8.

PIERDERI DE PUTERE
ŞI DE ENERGIE ÎN
REŢELELE ELECTRICE
Curs 12

3/22/2020 TDEE - Curs 12 1

Prof.dr.ing. D.C. PETER
8.2.3. Calculul pierderilor de putere şi de energie în
liniile cu mai mulţi consumatori
R1, X1 R2, X2 R3, X3
S1 S2 S3

S'1 S'2 S'3

2 2
 Si   Si 
Si = Pi + j Q i = R i   + j X i  
 Ui   Ui 
2 2
n
 Sk max  n
 Sk max 
W =  R k    k   R k    k
1  Uk  1  Un 
3/22/2020 TDEE - Curs 12 2
Prof.dr.ing. D.C. PETER
 n n

S k cos k P k max Tk
cos med = 1
n
; Tmed = 1
n

S
1
k P 1
k max

7.1.4. Calculul pierderilor de putere și de energie în

rețelele de distribuție ST
PA

3/22/2020 TDEE - Curs 12 3

Prof.dr.ing. D.C. PETER
 Pmax PL = 3I 2max R L ;
R ech = 2
3I max W = PL  .
Pentru rețelele urbane se recomandă T=5000 ore și
=3800 ore.
În rețeaua de joasă tensiune, pierderile procentuale de
putere sunt aproximativ egale cu căderile de tensiune.
RP + XQ RP 3I 2 RP
U % = 2
100  2 100 = 2 2 100 =
Un Un 3I U n
P  P P
= 2
100 = 100 = P % .
P P
W P   W %
W % = 100 = 100 = P % ; W = W
W PT0 T0 100
3/22/2020 TDEE - Curs 12 4
Prof.dr.ing. D.C. PETER
în care: /T0, pentru reţele cu Un<1000 V, se recomandă să
se adopte 0,5, iar W este energia totală intrată în reţeaua
de joasă tensiune.
8.2.5. Calculul pierderilor de putere şi energie în
liniile lungi
În cazul liniilor lungi, pe lângă pierderile Joule, determina-
te de curentul de sarcină, apar pierderi suplimentare din
cauza fenomenului corona şi a curenţilor capacitivi ai
liniei.
  
P = Re 3U1 I1 − 3U2 I2 
Un calcul aproximativ al pierderilor de putere şi energie
este posibil considerând separat pierderile datorită curen-
tului de sarcină şi a celui capacitiv al liniei, respectiv
3/22/2020 TDEE - Curs 12 5
Prof.dr.ing. D.C. PETER
pierderile prin efect corona.
Pierderile datorită curentului de sarcină şi a celui capacitiv
se pot determina relativ simplu dacă se admite că în lungul
liniei curentul de sarcină este constant, iar cel capacitiv
este uniform repartizat.
Pierderea de putere într-o linie trifazată, de lungime L şi
rezistenţă specifică r0, cu sarcină capacitivă totală I=i0L,
uniform distribuită (i0 este densitatea lineică de sarcină în
A/m), se determină cu relaţia:
L 3
L
P = 3 ( i0 l ) r0 dl = 3r0 i 0 = ( r0 L )( i 0 L ) = RI 2
2 2 2

0
3
Calculul pierderilor de putere în linie, determinate de
curentul de sarcină și de curentul capacitiv al liniei,
considerat ca o sarcină uniform repartizată:
3/22/2020 TDEE - Curs 12 6
Prof.dr.ing. D.C. PETER
 2
 Ic 
L
P = 3RI + 3  l + I r  r0 dl
2
a
0 
L

 2 Ic2 
P = 3  I  I r Ic +  r0 L
 3

W = 3RI2max  + RIc2 T0  3Ir Ic Rr

Din analizele efectuate se constată că pentru linii de 400
kV, până la 400 km, când prin linie se transmite o putere
mai mare decât 20% PN, eroarea la determinarea pierderi-
lor, neglijând curenţii capacitivi, este sub 1 %.
În calcule aproximative, pierderile corona se pot considera
15÷20 % din pierderile Joule.
3/22/2020 TDEE - Curs 12 7
Prof.dr.ing. D.C. PETER
7.2. CALCULUL PIERDERILOR DE PUTERE ŞI
DE ENERGIE ÎN TRANSFORMATOARE
➢ Pierderile de putere activă în fierul transformatorului
PFe sunt egale cu pierderile la mersul în gol P0
PFe = P0
➢ Pierderile de putere reactivă în fierul transformatorului
QFe sunt egale cu puterea de magnetizare la mersul în gol.
 In  i0
S0 = 3U n I 0   = Sn
 In  100
În practică se constată că P0<<S0, deci se poate considera:
i0
Q Fe = Q 0  S0 = Sn
100
3/22/2020 TDEE - Curs 12 8
Prof.dr.ing. D.C. PETER
➢ Pierderile de putere activă în cuprul transformatorului, la
sarcină nominală, PCun sunt egale cu pierderile la
scurtcircuit Psc
PCu n = Psc
➢ Pierderile de putere reactivă în cupru
 Un  u sc
Ssc = 3 U sc I n   = Sn
 Un  100
Măsurătorile efectuate la transformatoarele de putere
funcţionând în scurtcircuit arată că:
Psc  Ssc

deci, la sacină nominală:

3/22/2020 TDEE - Curs 12 9

Prof.dr.ing. D.C. PETER
 u sc
Q Cu n  Ssc = Sn
100
Pierderile totale de putere activă şi reactivă în transfor-
mator, la sacină nominală se calculează cu relaţiile:
PT = P0 + PCu n ;
i0 u sc
Q T = Sn + Sn ,
100 100
La o încărcare a transformatorului, caracterizată prin
coeficientul de încărcare =S/Sn, sunt afectate pierderile în
cupru, expresiile pierderilor totale de putere devenind:
PT = P0 +  2 PCu n ;
i0 u sc 2
Q T = Sn +  Sn .
100 100
3/22/2020 TDEE - Curs 12 10
Prof.dr.ing. D.C. PETER
Când sarcina este distribuită pe mai multe transforma-
toare identice, conectate în paralel, pierderile totale de
putere se calculează cu relaţia:
PCu n I tot Stot
(PT ) = N P0 +  2 = =
N In Sn

Pierderile de energie într-un transformator, conectat la

reţea timp de T0 ore, se determină cu relaţia:
PCun
T0 T0

WT = PFe T0 + 3R T  I dt =PFe T0 + 2

2
 dt
I 2

0
In 0

PCun
T0

WT = PFe T0 + 2  dt
2
S
Sn 0

3/22/2020 TDEE - Curs 12 11

Prof.dr.ing. D.C. PETER
➢ utilizând metoda integrării grafice:
PCun T n 2
WT = PFe T0 + 2 
Sn n i =1
Si

PCun T  2 2 n −1
2
WT = PFe T0 + 2  S0 + Sn + 2 Si 
Sn 2n  i =1 

➢ utilizând metoda sarcinii medii pătratice:

(
WT = PFe + mp
2
) (
 PCu n T0 = PFe + k f2 med
2
)
 PCu n T0

▪ αmp=Smp/Sn este coeficientul de încărcare a transformato-

rului, corespunzător sarcinii medii pătratice;
▪ αmed=Smed/Sn - coeficientul de încărcare a transformatoru-
lui, corespunzător sarcinii medii.

3/22/2020 TDEE - Curs 12 12

Prof.dr.ing. D.C. PETER
➢ utilizând metoda timpului pierderilor:
WT = PFe T0 +  2max  PCu n  

8.4. REDUCEREA PIERDERILOR DE ENERGIE

ÎN REŢELELE ELECTRICE
Măsurile de reducere a pierderilor trebuie corelate cu alte
probleme legate de funcționarea rețelelor cum ar fi :
reglajul tensiunii, stabilitatea rețelei și aspectul economic.
Reducerea pierderilor de energie în reţelele electrice
comportă analize distincte în trei direcţii:
➢ optimizarea procesului de transport şi distribuţie în faza
de proiectare şi stabilirea consumului propriu tehnologic
teoretic pentru diferite regimuri de funcţionare;
➢ eliminarea pierderilor tehnice printr-o exploatare
optimă a instalațiilor;
3/22/2020 TDEE - Curs 12 13
Prof.dr.ing. D.C. PETER
➢ perfecţionarea evidenţei energiei în cadrul unităţilor de
furnizare a energiei electrice.
8.4.1. Măsuri de reducere a pierderilor de energie
care nu necesită investiţii pentru aplicare
➢ optimizarea regimurilor de funcţionare a reţelelor elec-
trice şi a echipamentelor de bază:
▪ stabilirea schemei normale de funcţionare a reţelelor
electrice având ca obiectiv prioritar minimizarea
pierderilor tehnologice;
▪ repartiţia optimă a sarcinii între centralele electrice cu
luarea în considerare a pierderilor în reţele;
▪ determinarea regimului optim de tensiune şi putere
reactivă; optimizarea regimului de funcţionare a
instalaţiilor de compensare a puterii reactive;
3/22/2020 TDEE - Curs 12 14
Prof.dr.ing. D.C. PETER
 ▪ optimizarea regimurilor de funcţionare a transforma-
toarelor în staţiile cu două sau mai multe transformatore;
▪ trecerea unor generatoare în regim de compensator
sincron;
➢ optimizarea circulaţiei de putere în reţelele buclate
neomogene. În această categorie intră:
▪ stabilirea rapoartelor optime de transformare la trans-
formatoarele fără reglaj sub sarcină;
▪ stabilirea rapoartelor de transformare la autotransfor-
matoarele cu reglaj longo-transversal 400/220 kV;
▪ debuclarea optimă a reţelelor de diferite tensiuni;
➢ optimizarea nivelului de tensiune în reţelele electrice:
▪menţinerea tensiunii maxim admisibile în orele de vârf
de sarcină şi a celei nominale în orele de sarcină minimă;
3/22/2020 TDEE - Curs 12 15
Prof.dr.ing. D.C. PETER
 ▪ optimizarea nivelului de tensiune în reţelele de 400 kV
corelat cu starea atmosferică în vederea reducerii pierde-
rilor prin efect corona;
▪ modificarea periodică (sezonieră) a rapoartelor de
transformare la transformatoarele fără reglaj sub
sarcină;
➢ echilibrarea sarcinii pe fazele reţelelor de medie şi joasă
tensiune;
➢ perfecţionarea activităţii de evidenţă a pierderilor de
energie în reţelele electrice. În această categorie intră:
▪ organizarea şi realizarea unui sistem informatic
corespunzător;
▪ organizarea şi introducerea unui sistem de determinare
a pierderilor tehnice de energie;
3/22/2020 TDEE - Curs 12 16
Prof.dr.ing. D.C. PETER
 ▪ optimizarea ţi perfecţionarea sistemelor de evidenţă a
pierderilor de energie;
▪ introducerea unui sistem de analiză a pierderilor
comerciale, localizarea lor, stabilirea caracterului lor şi
măsuri de reducere;
▪ perfecţionarea personalului.
❑ Aplatizarea curbei de sarcină este o măsură care se aplică
la consumatori şi constă în organizarea consumului pe o
anumită perioadă de timp (în particular o zi), astfel încât
acesta să aibă o valoare cât mai constantă.
W = 3RI 2max  = 3RI 2mpT0 = 3RI 2med k f2 T0
❑ Reducerea numărului de deconectări ale liniilor electrice
pentru reparaţii
3/22/2020 TDEE - Curs 12 17
Prof.dr.ing. D.C. PETER
❑ Alegerea corectă a prizelor la transformatoare
❑ Creşterea nivelului de tensiune a reţelelor electrice în
exploatare
Variaţia pierderilor de putere într-un element longitudinal
al reţelei, de rezistenţă R, când tensiunea creşte cu u% faţă
de tensiunea nominală Un:
 
2 2 2  
S S S  1  R,
P1 − P2 = 2 R − R = 1 −
Un   u%  
2
U 2
  u%  
2

 U n 1 + 100    1 +
n
 
     100  

Reducerea procentuală a pierderilor de putere prin

creşterea tensiunii este:
3/22/2020 TDEE - Curs 12 18
Prof.dr.ing. D.C. PETER
    u% 
   2+  u%
P1 − P2  1   100 
100 = 1 − 100 =
P1   u%   2
 u% 
2

 1 +   1 + 
  100    100 
❑ Optimizarea regimurilor de funcționare a transformatoa-
relor din stațiile electrice
Funcționarea în paralel a transformatoarelor este posibilă
dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:
➢ grupele de conexiuni trebuie să fie identice;
➢ raportul puterilor nominale să nu fie mai mare decât 3;
➢ tensiunile de scurtcircuit să nu difere cu mai mult de
10%;
➢ tensiunile pe prize să nu difere cu mai mult de 0,5%.
3/22/2020 TDEE - Curs 12 19
Prof.dr.ing. D.C. PETER
Pentru un singur transformator, sarcina optimă (economi-
că) se stabileşte punând condiţia ca pierderile de putere în
transformator, raportate la puterea cedată reţelei alimen-
tate, să fie minime:
2
S
PFe +   PCu n
PT  Sn  PFe PCu n
= = + 2 S
S S S Sn
PFe
 (PT / S) / S = 0 Sec = Sn
PCu n

Valoarea pierderilor suplimentare se determină cu relația:

P =  Q =  (Q Fe + QCu )
în care:
3/22/2020 TDEE - Curs 12 20
Prof.dr.ing. D.C. PETER
✓ QFe=(i0/100) Sn - puterea reactivă de magnetizare a
transformatorului la tensiune nominală (pierderea de
putere reactivă la mersul în gol);
✓ QCu=QCun (S/Sn)2 - puterea reactivă absorbită de
reactanțele înfășurărilor transformatorului (pierderile de
putere reactivă în cupru la sarcina S);
✓ QCun=(usc/100) Sn - puterea reactivă absorbită de
reactanțele înfășurărilor transformatorului, la funcţiona-
rea în scurtcircuit;
✓ usc - tensiunea de scurtcircuit a transformatorului, în %;
✓  - echivalentul energetic al puterii reactive, adică pute-
rea activă pierdută în rețea pentru transportul unității de
putere reactivă, în kW/kvar, a cărui valoare depinde de
locul în care sunt instalate transformatoarele în raport cu
3/22/2020 TDEE - Curs 12 21
Prof.dr.ing. D.C. PETER
sursele de putere reactivă şi de încărcarea sistemului.
λ [kW/kVar]
Locul de instalare a transformatorului
La sarcină maximă La gol de sarcină
Transformatoare alimentate direct de la
0,01 0,01
barele centralelor
Transformatoare alimentate la MT, care nu
0,15 0,10
sunt racordate direct la barele centralelor
Transformatoare montate în staţii a căror
0,05 0,03
sarcină reactivă este compensată local
Transformatoare din staţii de distribuţie de
0,10 0,06
110 kV/ MT

Pierderile totale de putere: 2

S
Pt = PT + P = (PFe + Q Fe ) + (PCu n +  QCu n )  
 Sn 

PFe +  QFe
Sopt = Sn
PCu n +  QCu n
3/22/2020 TDEE - Curs 12 22
Prof.dr.ing. D.C. PETER
Graficul mersului economic – se consideră numai
pierderile din transformatoare
▪ Staţie cu două transformatoare de puteri inegale Sn1<Sn2
✓ pentru S<S, se va funcţiona numai cu transformatorul
1, având puterea nominală Sn1.
Expresia lui S se determină din condiţia:
PT1 = PT 2
2
 S 
PT1 = PFe1 +   PCu n1 ;
 Sn1  PFe2 − PFe1
S =
 S 
2
PCu n1 PCu n 2
PT 2 = PFe2 +  − 2
 PCu n 2 . 2
Sn1 Sn 2
 Sn 2 

3/22/2020 TDEE - Curs 12 23

Prof.dr.ing. D.C. PETER
 P
PT1
PT2

PT12
2

PFe1+PFe2
PFe2 1
PFe1 T1 T2 T1+T2
S S S
3/22/2020 TDEE - Curs 12 24
Prof.dr.ing. D.C. PETER
✓ pentru valori ale sarcinii cuprinse între S şi S, se va
funcţiona numai cu transformatorul 2 (Sn2), transfor-
matorul 1 (Sn1) fiind deconectat. Pentru determinarea
expresiei lui S, se pune condiţia:
PT 2 = PT12
2
 S 
PT2 = PFe2 +   PCu n 2 ;
 Sn 2 
2 2
 S1   S2 
PT12 = PFe1 + PFe2 +   PCu n1 +   PCu n 2 ,
 Sn1   Sn 2 

unde 1=S1/Sn1 și 2=S2/Sn2 reprezintă factorii de încărcare

ai celor două transformatoare, la funcționarea în paralel.
Sarcina totală a stației este S=S1+S2.
3/22/2020
TDEE - Curs 12 25
Prof.dr.ing. D.C. PETER
La funcţionarea în paralel a două transformatoare de
puteri diferite, acestea se vor încărca astfel încât raportul
coeficienţilor de încărcare să fie egal cu raportul invers al
tensiunilor de scurtcircuit ale transformatoarelor, deci:
S1 S1 u sc 2 S
= ;
Sn1 u sc2 Sn1 u sc1 Sn 2 + u sc 2 Sn1
=
S2 u sc1 S2 u sc1 S
= .
Sn 2 Sn 2 u sc1 Sn 2 + u sc 2 Sn1

PFe1
S =
PCu n 2 PCu n1
(1 − k 2 ) 2 − k1
2 2
2
Sn 2 Sn1

3/22/2020 TDEE - Curs 12 26

Prof.dr.ing. D.C. PETER
 S1 u sc2 Sn1 S2 u sc1 Sn 2
k1 = = ; k2 = =
S u sc1 Sn 2 + u sc2 Sn1 S u sc1 Sn 2 + u sc2 Sn1
✓ la sarcini mai mari decât S se va funcţiona cu ambele
transformatoare.
În cazul a două transformatoare identice:
2P0 2 (P0 +  Q 0 )
S = 0 ; S = Sn S = Sn
PCu n PCu n +  Q Cu n

❑ Echilibrarea încărcării fazelor reţelei

Gradul de dezechilibrare a fazelor reţelei poate fi evaluat
prin coeficientul de dezechilibrare. Pentru tronsonul i de
reţea, coeficientul de dezechilibrare Ni se determină cu
relaţia:
3/22/2020 TDEE - Curs 12 27
Prof.dr.ing. D.C. PETER
 1   I 
2
 I 
2
 I 
2

Ni2 =  Ai  +  Bi  +  Ci   ,
3  Imedi   Imedi   Imedi  
 
➢ IAi, IBi, ICi, sunt curenţii din fazele tronsonului i;
➢ Imedi - valoarea medie a curenţilor din fazele trons. i.
Pierderile de putere pe tronsonul i se calculează cu relaţia:
Pi = ki ksi I2medi R i
➢ ki reprezintă numărul conductoarelor de fază pe
tronsonul i;
➢ Ri - rezistenţa conductorului de fază pe tronsonul i;
➢ ksi - un coeficient a cărui valoare se determină astfel:
▪ ksi=1, pentru liniile cu două conductoare;
▪ k si = Ni2 , pentru liniile cu trei conductoare;
3/22/2020 TDEE - Curs 12 28
Prof.dr.ing. D.C. PETER
  R 0i  R 0i
▪ k si = N 1 + 1,5
2
i  − 1,5 , pentru liniile cu patru
 R fi  R fi
conductoare, unde R0i şi Rfi reprezintă rezistenţele con-
ductoarelor de nul, respectiv de fază ale tronsonul i.

3/22/2020 TDEE - Curs 12 29

Prof.dr.ing. D.C. PETER