5.

CALCULUL ELECTRIC AL LINIILOR

LUNGI DE TRANSPORT AL
ENERGIEI ELECTRICE
CURS 9

22.03.2020 TDEE Curs 9 1

Prof.dr.ing. D.C. PETER
5.8.4. Regimul cu tensiuni egale la capete
U1U2Un . Analiza regimului cu tensiuni egale la capete în
modul se face pentru o linie fără pierderi. O astfel de func-
ţionare impune un anumit regim de circulaţie a puterii
reactive pe linie.
U f 1 = U f 2 cos 2lr + jZc I 2 sin 2l r

I1 = jYc U f 2 sin 2lr + I 2 cos 2l r .

U f 1 = U f 2 ; U f 1 = U f 2 e j

Sf 2 Pf 2 − jQf 2
*
I2 = * = *
Uf 2 Uf 2

22.03.2020 TDEE Curs 9 2

Prof.dr.ing. D.C. PETER
 Pf 2 − jQf 2
Uf 2e = Uf 2 cos  + jUf 2 sin  = Uf 2 cos ( 2lr ) + jZc
j
sin ( 2lr )
Uf 2

U f22 cos  = U f22 cos ( 2lr ) + Zc Qf 2 sin ( 2l r ) ;

U f22 sin  = Zc P2 sin ( 2l r ) .

Pf22 Zc2
− cos ( 2lr )  1 − 4 sin 2 ( 2lr )
Uf 2
Qf 2 = U f22 =
Zc sin ( 2lr )
Pf22
− cos ( 2lr )  1 − 2 sin ( 2lr )
2

PNf
= U f22 ,
Zc sin ( 2lr )

22.03.2020 TDEE Curs 9 3

Prof.dr.ing. D.C. PETER
Puterea reactivă Qf1 absorbită la începutul liniei se calcu-
lează pornind de la ecuaţiile:

Uf 2 = Uf 1 cos ( 2lr ) − jZc I1 sin ( 2lr ) ;

I2 = − jYc Uf 1 sin ( 2lr ) + I1 cos ( 2lr ) .

Pf 1 − jQf 1
*
− jS
U f 2 = U f 1 ; U f 2 = U f 1e ; I1 = = f1
*
U Uf 1 f1

Pf12
cos ( 2πlr ) ± 1 − 2 sin 2 ( 2πlr )
PNf
Qf1 = U f12
Zcsin ( 2πlr )

22.03.2020 TDEE Curs 9 4

Prof.dr.ing. D.C. PETER
Deoarece la linia fără pierderi Pf1=Pf2 şi în plus Uf1=Uf2,
relaţia precedentă devine:
Pf22
cos ( 2πlr ) ± 1 − 2 sin ( 2πlr )
2

PNf
Qf1 = U f22
Zcsin ( 2πlr )

Deoarece în regimul de putere naturală (Pf1=Pf2=PNf)

puterile reactive la începutul şi sfârşitul liniei trebuie să fie
nule (Qf1=Qf2=0), rezultă semnul din faţa radicalului din
expresiile lui Qf1 şi Qf2:

22.03.2020 TDEE Curs 9 5

Prof.dr.ing. D.C. PETER
 Pf22
cos ( 2πlr ) − 1 − 2 sin 2 ( 2πlr )
PNf
Qf 1 = U f22
Zc sin ( 2πlr )
Pf22
− cos ( 2πlr ) + 1 − 2 sin 2 ( 2πlr )
PNf
Qf 2 = U f22
Zc sin ( 2πlr )

Rezultă Qf1=−Qf2, adică pe o linie fără pierderi, transpor-

tul de energie electrică se realizează cu tensiuni egale în
modul la capete, dacă puterile reactive corespunzătoare
sunt egale dar de semne contrare. Aceste relaţii permit
determinarea puterilor reactive Qf1 şi Qf2 în funcţie de
22.03.2020 TDEE Curs 9 6
Prof.dr.ing. D.C. PETER
puterea activă transmisă pe linie Pf2, pentru a realiza
egalitatea în modul a tensiunilor la capetele liniei, Uf1=Uf2.
Cazuri particulare:
➢ linia funcţionează în gol (Pf2=0):
cos ( 2πlr ) − 1
Qf10 = Uf22 = − Qf20 <0
Zcsin ( 2πlr )
Linia absoarbe puterea reactivă capacitivă Qf10 şi debitea-
ză puterea reactivă inductivă Qf20; este necesară conecta-
rea la sfârşitul liniei a unor consumatori inductivi (bobine
de reactanţă) care să absoarbă puterea reactivă Qf20
(compensare inductivă transversală).

22.03.2020 TDEE Curs 9 7

Prof.dr.ing. D.C. PETER
  ( 2πlr )2 
1 − 1 − + ...
 2!  2
Qf 20 = −Qf 10 = Uf 2 =
Zc (2πlr − ...)
lr 2 l 2 C 2
= Uf 2 = Uf 2 = Uf 2 ,
Zc Zc 2

deci pentru menținerea egalității tensiunilor la capetele

liniei, puterea reactivă inductivă la sfârșitul ei trebuie să
fie aproximativ egală cu jumătate din puterea ei
capacitivă.
➢ prin linie se transmite puterea 0<Pf2<PNf;
➢ prin linie se transmite puterea Pf2=Pf0; regimul fiind cel
de putere naturală (Qf1=Qf2=0), linia se autocompensează;
22.03.2020 TDEE Curs 9 8
Prof.dr.ing. D.C. PETER
➢ prin linie se transmite puterea Pf2>PNf;puterile reactive
schimbă semnul, deci în acest regim, pentru a se păstra
egalitatea tensiunilor la capete, linia trebuie să absoarbă
de la sursă putere inductivă şi să debiteze consumatorului
putere capacitivă. Pentru aceasta la sfârşitul liniei trebuie
să se conecteze o baterie de condensatoare, a cărei
reactanţă se calculează cu relaţia :
Xc = Uf22 / Qf 2
Există o putere maximă Pf2max care poate fi transmisă pe
linie astfel încât să fie asigurată condiţia Uf1=Uf2.
Pf22max PNf
Din condiţia: 1 − 2 sin 2lr = 0  Pf 2max =
2

PNf sin 2lr

22.03.2020 TDEE Curs 9 9

Prof.dr.ing. D.C. PETER
 cos 2lr PNf
Qf 2max = −Qf 1max =− Uf 2 = −
2

Zc sin 2lr tg2lr

3
Pf2max/PNf
2

1 −Qf2max/PNf

0
300 600 900 1200 1500 l [km]
Chiar dacă tensiunile sunt egale în modul la capetele liniei,
de-a lungul acesteia tensiunea variază atât ca modul cât şi
ca fază.
Tensiunea într-un punct al liniei fără pierderi are expresia:
22.03.2020 TDEE Curs 9 10
Prof.dr.ing. D.C. PETER
 U f (x) = U f 2 cos 2x r + jZc I 2 sin 2x r =

Zc Q f 2 Zc Pf 2
= U f 2 cos 2x r + sin 2x r + j sin 2x r
Uf 2 Uf 2
în care Uf2 s-a considerat origine de fază şi I2=(Pf2–jQf2)/Uf2.
U f (x) = U f22 cos 2 2x r + 2ZcQ f 2 sin 2 x r cos 2 x r +

Zc2 Qf22 Z 2 2
c Pf 2
+ 2 sin 2x r + 2 sin 2 2x r
2

Uf 2 Uf 2

Uf (x) P22 + Q22 Q2

= 2
sin 2x r + cos 2x r +
2 2
sin 4x r
Uf 2 PNf PNf

22.03.2020 TDEE Curs 9 11

Prof.dr.ing. D.C. PETER
 Pf 2
tg(x) =
PNf ctg2x r + Qf 2
Concluzii:
▪ dacă P2<PNf, tensiunea creşte de la receptor spre mijlocul
liniei, atinge un maxim, după care începe să descrească spre
capătul de intrare;
▪ dacă Pf2=0 şi Qf2=Qf20, linia funcţionează în gol. La mijlocul
liniei se obţine cea mai mare valoare maximă a tensiunii
pentru linia care funcţionează cu tensiuni egale la capete.
Aceasta corespunde unui efect Ferranti pe jumătatea din
lungimea liniei
▪ dacă Pf2=PNf, rezultă Qf2=0, iar linia funcţionează în regim
de putere naturală. În acest caz, tensiunea rămâne constantă
în modul de-a lungul liniei.
22.03.2020 TDEE Curs 9 12
Prof.dr.ing. D.C. PETER
▪ dacă PNf<Pf2<Pf2max, Qf2<0, tensiunea scade de la sfârşitul
spre mijlocul liniei, unde atinge un minim, după care începe
să crească spre capătul de intrare.
Uf(x)/Uf2
1,2 Pf2=0

1,1 Pf2/PNf=0,75

Pf2/PNf=1
1

Pf2/PNf=1,15
0,9

0,8
0 250 500 750 1000 l [km]

22.03.2020 TDEE Curs 9 13

Prof.dr.ing. D.C. PETER
Curentul într-un punct al liniei fără pierderi:
I(x) = jYc Uf 2 sin 2x r + I2 cos 2x r

Pf22 + Q22 U 2
Qf 2
I(x) = 2
cos 2x r + 2 sin 2x r −
2 f2 2
sin 4x r
Uf 2 Zc Zc

I(x) PNf2 PNf Q2

= sin 2x r + cos 2x r − 2
2 2
sin 4x r
I2 Pf 2 + Qf 2
2 2
Pf 2 + Qf 2
2

PNf tg2x r − Qf 2
tg(x) =
Pf 2

22.03.2020 TDEE Curs 9 14

Prof.dr.ing. D.C. PETER
Concluzii:
▪ dacă Pf2<PNf, valoarea efectivă a curentului scade de la
sfârşitul liniei spre mijlocul ei, unde atinge un minim, după
care începe să crească spre începutul liniei. La mijlocul li-
niei se modifică şi caracterul curentului. La mijlocul liniei
curentul şi tensiunea sunt în fază. Pe prima jumătate a li-
niei curentul are caracter capacitiv şi va determina pe re-
actanţele liniei căderi de tensiune „negative”, care se adau-
gă la tensiunea de la începutul liniei, determinând creşte-
rea acesteia. Pe a doua jumătate a liniei curentul are carac-
ter inductiv, care determină căderi de tensiune „pozitive”
pe reactanţele liniei, determinând micşorarea acesteia,
astfel că la sfârşitul liniei tensiunea liniei devine egală cu
cea de la începutul ei;
22.03.2020 TDEE Curs 9 15
Prof.dr.ing. D.C. PETER
▪ dacă Pf2=0 şi Qf2=Qf20, linia funcţionează în gol. În acest
caz, curentul la mijlocul liniei se anulează;
▪ dacă Pf2=PNf, rezultă Qf2=0, iar linia funcţionează în
regim de putere naturală. În acest caz, curentul rămâne
constant în modul de-a lungul liniei;
▪ dacă PNf<Pf2<Pf2max, Qf2<0, curentul creşte de la receptor
spre mijlocul liniei, unde atinge un maxim, după care
începe să descrească spre capătul de intrare. De la receptor
până la jumătatea liniei curentul este capacitiv, iar de la
jumătate până la intrare este inductiv.

22.03.2020 TDEE Curs 9 16

Prof.dr.ing. D.C. PETER
 I(x)/I2
1,2 Pf2/PNf=1 Pf2/PNf=1,15

1
0,8
Pf2/PNf=0,75
0,6
Pf2=0
0,4
0,2
0
0 250 500 750 1000 l [km]

Se constată că pentru Qf20, variaţia curentului este opusă variaţiei

de tensiune.

22.03.2020 TDEE Curs 9 17

Prof.dr.ing. D.C. PETER