5.

CALCULUL ELECTRIC AL LINIILOR

LUNGI DE TRANSPORT AL
ENERGIEI ELECTRICE
CURS 10

22.03.2020 TDEE Curs 10 1

Prof.dr.ing. D.C. PETER
5.9. COMPENSAREA LINIILOR ELECTRICE
LUNGI
Din analiza regimurilor de funcţionare a liniilor lungi se
constată că ele prezintă unele dezavantaje şi limitări în
timpul funcţionării, cum ar fi:
➢ la funcţionarea în gol sau în sarcină redusă, tensiunea
creşte în lungul liniei, creşterile de tensiune fiind cu atât
mai mari cu cât linia este mai lungă;
➢ în regimurile menţionate, generatoarele sincrone sunt
încărcate cu o sarcină capacitivă mare, ceea ce conduce la
autoexcitarea lor, respectiv la nesiguranţă în menţinerea
tensiunii acestora;
➢ pentru a transmite puteri pe linie în limite largi, cu men-
ţinerea constantă a tensiunilor la capetele liniei, trebuie
22.03.2020 TDEE Curs 10 2
Prof.dr.ing. D.C. PETER
prevăzuţi consumatori suplimentari de putere reactivă;
➢ din motive de stabilitate statică, puterile ce se pot trans-
mite pe liniile lungi sunt mai mici decât puterea naturală,
dacă lungimea acestora este mai mare de 500 km.
Pentru diminuarea acestor neajunsuri şi limitări se caută
să se micşoreze lungimea electrică a liniilor şi să se măreas-
că artificial puterea naturală a acestora.
U 2n B
2lr = X  B; PN = = Un
2

Zc X
Metodele prin care se acţionează asupra reactanţei X şi
susceptanţei B pentru micşorarea lungimii electrice a liniei
şi mărirea artificială a puterii naturale a acestora se nu-
mesc metode de compensare. Există următoarele posibilităţi:
22.03.2020 TDEE Curs 10 3
Prof.dr.ing. D.C. PETER
▪ micşorarea reactanţei X (compensarea capacitivă
longitudinală sau serie) se realizează prin intercalarea în
serie cu reactanţa naturală inductivă a liniei a unor baterii
de condensatoare Xc. Reactanţa echivalentă a liniei devine
X′=X−Xc<X. Se obţine atât micşorarea lungimii electrice a
liniei cât şi creşterea puterii naturale;
▪ micşorarea susceptanţei capacitive a liniei (compensarea
inductivă transversală sau paralel) se realizează prin
conectarea în paralel cu susceptanţa capacitivă naturală a
liniei a unei (unor) bobine de reactanţă. Susceptanţa
echivalentă a liniei devine B′=B−BL<B. Se micşorează atât
lungimea electrică a liniei (avantaj) cât şi puterea naturală
(dezavantaj). Se aplică la liniile slab încărcate sau în gol;

22.03.2020 TDEE Curs 10 4

Prof.dr.ing. D.C. PETER
▪ mărirea susceptanţei capacitive a liniei (compensarea
capacitivă transversală) se obţine prin conectarea în paralel
cu susceptanţa capacitivă naturală a liniei a unei (unor)
baterii de condensatoare. Susceptanţa echivalentă a liniei
devine B′=B+Bc>B. Această metodă conduce la creşterea
puterii naturale (avantaj), dar şi la creşterea lungimii
electrice a liniei (dezavantaj). Se poate aplica la linii scurte
şi puternic încărcate.
De interes practic sunt doar compensarea capacitivă
longitudinală şi compensarea inductivă transversală.

22.03.2020 TDEE Curs 10 5

Prof.dr.ing. D.C. PETER
5.9.1. Compensarea capacitivă longitudinală

I1 −jXc I2
1 2

Uf1 U′f1 U′f2 Uf2

1′ 2′

l1 l2

22.03.2020 TDEE Curs 10 6

Prof.dr.ing. D.C. PETER
Pentru o linie fără pierderi se pot stabili relaţiile:
 U f 1   cos ( 2lr1 ) jZc sin ( 2l r1 )  1 − jX c 
 I  =  jY sin 2l   
 1   c ( r1 ) cos ( 2lr1 )  0 1 
 cos ( 2lr 2 ) jZc sin ( 2l r 2 )   U f 2 
   ;
 jYc sin ( 2lr 2 ) cos ( 2l r 2 )   I 2 

 Xc
 cos ( 2lr ) + sin ( 2lr 2 ) cos ( 2l r1 )
 Uf 1   Zc
 I = j
 1  Xc
 Z sin ( 2lr ) + j Z2 sin ( 2lr1 ) sin ( 2l r 2 )
 c c

jZc sin ( 2lr ) − jX c cos ( 2l r1 ) cos ( 2l r 2 ) 

   Uf 2 
sin ( 2lr1 ) cos ( 2l r 2 )   I 2 
Xc
cos ( 2lr ) +
Zc 
22.03.2020 TDEE Curs 10 7
Prof.dr.ing. D.C. PETER
 Uf(x)
Curent pe linie capacitiv
U′f1
a
U′f2 Pf2<PNf
Pf2=PNf
U′f2 Pf2>PNf
b
U′f1
Curent pe linie inductiv

x
22.03.2020 TDEE Curs 10 8
Prof.dr.ing. D.C. PETER
 Ic
Uf 2
Uf 2
−jXcIc U f 1 −jXcIc
U f 1 Ic

Uf 1 = Uf 2 − jXc Ic

X Xc k jXIsc Uf1

1 3 2 k
−jXc Isc Ufk

Isc

22.03.2020 TDEE Curs 10 9

Prof.dr.ing. D.C. PETER
 −jXcI −jXcI

Uf1 U f 1
jXI jXI
Uf2 2 Uf2
2 I
I

2  2 , cos 2  cos 2 , Uf1  Uf1

22.03.2020 TDEE Curs 10 10

Prof.dr.ing. D.C. PETER
5.9.1. Compensarea inductivă transversală
I1 I2
1 2

Uf1 −jYb Uf2

1 2

l1 l2

22.03.2020 TDEE Curs 10 11

Prof.dr.ing. D.C. PETER
Pentru o linie fără pierderi se pot stabili relaţiile:
 U f 1   cos ( 2lr1 ) jZc sin ( 2l r1 )   1 0
 I  =  jY sin 2l   
 1   c ( r1 ) cos ( 2l r1 )   − jYb 1
 cos ( 2lr 2 ) jZc sin ( 2l r 2 )   U f 2 
   ;
 jYc sin ( 2l r 2 ) cos ( 2l r 2 )   I 2 

 cos ( 2lr ) + Yb Zc sin ( 2l r1 ) cos ( 2l r 2 )

 Uf 1  
 I  =  j sin ( 2l ) − jY cos ( 2l ) cos ( 2l )
 1  Z r b r1 r2
 c
jZc sin ( 2lr ) + jYb Zc2 sin ( 2l r1 ) sin ( 2l r 2 )   U f 2 
  .
cos ( 2lr ) + Yb Zc sin ( 2l r 2 ) cos ( 2l r1 )   I2 

22.03.2020 TDEE Curs 10 12

Prof.dr.ing. D.C. PETER
Bobina de reactanţă are rolul de a micşora curentul capa-
citiv natural al liniei, fapt ce conduce la o reducere a su-
pratensiunilor pe linie. Analizând variaţia tensiunii în lun-
gul liniei pentru diferite locuri de amplasare a bobinei de
compensare, în ipoteza funcţionării în gol a cesteia se cons-
tată că amplasamentul optim al bobinei de reactanţă din
punct de vedere al supratensiunilor este la capătul liniei
dinspre consumator .
Determinarea valorii reactanţei XL a bobinei de compensa-
re se face în ipoteza că, la funcţionarea în gol, tensiunile la
capetele liniei sunt egale. Pentru acest regim, puterea reac-
tivă pe fază a bobinei de compensare se calculează cu
relaţia:

22.03.2020 TDEE Curs 10 13

Prof.dr.ing. D.C. PETER
 U f22 1 − cos ( 2lr ) Uf22
Qf 20 = = tg ( lr )
Zc sin ( 2lr ) Zc

iar puterea reactivă trifazată a bobinei are expresia:

Uf22 Un2
Q2 = 3Q2f = 3 tg ( lr ) = tg ( lr ) = PN tg ( lr )
Zc Zc
Puterea reactivă a bobinei de reactanţă XL este dată de
relaţia:
U f2 2 Zc
Q f 20 = XL =
XL tg ( lr )

22.03.2020 TDEE Curs 10 14

Prof.dr.ing. D.C. PETER
Compensarea inductivă transversală prezintă următoarele
avantaje:
➢ limitează creşterile de tensiune, la mersul în gol sau la
sarcină redusă a liniei, ca urmare a micşorării aparente a
lungimii liniei după compensare. De aceea, toate liniile
lungi de înaltă şi foarte înaltă tensiune sunt prevăzute cu o
astfel de compensare;
➢ reduce supratensiunile de comutaţie;
➢ se evită sau se micşorează autoexcitarea generatoarelor
la conectarea lor peste liniile în gol.

22.03.2020 TDEE Curs 10 15

Prof.dr.ing. D.C. PETER