Ţara mea şi mândra mea

„Am şi eu la mine-n sat un petic de ogor

Pe care tatăl meu mi l-a lăsat
Şi mai am la mine-acasă o mândră în pridvor
Am pe mândra mândrelor din sat.
Ogorul meu şi mândra mea
Doar Dumnezeu le poate lua
Dar eu ştiu că nu mă lasă singur să rămân
Că şi Dumnezeu e-un bun român.
Ţara mea şi mândra mea
Mi-am scris pe inima din piept doar două nume
România şi cu Leana mea
Asta-i tot ce am pe lume
Ţara mea şi mânda mea.
Ţara mea şi mândra mea
Păi amândouă laolaltă să–nflorească
Şi mă rog lui Dumnezeu aşa –
Eu să mor dar să trăiască, 
Ţara mea şi mândra mea!”

"Moroșeni mă ascultați
Dușmanilor nu vă dați!
Cât o fi român, român, pe pământul lui stăpân
Să-și cânte cântările,
Să-și lumine zările,
În Vârful Pietrosului, în Valea Mureșului.
C-am și eu la mine acas' un petec de ogor
Pe carii taică-l meu mi l-a lăsat.
Și mai am la mine acas' o mândră-n pridvor.
Am pe mândra mândrelor din sat.
Ogorul meu și mândra mea
Doar Dumnezeu le poate lua.
Dar știu că nu mă lasă singur să rămân
Că și Dumnezeu e-un bun român.
Țara mea... și mândra mea.
Mi-am scris pe inima din piept vreo două nume:
"Românie", și cu "Mândrea mea",
Asta-i tot ce am pe lume.
Țara mea... și mândra mea.
Multe țări o fi-n lume, dar eu nu le știu,
Multe mândre or fi peste hotar,
Eu aicea am crescut, trăit din tată-n fiu,
Și-am iubit o fată de plugar.
Aici am fost
Aici voi sta,
N-am niciun loc altundeva.
N-am să vin să-mi iau mândra de pe pământul tău,
Dar nici tu să nu vii pe al meu.
Țara mea și mândra mea.
Amândouă laolaltă să-nflorească,
Și mă rog lui Dumnezeu așa: 
Eu să mor, 
Dar să-mi trăiască țara mea și mândra mea."