
Baschet:
- deplasare laterală deficitară = 0,5 p
- imprecizia pasei către partener = 0,5 p
- nesiguranţă în prinderea mingii de la partener = 0,5 p
- scăparea mingii la prindere = 0,5 p
- oprire incorectă cu comitere de paşi = 0,5 p
- control slab al mingii în dribling = 0,5 p
- comiterea de dublu-dribling = 1,0 p
- pierderea mingii din dribling = 1,0 p
- aruncare la coş cu comitere de paşi = 0,5 p
- nerealizarea desprinderii de pe ambele picioare la o aruncare din săritură = 0,5 p
- oprire înainte de o aruncare din dribling = 0,5 p
- aruncarea în afara panoului = 1,0 p
- ritm lent de execuţie a întregii structuri = 1,0 p
Volei:
- serviciul în fileu = 1,0 p
- serviciul în afara terenului = 1,0 p
- serviciul de jos = 1,0 p
- preluare imprecisă = 0,5 p
- preluare greşită = 1,0 p
- lovitură de atac în fileu = 1,0 p
- lovitură de atac în afara terenului = 1,0 p
- lovitură de atac lipsită de forţă =1,0 p
- ritm lent de execuţie a întregii structurii = 1,0 p
Fotbal:
- scăparea unui jalon la conducerea mingii = 1,0 p
- control slab al conducerii mingii printre jaloane = 1,0 p
- pasă imprecisă către partener = 1,5 p
- preluare imprecisă = 1,0 p
- şut în afara spaţiului porţii = 1,5 p
- şut lipsit de forţă la poartă = 1,5 p
- ritm lent de execuţie a întregii structurii = 1,0 p
263
CNCEIP - 2008
PRECIZĂRI
- La toate probele, candidaţii beneficiază de o singură încercare, cu excepţia săriturii în

lungime de pe loc.
- În cazul jocurilor sportive:
• comisia desemnează persoana care va pasa mingea candidatului;
• dacă execuţia este stânjenită sau întreruptă din vina pasatorului, comisia poate dispune
reluarea acesteia, fără a depuncta candidatul;
• pasatorul va fi amplasat într-un cerc cu raza de un metru, trasat astfel:
a) la intersecţia liniei de centru cu linia laterală a terenului (baschet, handbal, fotbal);
b) în centrul zonei 2 (volei);
• candidaţii vor începe execuţia:
a) de la linia de aruncări libere a terenului propriu (baschet);
b) de la centrul liniei semicercului de 6 m a terenului propriu (handbal);
c) de la linia de fund a terenului propriu, oriunde pe lungimea acesteia (volei);
d) de la linia de fund a terenului de handbal (fotbal);
• probele se vor susţine:
a) la baschet, cu inelele situate la înălţime regulamentară;
b) la handbal, cu mingi de dimensiuni diferite, specifice fetelor şi băieţilor;
c) la volei, cu fileul situat la înălţimi regulamentare, diferite pentru fete şi băieţi;
d) la fotbal, pe teren de handbal.
264
CNCEIP - 2008
ANEXA 1
F I Ş A
DE ÎNSCRIERE ŞI DE ÎNREGISTRARE A REZULTATELOR

LA PROBA F, PRACTICĂ, DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
BACALAUREAT – SESIUNEA __________ANUL _____
NUMELE ŞI PRENUMELE ________________________________, SEXUL ____

UNITATEA DE ÎNVĂŢĂMÂNT UNDE ESTE ÎNMATRICULAT
_________________________________
AVIZ MEDICAL „APT PENTRU SUSŢINEREA PROBELOR SPORTIVE LA EXAMENUL DE

BACALAUREAT ____” ___________________________________________
Nr. Probele sportive Performanţa Notele pe probe Nota

crt. obligatorii, Examinator Examinator finală/
în ordinea susţinerii 1 2 probă
1. Proba la alegere din grupa I
de probe
2. Proba la alegere din grupa II

de probe
--------------
3. Proba la alegere din grupa III

de probe
4. Proba la alegere din grupa IV

de probe
--------------
MEDIA OBŢINUTĂ
265
CNCEIP - 2008
ANEXA 2
TABEL PENTRU TRANSFORMAREA PERFORMANŢELOR ÎN NOTE
Probele Nota 1 Nota 2 Nota 3 Nota 4 Nota 5 Nota 6 Nota 7 Nota 8 Nota 9 Nota 10
sportive
măsurabile
B F B F B F B F B F B F B F B F B F B F
Alergare de 7,9 8,9 7,8 8,8 7,7 8,7 7,6 8,6 7,5 8,5 7,4 8,4 7,3 8,3 7,2 8,2 7,1 8,1 7,0 8,0
viteză pe 50m,
cu start de jos
(sec.)
Săritură în 1,95 1,45 2,00 1,50 2,05 1,55 2,10 1,60 2,15 1,65 2,20 1,70 2,25 1,75 2,30 1,80 2,35 1,85 2,40 1,90
lungime de pe
loc (m)
Flotări (nr. 14 5 15 6 16 7 17 8 19 9 20 10 21/22 11/12 23/24 13/14 25/26 15/16 27 17
repetări)
Ridicări ale 13 11 14 12 15 13 16 14 17 15 18 16 19/20 17/18 21/22 19/20 23/24 21/22 25 23
trunchiului din
culcat dorsal
Aruncarea 4,40 2,80 4,65 3,05 4,90 3,30 5,15 3,55 5,40 3,80 5,65 4,15 5,90 4,40 6,10 4,60 6,30 4,80 6,50 5
greutăţii, de pe
loc la distanţă
(m)
Săritura în 3,60 2,60 3,70 2,70 3,80 2,80 3,90 2,90 4,00 3,00 4,10 3,10 4,20 3,20 4,40 3,40 4,60 3,60 4,80 3,80
lungime cu
elan la groapa
cu nisip (m)
266
CNCEIP - 2008

DeCeE - Partea A IIa - Anexe

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

DeCeE - Partea A IIa - Anexe

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PARTEA a II-a

LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ …...........................................................................181

În contextul educaţional actual, evaluarea orală este văzută ca o parte integrantă a

Utilizarea evaluării orale se asociază cu selectarea obiectivelor evaluării, în funcţie de

În situaţia concretă a examenului de bacalaureat, candidatul extrage, în faţa comisiei, un

În răspunsul la sarcinile de lucru indicate prin cerinţele nr. 1 şi nr. 2, candidatul se va

1. Precizează perspectiva din care autorul analizează contribuţia paşoptiştilor la dezvoltarea

ANEXE TEMELE 3,10: Evaluarea la probele orale ale examenului de bacalaureat

Examenul de bacalaureat – modalitate de evaluare naţională a nivelului atingerii

Pentru evaluarea capacităţii de înţelegere a textului scris, elevii trebuie să răspundă la

Baremul de evaluare are un punctaj pe scara de la 10 la 100. Nota finală, pe scara de la 1

Se acordă punctajul maxim, astfel:

• Conţinutul de idei – 20 de puncte

0-1 puncte: - răspuns incorect, incomplet, neconvingător; nu respectă cerinţa.

ANEXE TEMELE 4,10: Itemi obiectivi

Itemi obiectivi de asociere:

1. Faites correspondre les questions et les réponses.

ANEXE TEMELE 6,10 : Itemi subiectivi

Dans la rédaction, vous allez faire attention aux éléments suivants:

(Proba E, bacalaureat 2008 sesiunea iunie-iulie)

Rédaction. (25 à 30 lignes)

Dans la rédaction, vous allez faire attention aux éléments suivants:

ANEXE TEMELE 4,10 : Itemi obiectivi

(Proba F, bacalaureat 2008, sesiunea august)

ANEXE TEMELE 5,10:Itemi semiobiectivi

(Proba F, bacalaureat 2008, sesiunea august)

ANEXE TEMELE 6,10: Itemi subiectivi

Check for the following:

Organization & cohesion 4 points

(Proba F, bacalaureat 2008, sesiunea august)

ANEXĂ TEMA 1: DOCUMENT DE ANALIZĂ A CURRICULUMULUI. ALEGEREA

În învăţământul gimnazial, la nivelul unei discipline de studiu, curriculumul naţional

Elaborarea programelor şcolare a fost realizată astfel încât să determine progresia în

Obiective de referinţă Obiective de referinţă

Obiectivele de referinţă evidenţiază vectorul de progres de la un an la altul. Pentru obiectivul

3. Rezolvarea de probleme în scopul stabilirii unor corelaţii relevante, demonstrând

CLASA a IX-a CLASA a X-a CLASA a XI-a CLASA a XII-a

În programele pentru învăţămîntul liceal, ca notă caracteristică este asocierea directă a

C.3. Rezolvarea de probleme în scopul stabilirii unor corelaţii relevante, demonstrând

C.1.1. Descrierea comportării compuşilor organici studiaţi în funcţie de clasa de apartenenţă.

C.1.2. Diferenţierea compuşilor organici în funcţie de structura acestora.

„Unitatea de învăţare este o structurã didacticã deschisã şi flexibilă, care: determinã

1. Etapa stabilirii unităţilor de învăţare este etapa organizării tematice a cunoştinţelor,

Etapa Conţinuturi Competenţe specifice Observaţii

1. Identificarea - Acizi carboxilici: acid acetic – Se aleg, din lista

3. Precizarea 1.1. Descrierea comportării Se precizează

ANEXE TEMELE 4,10: Itemi cu alegere duală

Itemii cu alegere duală pot fi utilizaţi pentru:

Itemi cu alegere multiplă

ANEXĂ TEMA 7: INSTRUMENTUL DE EVALUARE PROIECTAT

Instrumentul de evaluare a fost proiectat pentru unitatea de învăţare „Acizi carboxilici”, la

MATRICEA DE SPECIFICAŢII A NIVELELOR TAXONOMICE

O1 . Cunoaştere (Achiziţia informaţiei) - 10 %

Mase atomice: H-1;C-12; O-16 ; Na-23; K-39.

BAREM DE CORECTARE ŞI NOTARE

1. pentru scrierea formulei de structură a unei trigliceride mixte 2p

PREZENTAREA ADMINISTRĂRII TESTULUI

Instrumentul de evaluare aplicat este un test de evaluare sumativă.

Eşantionul testat. Număr de elevi testaţi: 27

Subiectul Subiectul A Subiectul B Subiectul C

Subiectul Subiectul D Subiectul E Subiectul F

Performarea itemilor cuprinşi în subiectele C, D, E, F este redată şi de graficul G2.

Indicele de discriminare arată în ce măsură un item este suficient de selectiv pentru a