CRONICARII MOLDOVENI

GRIGORE URECHE
(1590 - 1647)

Autor al Letopiseţului Ţării Moldovei – scrierile sale marchează

începutul istoriografiei în limba română şi are ca principal argument:
„să rămâie feciorilor și nepoților, să le fie de învățătură, despre céle réle
să să ferească și să să socotească, iar dupre céle bune să urméze și să să
învéțe și să să îndireptéze.“

Ideea latinităţii limbii şi poporului român

- Latinitatea limbii române – încercând să dovedească asemănările de
ordin lexical dintre limba română şi limba latină, el afirmă: „au trecut
pre aice Traian, împăratul Râmului.“
- Originea latină a poporului român - „Rumânii, căţi să află lăcuitori în
Ţara Ungurească şi la Ardeal şi la Maramoroşu, de la un loc suntu cu
moldovenii şi toţi de la Râm se trag.“
 MIRON COSTIN
(1633 - 1691)

Autor al Letopiseţului Ţărâi Moldovei de la Aron Vodă încoace, de

unde este părăsit de Ureche - vornicul – continuă cronica lui Ureche
din 1594 până în 1661.
„Fost-au gândul mieu, iubite cititoriule, să fac letopiseţul Ţării noastre
Moldovei din descălecatul ei cel dintâi, carele au fostu de Traian
împăratul şi urdzisăm şi începătura letopiseţului.“

De neamul moldovenilor, din ce țară au ieșit strămoșii lor - lucrare

neterminată, păstrată în 29 de copii manuscrise și publicată pentru prima
dată de M. Kogălniceanu în 1852, are un caracter savant și o noblețe a
ideilor care o va face cartea de căpătîi a Școlii Ardelene.
Viața Lumii - este prima sa operă originală, un poem filozofic pe tema
„fortuna labilis”.
 ION NECULCE
(1672 - 1745)

Opera sa Letopiseţului Ţării Moldovei – de la Dabija Vodă până la a

doua domnie a lui Constantin Mavrocordat. Lucrarea cuprinde
evenimentele din 1662 până la 1743, la care a fost mai totdeauna părtaș
sau le-a cunoscut de aproape.
„Deci, fraţilor cetitorilor, cu cât veţi îndemna a ceti pre acest letopisăţu
mai mult, cu atâta veţi şti a vă feri de primejdii şi veţi fi mai învăţaţi a
dare răspunsuri la sfaturi ori de taină, ori de oştire, ori de voroave, la
domni şi la noroadele de cinste.“

Prin opera sa, prin afirmarea ideii de latinitate a limbii şi poporului

român, Ion Neculce a contribuit la formarea conştiinţei naţionale.
 DIMITRIE CANTEMIR
(1673–1723 )

A fost primul român ales membru al Academiei din Berlin în 1714.

În opera lui Cantemir, influenţată de umanismul Renaşterii şi de
gândirea înaintată din Rusia, s-au oglindit cele mai importante probleme
ridicate de dezvoltarea social-istorică a Moldovei de la sfârşitul
secolului al XVII-lea şi începutul secolului al XVIII-lea.
Este considerat, până astăzi, unul dintre marii umanişti ai Europei.
Cartea sa, Descriptio Moldavie – este o monografie despre istoria,
geografia, viaţa socială, politică şi economică a Moldovei.
 AUTORI CARE S-AU INSPIRAT DIN OPERA MARILOR
CRONICARI ROMÂNI

Costache Negruzzi Barbu Delavrancea

(1808-1868) (1858 – 1918)

Vasile Alecsandri
(1821 – 1890)

Dimitrie Bolintineanu Mihail Sadoveanu

(1825 – 1872) (1880-1961)