Nietzsche.

Şi numai eu singur sînt în acelaşi timp şi actor, şi spectator, şi de aceea, în fiecare

zi, mă simt lamentabil, obosit de moarte, răvăşit şi şocat. Ca să pot micşora, să pot comprima
această extraordinară ediţie, beau bere la halbă, iar în drum spre berărie, la Husensky, am
destul timp să meditez şi să visez la cum va arăta viitorul meu pachet. Numai pentru asta beau
bere, ca să văd mai bine înainte, pentru că eu, în fiecare pachet, înmormîntez o relicvă
scumpă, un sicriu deschis de copil presărat cu flori veştejite, cu staniol franjurat, cu păr
angelic, astfel încît să le amenajez cărţilor mele un bîrlog primitor. Şi, surprinzător, aceste
cărţi apar în pivniţă, apar exact aşa cum am apărut eu. De
14
Bohumil Hrabal
aceea sînt mereu în întîrziere cu munca, de aceea hîrtia veche se înalţă în curte pînă la
acoperiş, aşa cum şi muntele de hîrtie din beciul meu se prelungeşte prin deschizătura din
tavan pînă în curte, continuînd de acolo pînă la acoperiş. Iată de ce uneori şeful meu străpunge
cu un cîrlig hîrtia veche, strigînd prin deschizătură la mine, cu faţa învineţită de necaz