See discussions, stats, and author profiles for this publication at: https://www.researchgate.

net/publication/271524167

Toporul de bronz de la Horga, judetul Vaslui

Article · January 2010

CITATION READS

1 84

2 authors, including:

Ciprian-Cătălin Lazanu
Stefan cel Mare Vaslui County Museum
10 PUBLICATIONS   6 CITATIONS   

SEE PROFILE

All content following this page was uploaded by Ciprian-Cătălin Lazanu on 30 January 2015.

The user has requested enhancement of the downloaded file.

 TOPORULăDEăBRONZăDEăLAăHORGAă(JUD.ăVASLUI)ă
ANCAăDIANAăPOPESCU,ăCIPRIAN-C T LINăLAZANUă

Autoriiă discut ă aspectul,ă compozi iaă şiă încadrareaă cronologic ă aă unuiă toporă cuă gaur ă deă
înm nuşareătransversal ,ămanşonădecoratăşiăsec iuneăhexagonal ,ădescoperitălaăHorga,ăjud.ăVaslui,ăşiă
publicată acumă 30ă deă aniă înă modă necorespunz tor.ă Toporulă aă fostă lucrată dină bronz,ă concentra iaă deă
cositoră fiindă deă ccaă 9.5%.ă Celeă maiă buneă analogiiă seă g sescă printreă topoareleă încadrateă înă tipurileă
BalşaăşiăP dureni.ăToporulădeălaăHorgaăapar ineăperioadei mijlocii a epocii bronzului.ă
ă
Întreăpieseleădeămetalăaflateăînăcolec iaăMuzeuluiăJude eană„ŞtefanăcelăMare”ă
dină Vasluiă seă remarc ă ună toporă cuă gaur ă deă înm nuşareă transversal ă şiă manşonă
decorată (nr.ă inv.ă 5),ă descoperită întâmpl toră laă ccaă 1,5ă Kmă V–NVă deă satulă Horga,ă
com.ă Epureni,ă jud.ă Vasluiă (Fig.ă 1;ă 2/1).ă Ună desenă precar1ă şiă oă fotografie2ă auă fostă
publicateă cuă aniă înă urm ,ă f r ă s ă fieă îns ă înso iteă şiă deă oă discu ieă asupraă
caracteristiciloră toporuluiă sauă încadr riiă saleă cronologice.ă Credemă c ă oă nou ă
ilustrareă aă pieseiă şiă oă examinareă maiă detaliat ă aă eiă ară puteaă conduceă laă câtevaă
încheieriădeăinteresăsubăaspectulăcircula ieiăobiectelorădeămetalăînăperioadaămijlocieă
aăepociiăbronzuluiălaăestădeăCarpa i.ă
Toporulă areă oă form ă zvelt ,ă manşonulă bineă pronun at,ă cuă muchiileă decupateă
semicircular.ă Lamaă seă arcuieşteă laă îmbinareaă cuă manşonulă şiă seă l eşteă spreă t iş;ă
acestaă esteă curbată şiă uşoră asimetrică datorit ă rotunjiriiă maiă accentuateă înă por iuneaă
dinspreă muchiaă superioar .ă Sec iuneaă lameiă subă manşonă esteă hexagonal ,ă laturileă
hexagonuluiă fiindă aproapeă egale.ă Piesa,ă turnat ă într-ună tipară bivalv,ă aă fostă bineă
finisat ;ăcus turileăsuntăvizibile,ădarăauăfostăşlefuiteăcuăgrij .ăÎnăinteriorulăg uriiădeă
înm nuşare,ă înă direc iaă lamei,ă seă afl ă oă adâncitur .ă Pere iiă tubuluiă deă înm nuşareă
suntăsub iri,ăiarăunaădintreălaturileătubuluiăesteăcr pat .ăT işulănuăprezint ăurmeădeă
folosire,ăfiindăînăfaptădestulădeăbont.ăManşonulăesteădecoratăcuăliniiăadâncăincizateă
şiăpuncte,ăornamenta iaăob inut ădinăîmbinareaălorănefiindăîntâlnit ăşiăpeăalteăpieseă
deămetalăaleăepociiăbronzului.ăUnăgrupădeăliniiăincizateăşiăpuncteăseăafl ăşiăînăzonaă
median ăaămuchieiăsuperioareăaălamei.ăLungimeaăpieseiăesteădeă12,4ăcm,ădiametrulă
g uriiă deă înm nuşareă deă 2,6ă cm,ă t işulă m soar ă 4ă cm,ă iară înă greutateă piesaă areăă
328,5ăg.ăToporulăesteăacoperităuniformăcuăoăpatin ădeăculoareăverdeăînchis.ăPatinaăaă
ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă
1
ă G.ă Coman,ă Statornicie, continuitate. Repertoriul arheologic al judeţului Vaslui,ă Bucureşti,ă
1980,ăp.ă132,ă326,ăfig.ă116/8.ă
2
ăI.ăMiclea,ăR.ăFlorescu,ăStrămoşii Românilor. Vestigii milenare de cultură şi artă. Preistoria
Daciei,ăBucureşti,ă1980,ăp.ă113,ănr.ă405.ă
ă
SCIVA,ătomulă61,ănr.ă1–2,ăBucureşti,ă2010,ăp.ă153–160ă
154ă AncaăDianaăPopescu,ăCiprian-C t linăLazanuă 2ă
ă
fostăînl turat ăpeăoăpor iuneădeăccaă1ăcm2,ăsituat ăc treăt iş,ăpentruăcaămetalulăsaăfieă
examinată dină punctă deă vedereă compozi ional.ă Oă prim ă analiz ,ă prină metodaă
fluorescen eiădeărazeăX,ăaăfostăefectuat ăcuăspectrometrulăportabilăX-METă3000TX,ă
rezultândă urm toareaă compozi ie:ă 89.4%ă Cu,ă 9.6%ă Sn,ă 0.4%ă Fe,ă urmeă As,ă urmeă
vagiă Ni.ă Analizaă aă fostă repetat ,ă prină aceeaşiă metod ,ă folosindu-seă spectrometrulă
sta ionarăSpectroăMidex,ăcompozi iaăob inut ăfiindă89.6%ăCu,ă9.5%ăSn,ă0.4%ăAs,ă
0.06%ăNi,ă0.03%ăFe3.ăMetalulădinăcareăaăfostăturnatătoporulăesteădeăbun ăcalitate,ă
culoareaă saă galben-aurieă datorându-seă procentuluiă semnificativă deă cositoră dină
compozi ie.ă
ă

ă
Fig.ă1.ăToporulădeăbronzădeălaăHorga,ăjud.ăVaslui.ă
ă
Aşaăcumăamăamintit,ătoporulădeălaăHorgaăreprezint ăoădescoperireăizolat ,ăînă
zon ăaflându-seădoară„resturiădeălocuireăcaracteristiceăculturiiăNoua”,ăresturiăceăauă
ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă
3
ă M sur torileă auă fostă efectuateă înă cadrulă proiectuluiă Romarchaeometă deă c treă dr.ă Bogdană
Constantinescu,ă dr.ă Florină Constantină şiă C t linaă P unaă deă laă Institutulă Na ională deă Cercetare-
Dezvoltareă pentruă Fizic ă şiă Inginerieă Nuclear ă „Horiaă Hulubei”,ă Bucureşti-M gurele;ă proiectulă esteă
finan ată deă CNCSISă prină Programulă Parteneriateă înă Domeniileă Prioritareă (nr.ă 91–029/2ă dină
14.09.2007).ă
3ă ToporulădeăbronzădeălaăHorgaă(jud.ăVaslui)ă 155ă
ă
fostăidentificateănumaiăprinăcercet riădeăsuprafa 4.ăLipsitădeăunăcontextăarheologică
careă s ă ofereă informa iiă asupraă încadr riiă saleă cronologice,ă toporulă deă laă Horgaă
poateăfiădatatădoarăpeăcriteriiătipologice.ăă
Înă ceă priveşteă formaă tubuluiă deă înm nuşare,ă toporulă deă laă Horgaă îşiă g seşteă
similitudiniăprintreătopoareleăîncadrateădeăAlexandruăVulpeăînă tipulăHajdúsámson,ă
cumă ară fi,ă deă exemplu,ă celeă deă laă Sângeorgiulă deă Mezeşă sauă Şimleulă Silvaniei,ă
ambeleăînăjud.ăS laj5.ăFormaăelegant ăaălameiăşiăaspectulăeiăînăsec iune,ălaăcareăseă
adaug ăt işulăcurbatăşiăbineărotunjitălaăunulădintreăcapete,ăapropieăîns ătoporulădeălaă
Horgaă deă oă parteă aă pieseloră încadrateă deă acelaşiă cercet toră înă tipulă Balşaă şiă deă
câtevaă dintreă topoareleă atribuiteă tipuluiă P dureni;ă neă referimă laă topoareleă deă laă
„Sebeş”ă(jud.ăAlba)6,ăGuşteri aă(oraşăSibiu,ăjud.ăSibiu)7,ălaăformaădeăturnareăpentruă
topoareădescoperit ălaăCeteaă(jud.ăAlba)8ăşiălaăunaădinăceleătreiăvalveăceăalc tuiescă
depozitulă deă laă Rusulă deă Josă (jud.ă Bistri a-N s ud)9.ă Loră liă seă adaug ă topoareleă
publicateă dup ă apari iaă lucr riiă monograficeă aă luiă Vulpeă deă laă Meseşeniiă deă Susă
(jud.ăS laj)10ăşiăRujaă(jud.ăSibiu)11,ăambeleăconsiderateădeătipăP dureni.ăTopoareăcuă
unăconturăasem n tor,ădeşiăauălamaămaiălat ăşiăunăaspectămaiăpu inăzveltăcomparativă
cuătoporulădeălaăHorga,ăarămaiăfiădou ădescoperiteăînăjude ulăHarghita:ălaăTomeşti,ă
repartizată tipuluiă P dureni12,ă şiă Avr meşti,ă încadrată ini ială deă Vulpeă înă tipulă
P tulele,ărediscutatăulteriorădeăNonaăPalincaşăşiăatribuitătipuluiăP dureni13.ăCâtevaă
tr s turiăcomuneăcuăHorgaăprezint ăşiătoporulădeălaăAlbeştiă(jud.ăMureş)14,ăcumăarăfiă
dimensiunileă relativă apropiate,ă lamaă zvelt ,ă avândă formaă unuiă hexagonă regulată înă
sec iune,ă t işulă rotunjit.ă Toporulă deă laă Albeştiă seă diferen iaz ă îns ă prină muchiaă
superioar ăaălamei,ămaiăpu inăarcuit ăprinăcompara ieăcuăHorga,ăinclusivăînăzonaădeă
îmbinareăcuămanşonul.ăTrebuieăîns ăavutăînăvedereăşiăfaptulăc ătubulădeăînm nuşareă
alătoporuluiădeălaăAlbeştiăseăp streaz ădoarăpar ial,ăfiindăruptădinăvechime.ă
Celeămaiămulteădintreăexemplareleăenumerateădreptăanalogiiăsuntădescopeririă
izolateăşi,ăînăconsecin ,ănuăpotăfiădatateădirect,ăpeăbazaăcontextuluiăarheologicădină
careăprovin.ăCâtevaădintreăeleăofer ătotuşiăuneleăindiciiăînăprivin aăpozi ion riiăloră
ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă
4
ăComan,ăop. cit.,ăp.ă132,ă135,ănotaă49.ă
5
ă A.ă Vulpe,ă Die Äxte und Beile in Rumänien I,ă PBFă IX/2,ă München,ă 1970ă (lucrareă citat ă înă
continuare,ăÄxte und Beile),ăp.ă49–51,ăpl.ă13/201,ă203.ă
6
ăIbidem,ăp.ă51,ăpl.ă14/215.ă
7
ăIbidem,ăp.ă45,ăpl.ă10/148.ă
8
ăM.ăRoska,ăApulumă3,ă1946–1948ă(1949),ăp.ă70–78,ăfig.ă1;ăVulpe,ăop. cit.,ăp.ă52,ăpl.ă15/232–233.ă
9
ăVulpe,ăÄxte und Beile,ăp.ă52,ăpl.ă14/230.ă
10
ă I.ă Bejinariu,ă Opinions on the Wietenberg type finds from the Sălaj County,ă înă C.ă Kacsóă (ed.),ă
Bronzezeitliche Kulturerscheinungen im Karpatischen Raum. Die Beziehungen zu den Benachbarten
Gebieten, EhrensymposiumăfürăAlexandruăVulpeăzumă70.ăGeburtstag,ăBaiaăMare,ă2003,ăp.ă38,ăpl.ă20/3a-b.ă
11
ăG.ăRustoiu,ăBuletinulăCercurilorăŞtiin ificeăStuden eştiă2,ă1996,ăp.ă81,ăpl.ăI/1.ă
12
ăVulpe,ăÄxte und Beile,ăp.ă45,ăpl.ă56/C5.ă
13
ăIbidem,ăp.ă38,ăpl.ă7/105;ăN.ăPalincaş,ăBuletinulăMuzeuluiă„TeohariăAntonescu”,ă5–6,ă1999–
2000,ăp.ă263,ă265,ănotaă7.ă
14
ăGh.ăBaltag,ăN.ăBoroffka,ăSCIVAă47,ă1996,ă4,ăp.ă386–389,ăfig.ă9/1.ăÎiămul umimăînc ăoădat ă
dluiădr.ăNikolausăBoroffkaăpentruăamabilitateaăcuăcareăne-aăpusălaădispozi ieătoateăinforma iileălegateă
deăaceast ăpies ,ăinclusivăreprezentareaăeiăgrafic ălaăscaraă1/1.ă
156ă AncaăDianaăPopescu,ăCiprian-C t linăLazanuă 4ă
ă
cronologiceăşiăaăîncadr riiăculturale.ăTiparulădeălaăCeteaăprovineădintr-oăaşezareăînă
careăaăfostădescoperit ăceramic ăWietenberg,ăf r ăs ăavemăîns ădateăcareăs ăîlălegeă
deăoăanumit ăfaz ăaărespectiveiăculturi15.ăDepozitulădeălaăRusulădeăJosăesteăalc tuită
dinătreiătipareăînăcareăarăfiăpututăfiăturnateătopoareădeătipăBalşa,ădup ăVulpe.ăFormaă
toporuluiăgravat ăpeăunaădintreăvalveăseam n ăbine,ădup ăcumăamămen ionat,ăcuăaă
toporuluiădeălaăHorga.ăTopoareleădeăpeăcelelalteădou ăvalveăsuntăsimilareăcuătoporulă
gravată peă unaă dintreă valveleă deă laă Pecicaă (jud.ă Arad),ă g sit ă înă stratulă XIIIă ală
aşez rii,ăapar inândăperioadeiă mijlociiă aăepociiăbronzului16.ăToporulădeălaăAlbeşti,ă
cuăcareăcelădeălaăHorgaăareăcâtevaăcaracteristiciăcomune,ăprovineădintr-oăgroap ăcuă
ceramic ă dintr-oă faz ă târzieă aă culturiiă Wietenbergă (Wietenbergă C,ă conformă
periodiz riiăpropuseădeăNikolausăBoroffka)17.ăEsteădeăadmis,ăînăconsecin ,ăoădatareă
aă topoareloră asem n toareă celuiă deă laă Horgaă înă perioadaă mijlocieă aă epociiă
bronzului,ăprobabilălaănivelulăfazeiădezvoltateăaăculturiiăWietenberg,ăf r ăaăexcludeă
oăfolosireăaălorăcevaămaiăîndelungat ,ăanterioar ăîns ăculturiiăNoua18.ăToporulădeălaă
Horgaă este,ă dup ă toateă aparen ele,ă oă pies ă originar ă dină spa iulă intracarpatic.ă Înă
momentulă deă fa ă avemă laă dispozi ieă pu ineă informa iiă despreă perioadaă mijlocieă aă
epociiă bronzuluiă înă jum tateaă estic ă aă Moldovei.ă Înă literatur ă aă fostă semnalat ă
posibilaăexisten ăaăunorăaşez riăaleăculturiiăMonteoruăînăarealulădelimitatădeărâurileă
Bârladă şiă Prut19.ă Semnal rileă respectiveă seă bazeaz ă îns ,ă înă majoritate,ă doară peă
cercet riă deă suprafa ă ceă auă avută dreptă rezultată identificareaă unoră fragmenteă
ceramice,ă maiă rară vaseă întregi,ă similareă celoră dină culturaă Monteoru.ă Oă circula ieă
îns ă aă acestuiă tipă deă toporă laă nivelulă etapeloră Ic2-IIbă aleă culturiiă Monteoruă
reprezint ăipotezaăcuăceleămaiăîntemeiateăargumente.ă
Aducemă înă discu ie,ă cuă acestă prilej,ă fragmentulă deă toporă descoperită înă
depunereaă Monteoruă Ic2-Ic1ă deă laă Costişa,ă jud.ă Neam 20ă (Fig.ă 2/2).ă Areă sec iuneă
hexagonal ,ăiarăt işulăesteăconvexăşiăuşorăasimetric;ălungimeaăpieseiăp strateăesteădeă
3,3ă cm,ă t işulă areă 4ă cm,ă cuă oă greutateă deă 54ă g.ă Analizaă elemental ă efectuat ă cuă
spectrometrulă portabilă X-METă 3000TXă aă relevată urm toareaă compozi ie:ă 87.6%ă
Cu,ă11.8%ăSn,ă0.3%ăFe,ăurmeăAs,ăurmeăAu,ăurmeăvagiăAg.ăÎnăzonaăcur at ăpentruă
analiz ,ă piesaă aveaă culoareaă galben -aurie.ă inândă seama,ă înă primulă rând,ă deă
contextulă arheologică înă careă aă fostă descoperită fragmentulă deă toporă deă laă Costişa,ă
MihaiăZamoşteanuăaăoptatăpentruă atribuireaăluiăserieiăBorleştiă aătipuluiăMonteoru21.ă
ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă
15
ăRoska,ăop. cit.,ăp.ă70;ăD.ăBerciu,ăI.ăBerciu,ăApulumă2,ă1943–1945ă(1946),ăp.ă23–24,ă32–39;ă
Vulpe,ăÄxte und Beile,ăp.ă52,ănr.ă232–233.ă
16
ă Vulpe,ă Äxte und Beile,ă p.ă 52,ă nr.ă 229,ă 231ă (Rusulă deă Jos),ă 225ă (Pecica),ă toporulă gravată peă
valvaădeălaăPecicaăfiindăconsideratădeăVulpeătotădeătipăBalşa.ă
17
ăBaltag,ăBoroffka,ăop. cit.,ăp.ă386–389;ă391ăşiăurm.ă
18
ă Veziă argumenteleă aduseă deă Vulpeă pentruă încadrareaă cronologic ă aă topoareloră deă tipă
P dureni,ă Hajdúsámsonă şiă Balşa,ă cf.ă Vulpe,ă Äxte und Beile,ă p.ă 42–53,ă dară şiă punctulă deă vedereă
exprimatădeăBaltag,ăBoroffka,ăop. cit.,ăp.ă388ăşiăurm.,ăînăspecialănotaă44.ă
19
ăComan,ăop. cit.,ăp.ă177,ă189,ă199,ă233,ă250;ăI.ăMitrea,ăMemAntiqă1,ă1968,ăp.ă316.ă
20
ăM.ăZamoşteanu,ăArhMoldă2–3,ă1964,ăp.ă458,ăfig.ă3;ăA.ăVulpe,ăÄxte und Beile,ăp.ă65,ănr.ăcat.ă
281,ăpl.ă18/281.ă
21
ăZamoşteanu,ăop. cit.,ăp.ă458.ăVulpeănuăatribuieăaceast ăpies ăunuiătipăanumeătocmaiădatorit ă
dimensiunilorăsaleăreduse,ăcf.ăVulpe,ăÄxte und Beile,ăp.ă65.ă
5ă ToporulădeăbronzădeălaăHorgaă(jud.ăVaslui)ă 157ă
ă
ă

ă
Fig.ă2.ă1.ăToporulădeălaăHorga,ăfoto;ă2.ăFragmentulădeătoporădeălaăCostişa,ăjud.ăNeam ,ădesenăşiăfoto.ă
ă
Deşiăfragmentulăesteăpreaămicăpentruăaăfiăîncadratătipologic,ătotuşiăesteădeăremarcatăc ă
atâtă dimensiunileă şiă conturulă t işului,ă câtă şiă traiectoriaă muchiiloră lameiă constituieă
indiciiă pentruă aă presupuneă c ă formaă ini ial ă aă toporuluiă deă laă Costişaă ară fiă fostă unaă
zvelt ,ă destulă deă apropiat ă deă ceaă aă toporuluiă deă laă Horga.ă Prină aceast ă zvelte eă şiă
arcuireăaăt işului,ătoporulăfragmentarădeălaăCostişaăseădiferen iaz ăvizibilădeătopoareleă
Monteoruă (inclusivă variantaă Lop tari).ă Apartenen aă luiă laă ună tipă deă origineă
transilv nean ănuăarăfiăoăipotez ădeăexclus,ămaiăalesădac ăavemăînăvedereăprezen aăînă
158ă AncaăDianaăPopescu,ăCiprian-C t linăLazanuă 6ă
ă
depunerileă dină epocaă bronzuluiă deă laă Costişaă şiă aă altoră pieseă ceă auă caă provenien ă
spa iulăintracarpatic:ăfragmenteăceramiceăşiăoăpies ădeăosăcuădecorăWietenberg22.ă
DeşiăornamentulăaflatăpeămanşonulătoporuluiădeălaăHorga,ăînăîntregulăs u,ănuă
seă întâlneşteă peă niciună altă obiectă ală epociiă bronzului,ă dină metală sauă altă material,ă
totuşiă motiveleă decorativeă luateă separată îşiă g sescă câtevaă paralele.ă Ceaă maiă bun ă
analogieăpentruăcombina iaădeăliniiăflancateădeăpuncteăşiăliniiăterminateăcuăunăcercă
laă cap tă seă afl ă peă ună fragmentă deă ceaşc ă descoperită înă situlă deă laă Poduriă (jud.ă
Bac u),ă fragmentă ceă seă încadreaz ,ă peă bazaă ornamenta ieiă şiă aă miculuiă butonă
prezentăpeătoart ,ăînăstilulăceramicăMonteoruăIc323.ăÎnăfapt,ăliniileăincizateăflancateă
deă puncteă reprezint ă ună motivă decorativă frecventă peă ceştileă Monteoruă Ic3.ă Acestă
motivă seă reg seşte,ă înă propor ieă mic ,ă şiă peă ceramicaă Wietenberg24.ă Tangentaă laă
cercăesteăunăornamentăobişnuităpeăceramicaăWietenberg25,ăîns ăpoateăfiăv zutăşiăpeă
dou ăpieseădinăosădescoperiteăînădou ăsituriăaleăculturiiăMonteoru,ălaăCârlom neşti26ă
şiăS rataăMonteoru27ă(ambeleăînăjud.ăBuz u).ăPeămarginileămanşonuluiătoporuluiădeă
laăHorgaăsuntăcâteădou ăliniiăparalele,ărealizateăprinăincizie,ăcareăamintescădeăuneleă
topoareădescoperiteăînăspa iulăintracarpatic,ăconsiderateădeătipăP dureni,ăceăauăastfelă
deăliniiăpeămuchiileămanşonului,ăcuădeosebireaăc ăsuntăreliefate,ăcaănişteănervuri28.ă
Deăaltfel,ăcâtevaădintreătopoareleăP dureniăsuntădecorateăpeămanşon,ămotivulăcareă
seărepet ăfiindăcârligulăcuăcap tulăputernicăspiralat,ărealizatăînărelief.ăUnăornamentă
înărelief,ăsubăform ădeă„X”,ăceăarăputeaăfiăinterpretatăşiăcaăoăvariant ăabstractizat ăaă
decoruluiătoporuluiădeălaăHorgaăseăîntâlneşteăpeămanşonulătoporuluiădeălaăR c ciuniă
(jud.ăBac u),ăconsideratădeătipăP dureni29.ă
Decorulă incizată esteă frecventă peă topoareleă cuă gaur ă deă înm nuşareă
transversal ă încadrateă deă Vulpeă înă tipulă Apa-Nehoiu,ă motiveleă fiindă destulă deă
variateă subă aspectă compozi ional30.ă Acesteă topoareă au,ă deă altfel,ă şiă alteă tr s turiă
comuneă cuă toporulă deă laă Horga,ă cumă ară fiă încovoiereaă lameiă laă îmbinareaă cuă
manşonulă şiă elegan aă pieseiă înă ansamblulă ei;ă seă diferen iaz ă îns ă prină corpulămultă
maiă zveltă decâtă celă ală toporuluiă deă laă Horga,ă prină ceafaă loră prelung ă şiă arcuit .ă
ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă
22
ăA.-D.ăPopescu,ăCarpicaă37,ă2008,ăp.ă194–201.ă
23
ă Gh.ă Dumitroaia,ă R.ă Munteanu,ă C.ă Preoteasa,ă D.ă Garv n,ă Poduri-Dealul Ghindaru. Cercetările
arheologice din caseta C, 2005–2009,ăPiatra-Neam ,ă2009,ăp.ă18,ăfig.ă3/d;ăp.ă68,ănr.ăcat.ă10.ă
24
ăVezi,ădeăexemplu,ălaăN.G.O.ăBoroffka,ăDie Wietenberg-Kultur,ăUPAă19,ă1994,ă2,ăpl.ă32/7,ă
58/1,ă101/2,ă122/8,ă142/6.ă
25
ăBoroffka,ăop. cit,ă1,ăp.ă209.ă
26
ăOăpsalieădiscoidal ,ăcf.ăA.ăOancea,ăTDă1,ă1976,ăp.ă62,ă64,ăfig.ă3/2;ăH.-G.ăHüttel,ăBronzezeitliche
Trensen in Mittel- und Osteuropa. Grundzüge ihrer Entwicklung,ăPBFăXVI/2,ăMünchen,ă1981,ăp.ă49,ăpl.ă
3/20,ă173–178;ăN.ăBoroffka,ăEurasiaăAntiquaă4,ă1998ă(1999),ăp.ă90,ă98,ăfig.ă8/5.ă
27
ăProbabilătotăoăpsalie,ăpiesaăfiindăîns ăfragmentar ,ăcf.ăE.ăZaharia,ăDaciaăN.S.ă37,ă1993,ăp.ă37,ă
fig.ă16/1,ă17/9.ă
28
ă Vulpe,ă Äxte und Beile,ă pl.ă 9/119–120,ă 123,ă 126,ă 128,ă 138–140.ă Topoareleă careă ară fiă fostă
turnateăînăvalveleădinădepozitulădeălaăCeh lu ,ăatribuiteădeăVulpeătipuluiăHajdúsámson,ăarăfiăavut,ădeă
asemenea,ă unaă sauă dou ă nervuriă peă marginileă tubuluiă deă înm nuşare,ă cf.ă Vulpe,ă Äxte und Beile,ă pl.ă
13/209–210.ă
29
ăIbidem,ăp.ă45,ăpl.ă9/134.ă
30
ăIbidem,ăp.ă53–56,ăpl.ă15/238–240,ă246.ă
7ă ToporulădeăbronzădeălaăHorgaă(jud.ăVaslui)ă 159ă
ă
Topoareleă Apa-Nehoiuă suntă r spânditeă înă bazinulă Tiseiă şiă ală Dun riiă Mijlocii,ă
beneficiindă deă oă datareă precis ,ă sus inut ă deă descoperireaă unoră astfelă deă pieseă înă
complexeă cuă ceramic ă apar inândă etapeiă mijlociiă aă culturiiă Otomaniă (culturaă
Füzesabony,ăînăliteraturaămaghiar )31.ăTreiătopoareădeăacestătipăauăajunsăşiălaăestădeă
Carpa i,ă întreă eleă num rându-seă şiă piesaă bogată decorat ă deă laă B laia-M r ştiăă
(jud.ăBac u)32.ăă
Esteădeăremarcatăprezen aăînăMoldova,ăînăepocaămijlocieăaăbronzului,ăaăunuiă
num rărelativăînsemnatădeă„arme”ădinăbronzăoriginareădinăspa iulăintracarpaticăsauă
deălaăDun reaăMijlocie,ăcumăsunt,ăal turiădeăceleămen ionate,ătoporulădeălaăLunca-
Filipeniă(jud.ăBac u)33,ătopoareleăcuădiscădeălaăBorleştiăşiăIzvoareleă(jud.ăNeam )34,ă
Cajvanaă(jud.ăSuceava)35ăsauăpumnalulăornamentatădeălaă ibucaniă(jud.ăNeam )36.ă
Lorăliăseăadaug ăşiăpieseădeăportăcuăaceeaşiăorigineăvestic ,ăcumăarăfiăcolaneleăcuă
capeteă rulate,ă pandantiveleă cordiforme,ă diverseă tipuriă deă ace37.ă Oă pondereă
însemnat ădinăansamblulătopoarelorăexistenteăînăMoldovaăapar ineătopoarelorădeătipă
Monteoru,ăcareăsunt,ăcuămult ăprobabilitate,ăpieseălucrateălocal38.ăSitua iaădinăprimaă
jum tateă aă mileniuluiă ală II-leaă a.Chr.ă esteă diferit ă îns ă deă ceaă dină perioadaă
anterioar ă(ccaă2700–2000ăBC),ăcândănumeroaseăsuntătopoareleădinăcupruăşiăcupru-
arseniată deă provenien ă r s ritean ă (aşa-numitulă tipă Kolontaevka)39,ă pu ineă fiindă
topoareleăvesticeă(deăexemplu,ătoporulădeătipăKozaracădeălaăG iceana40,ăjud.ăBac u)ă
sauădinăarealulăsudică(toporulădeătipăP tuleleădeălaăSc rişoara41,ăjud.ăBac u).ă
Manşonulă toporuluiă deă laă Horgaă esteă par ială deteriorată dină vechime.ă Peă unaă
dintreă fe e,ă piesaă aă fostă lovit ă cuă ună obiectă aă c ruiă suprafa ă deă impactă eraă
ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă
31
ăCeafaăunuiătoporădeătipăApa-Nehoiuăaăfostădescoperit ăînănivelulăIIIăalăaşez riiădeălaăOtomaniă
(jud.ăBihor),ăiarăoăpies ăîntreag ăaăfostăg sit ăînăM.ă115ăalăcimitiruluiădeălaăTiszafüred-Majoroshalomă
(NEăUngariei),ăîmpreun ăcuăceramic ăOtomani/Füzesabony.ăVeziăVulpe,ăÄxte und Beile,ăp.ă55,ăT.ăKovács,ă
Auf Mitteleuropa weisende Beziehungen einiger Waffenfunde aus dem östlichen Karpatenbecken,ăînă
B.ăHänselă(ed.),ăHandel, Tausch und Verkehr im Bronze- und Früheisenzeitlichen Südosteuropa,ăPASă
11,ă1995,ăp.ă173–185,ăfig.ă4/1.ă
32
ăM.ăFlorescu,ăV.ăC pitanu,ăCarpicaă1,ă1968,ăp.ă55ăşiăurm,ă58,ăfig.ă3/2;ă4;ăVulpe,ăop. cit.,ăp.ă55,ă
nr.ăcat.ă243–244ă(„Moldova”)ăşiă246ă(M r şti),ăpl.ă15/243–244,ă246.ă
33
ăFlorescu,ăC pitanu,ăop. cit.,ăp.ă56ăşiăurm.,ăfig.ă3/1;ăVulpe,ăop. cit.,ăp.ă57,ănr.ăcat.ă247,ăpl.ă16/247.ă
34
ăVulpe,ăDaciaăN.S.ă7,ă1963,ăp.ă511–516;ăidem,ăÄxte und Beile,ăp.ă73ăşiăurm.,ănr.ăcat.ă323–324,ă
pl.ă23/323–324.ă
35
ăM.ăIgnat,ăTDă2,ă1981,ăp.ă137–139,ăfig.ă3.ă
36
ăVulpe,ăM.ăZamoşteanu,ăTDă3,ă1982,ăp.ă118–120.ă
37
ă Oă discu ieă detaliat ă laă I.ă Motzoi-Chicideanu,ă Fremdgüter im Monteoru-Kulturraum,ă înă
Hänselă(ed.),ăop. cit.,ăp.ă219–242,ăcuăbibliografia.ă
38
ăVulpe,ăÄxte und Beile,ăp.ă46–48;ăV.ăC pitanu,ăCarpicaă8,ă1976,ăp.ă31–36,ăfig.ă1/2;ă2/2;ăŞt.ă
Cucoş,ă SCIVAă 29,ă 1978,ă 4,ă p.ă 579–582;ă D.ă Monah,ă E.ă Zaharia,ă Carpicaă 11,ă 1979,ă p.ă 159–164;ă R.ă
Munteanu,ăArhMoldă28,ă2005,ăp.ă205–207.ă
39
ăVulpe,ăÄxte und Beile,ăp.ă42,ă61,ăpl.ă8/112,ă115;ă17/269;ăS.N.ăKorenevskij,ăSovArchă4,ă1976,ă
p.ă19–23,ăfig.ă6–7;ăS.ăAntonescu,ăStComVranceaă3,ă1980,ăp.ă53–55;ăF.ăBurt nescu,ăTDă23,ă2002,ă1–2,ă
p.ă188–190;ăA.-D.ăPopescu,ăDaciaăN.S.ă50,ă2006,ăp.ă438ăşiăurm.ă
40
ăM.ăFlorescu,ăV.ăC pitanu,ăArhMoldă2–3,ă1964,ăp.ă445–450,ăfig.ă1;ăVulpe,ăÄxte und Beile,ăă
p.ă42,ăpl.ă8/114;ăBurt nescu,ăop. cit.,ăp.ă180–182;ăPopescu,ăop. cit.,ăp.ă440.ă
41
ăC.ăBuzdugan,ăSCIVAă25,ă1974,ă3,ăp.ă431–433.ă
 160ă AncaăDianaăPopescu,ăCiprian-C t linăLazanuă 8ă
ă
asem n toareăt işuluiăunuiătoporăsauăd l i,ăacestaăprovocândăoăuşoar ăadâncire,ăcareă
împiedic ădesluşireaăînătotalitateăaădecoruluiăînăaceaăzon ;ăcealalt ălatur ăaătubuluiădeă
înm nuşareăesteăcr pat ăpeăjum tate,ăpeădirec ieăoblic .ăT işulănuăprezint ăsemneădeă
folosire,ăastfelăc ăoăeventual ăsupozi ieăprivitoareălaădeteriorareaătoporuluiăînătimpulă
utiliz riiănuăseăjustific .ăDistrugereaăinten ionat ăaăpieselorădeămetalăesteăoăpractic ă
frecvent ă înă epocaă bronzului,ă cauzeleă unuiă asemeneaă comportamentă fiindă v zuteă
adeseoriăînărela ieăcuădesf şurareaăunorăactivit iărituale42.ă

THEăBRONZEăSHAFT-HOLEăAXEăFROMăHORGAă(VASLUIăCOUNTY)ă
ABSTRACTă

Thisăpaperăpresentsăaăshaft-holeăaxeăwithăslenderăbody,ăhexagonalăcross-sectionăandădecoratedă
shaftătube,ădiscoveredăbyăchanceăatăapprox.ă1.5ăkmăW-NWăofătheăHorgaăvillage,ăVasluiăCounty.ă
Theă shaft-holeă axeă wasă madeă ofă bronze,ă theă measuredă tină contentă ofă ca.ă 9.5%.ă Theă closestă
analogiesăcanăbeăfoundăamongătheăpiecesăplacedăinătheăBalşaăandăP dureniătypes.ăTheăshaft-holeăaxeă
ofăHorgaădatesăfromătheăMiddleăBronzeăAgeăandăităcomesăfromătheăintra-Carpathianăarea.ă

LISTăOFăFIGURESă

Fig.ă1.ăTheăbronzeăshaft-holeăaxeăfromăHorga,ăVasluiăcounty.ă
Fig.ă 2.ă 1.ă Theă shaft-holeă axeă fromă Horga,ă photo;ă 2.ă Theă fragmentă ofă shaft-holeă axeă fromă
Costişa,ăNeam ăcounty,ădrawingăandăphoto.ă

ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă
42
ăOădiscu ieăasupraăfragment riiăînăarheologieălaăJ.ăChapman,ăFragmentation in archaeology.
People, places and broken objects in the prehistory of south-eastern Europe,ă Londra-Newă York,ă
2000;ăJ.ăBrück,ăCambridgeăArchaeologicalăJournală16/3,ă2006,ăp.ă297–315.ăDinăbogataăliteratur ăînă
careăseăfaceăreferireălaărostulăprezen eiăpieselorădeămetalăfragmentareăînădepozite,ă cit mădoarăcâtevaă
lucr ri:ă R.ă Bradley,ă The Passage of Arms: an Archaeological Analysis of Prehistoric Hoards and
Votive Deposits,ă Cambridge,ă 1990;ă C.ă Sommerfeld,ă Gerätegeld Sichel. Studien zur monetären
Struktur bronzezeitlicher Horte im nördlichen Mitteleuropa,ă Vorgeschichtlicheă Forschungenă 19,ă
Berlin-NewăYork,ă1994,ăînăspecialăp.ă21ăurm.;ăL.D.ăNebelsick,ăAuf Biegen und Brechten. Ekstatische
Elemente bronzezeitlicher Materialopfer – Ein Deutungsversuch,ăînăA.ă&ăB.ăHänselă(ed.),ăGaben an
die Götter. Schätze der Bronzezeit Europas,ă Berlin,ă 1997,ă p.ă 35–41;ă idem,ă Rent asunder: ritual
violence in Late Bronze Age hoards,ă înă C.F.E.ă Pareă (ed.),ă Metals Make The World Go Round. The
Supply and Circulation of Metals in Bronze Age Europe,ăOxford,ă2000,ăp.ă160–175;ăA.ăHänsel,ăUn
depozit de bronzuri din ţinutul Sucevei,ă înă T.ă Soroceanuă (ed.),ă Bronzefunde aus Rumänien,
II/Descoperiri de bronzuri din România,ăII,ăBistri a-ClujăNapoca,ă2005,ăp.ă285–299.ă

View publication stats