PREVEDERI PROPRII PRIVIND

ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR LA LOCUL DE MUNCA

*NU FOLOSITI NICI PENTRU PERIOADA DE PROBA, PERSONAL

CARE NU A FACUT DOVADA EXAMENULUI MEDICAL

*Prezentati-va la timp la examenul medical periodic pentru a nu deveni

"raufacatori din culpa" , prin imbolnavirea colegilor;
*Anuntati imediat pe seful dumneavoastra despre aparitia unor semne ca :
tulburari digestive (stare de rau, diaree, voma, dureri abdominale,etc), semne de
raceala sau inflamare a gatului, infectii ale pielii, etc.
*Cand sunteti anuntati de subalterni ca au semne de boala, ii veti scoate
imediat de la locul de munca si il veti trimite la medic.

MASURI DE PRIM AJUTOR IN CAZ DE RANIRE

Orice rana se poate infecta usor cu microbii de pe obiectul care a produs

ranirea, de la pielea ranita, din praf din pamant, de pe mainile persoanei care acorda
ajutor, de la pansamente murdare , etc.
O atentie deosebita trebuie acordata ranilor murdarite cu pamant, pentru a
se evita tetanosul, boala grea cu procent mare de cazuri mortale. In asemenea
cazuri , se vor lua masuri urgent pentru administrarea serului antitetanic

Aplicarea unui pansament presupune :

a)spalarea mainii cu sapun sau inmuierea degetelor in tinctura de iod;
b)interzicerea spalarii ranii cu apa sau cu alte substante farmaceutice,
precum si
presararea prafurilor sau acoperirea cu unguente, acestea impiedicand
vindecarea; introducand in rana murdaria de pe supratata pielii, tapt ce determina
formarea de puroi;
c)cheagurile de sange nu se indeparteaza de pe rana, pentru a se evita
hemoragia,
d)rana se acopera cu un pansament sterilizat, peste care se aplica
pansamentul cu tifon.
Materialul folosit pentru pansarea ranii trebuie despachetat astfel incat sa
nu se atinga cu mainile partea care acopera rana.
Daca nu exista pansament steril, se poate folosi o batista curata, proaspat
calcata, o bucata de panza curata, etc
Portiunea de panza care acopera rana trebuie stropita cu cateva picaturi
de iod, in asa fel incat sa se obtina o pata mai mare decat rana. Deosebit de
impartanta este aplicarea tincturii de iod la ranile murdare
 2. MASURI DE PRIM AJUTOR IN CAZ DE HEMORAGIE

a) se ridica membrul ranit in sus;

b) se acopera rana care sangereaza puternic eu un tampon de tifon si se
preseaza timp de 4-5 minute, fara ca degetele sa atinga rana; dupa ce hemoragia se
opreste, fara a se inlatura tamponul, se pune deasupra ranii inca o pernita din alt
pachet de tifon sau o bucata de vata si se aplica pansamentul( sub o oarecare
presiune );
c) cand hemoragia nu se opreste prin pansare se procedeaza la presarea
vaselor deasupra ranii, cu degetele, cu un garou sau cordon de tifon rasucit ori prin
indoirea membrului in articulatie. In toate cazurile de hemoragie puternica se va
chema de urgenta salvarea.
In cazul unei hernoragii se poate recurge la presarea vaselor pe osul
respectiv pentru a obtine hemostaza.
Acetasi efect se poate obtine si prin indoirea membrului ranit in articulatie
Daca fractura membrului nu permite acest lucru, se recurge la garou. In lipsa
garoului se va folosi un material elastic (tub de cauciuc, jartiere, bretele. etc.). Inainte
de a-l aplica, membrul respectiv (mana sau piciorul) va fi ridicat.
Cand persoana care da primul ajutor este singura, apasarea prealabila a
arterei cu degetele trebuie executata de accidentat, daca este posibil.
Garoul se aplica totdeauna deasupra ranii. Locul pe care se aplica va fi
infasurat cu un material moale ( pansament sau alt material asemanator). Garoul
poate fi aplicat si peste imbracaminte (maneca sau pantalon ). La aplicare, garoul se
intinde, apoi membrul se panseaza strans. Garoul nu se va strange excesiv si nici nu
se va mentine dupa oprirea hemoragiei.
Garoul nu poate fi tinut mai mult de 1-2 ore. Uneori durerea provocata de
garou poate fi foarte puternica. fapt ce impune scoaterea lui pentru un timp. Daca
este necesar, inainte de scoaterea garoului, artera prin care sangele vine la rana va
fi apasata cu degetele pentru a impiedica reinceperea hemoragiei. Apoi garoul se
aplica din nou. Desfacerea garoului se face treptat Daca nu avem la indernana o
banda elastica, poate fi folosit "tifonul rasucit" sau poate fi improvizat dintr-un
material care nu se intinde ( o cravata, o curea, o batista, un prosop rasucit, o bucata
de stofa etc.). Membrul se infasoara cu garoul improvizat, iar in nodul de legatura se
introduce un bat sau un alt obiect asemanator care se invarteste pana cand se
observa incetarea sangerarii. Batul se va rasuci atat cat este nevoie, fara a se
exagera, dupa care nodul se va strange
In hemoragiile nazale, accidentatul se aseaza cu capul dat usor pe spate, i
se deschide gulerul, i se pune o compresa rece la radacina nasului si pe nas si se
preseaza cu degetele narile. In nas se introduc tampoane de vata imbibate in apa
oxigenata.
 3. MASURI DE PRIM AJUTOR IN LUXATII SI FRACTURI

In luxatii, se recomanda repaus absolut, aplicarea compreselor reci si

imobilizarea membrului luxat, folosind in acest scop baticuri, basmale, servete sau
orice bucata de panza taiata in forma de triunghi. Locul accidentat nu se maseaza,
membrul luxat nu se rnisca, iar reducerea luxatiei va fi efectuata nurnai de medic.
In fracturi, primele masuri sunt imobilizarea membrului respectiv si
suprimarea durerii. In scopul inlaturarii durerilor se vor administra accidentatului
calmante (algocalmin, no-spa, paracetamol, antinevralgic, etc.).
Imobilizarea urmareste impiedicarea miscarii oaselor fracturate Ea se pote
realiza folosind chiar atele improvizate ( scanduri. bete, cartoane, etc.), fixandu-le de
o parte si de alta a membrului fracturat. Pentru a nu jena accidentatul atelele se vor
aplica de o parte si de alta a membrului fracturat. Pentru a nu jena accidentatul
atelele se vor aplica peste haine sau se vor infasura in vata. servete, batiste, titon,
panza etc
Legarea lor se face cu ajutorul unor fese, fasii de panza, etc, nu prea
strans. pentru a nu impiedica circulatia sangelui. Atelele trebuie sa depaseasca cele
doua articulatii ale membrului fracturat, pentru a imobiliza oasele la nivelul fracturii.
Daca nu avem la indemana nici un material de imobilizare, vom folosi ca
atela la membrul inferior celalalt membru sanatos. Membrul superior se fixeaza la
torace cu fasa sau curea, cu antebratul sustinut in unghi drept, intr-o legatura sau o
esarfa.
Se va evita orice miscare brusca, deoarece durerea poate provoca sacul
si spasmul muscular, care duce uneori la dislocarea fragmentelar osoase si implicit
la leziuni ale vaselor si nervilor, devenind o fractura deschisa. In aceasta situatie. se
va proceda ca in cazul unei plagi ( pansament steril, oprirea hemoragiei etc. ),
ulterior tratand fractu ra.

4 MASURI DE PRIM AJUTOR IN CAZ DE RANIRI DATORATE

PATRUNDERII CORPURILOR STRAINE

Daca un corp strain patrunde sub piele sau sub unghii, va fi indepartat
numai daca exista certitudinea ca operatia va putea fi executata cu usurinta si in
intregime. La cea mai mica complicatie se va apela la medic. Dupa inlaturarea
corpului strain, locul ranit va fi badijonat cu tinctura de iod si pansat.
Corpurile straine. care patrund in ochi, vor fi inlaturate prin stergerea
ochiului cu un tampon de vata sau tifon sau prin spalarea cu un jet de solutie de acid
boric sau apa curata dintr-un ceainic. Jetul de solutie va fi indreptat de la unghiul
exterior al ochiului (de la tampla ) spre cel interior ( spre nas ). Nu se admite frecarea
ochiului. Daca nu se reuseste, se apeleaza la medic.
Corpurile straine din trahee si faringe vor fi inlaturate numai de medic.
 5. PRIMUL AJUTOR IN ACCIDENTELE ELECTRICE

Frecvent se produc accidente din cauza instalatiilor electrice neexecutate

conform normativelor in vigoare sau care sunt folosite ori reparate de personal
necalificat sau neinstruit in acest scop. Locurile de munca prezinta diferite grade de
pericol in raport cu instalatiile electrice cu care muncitorii pot veni accidental sau
permanent in contact
In cazul unui accident electric, prima masura consta in scoaterea
accidentatului de sub tensiune. Atingerea persoanei care se gaseste sub tensiune,
fara respectarea masurilor de precautie, prezinta pericol pentru viata celui care
intervine, deci se va folosi echipament de protectie, chiar improvizat.
Retinem ca masura care trebuie intreprinsa este deci deconectarea acelei
parti a instalatiei cu care accidentatul se afla in atingere.
Daca accidentatul se gaseste la inaltime, deconectarea instalatiilor si
scoaterea accidentatului de sub tensiune pot produce caderea lui, ceea ce
presupune masuri de securitate. De asemenea, se va tine seama ca deconectarea
instalatiei poate provoca si stingerea luminii, lucru care impune asigurarea altor
surse de iluminat (torte, lumanari, iluminat de siguranta, lanterne cu acumulatoare,
etc.), fara a se intarzia interventia si acordarea primului ajutor accidentatului.
Daca deconectarea instalatiei nu se poate executa suficient de repede,
trebuie luate masuri pentru indepartarea accidentatului de sursele conducatoare de
curent cu care vine in contact.
La curent de joasa tensiune se pot intrebuinta o haina uscata, o scandura
sau orice material izolant uscat. Nu se admite folosirea obiectelor metalice sau
umede. Accidental poate fi apucat de haina, daca aceasta este uscata si se desface
( de exemplu de poale ), tara a se atinge obiectele metalice inconjuratoare sau
partile corpului care nu sunt acoperite cu imbracaminte. Se interzice tragerea
accidentatului de picioare fara ca mainile persoanei care da ajutorul sa fi fost in
prealabil bine izolate, deoarece incaltamintea poate fi umeda. iar cuiele si capsele
ochiurilor pentru sireturi sunt bune conducatoare de electricitate.
In cursul operatiilor de salvare, pentru izolarea mainilor, se vor lua manusi
de cauciuc si cizme electroizolante, sau se vor infasura mainile cu o esarfa, o sapca
de stofa, manecile de la haina, etc.: se poate arunca peste accidentat o panza
impregnata in cauciuc (impermeabil) sau chiar o panza uscata. Se admite, de
asemenea, urcarea pe o scandura uscata, pe un sul de haine sau orice alt material
uscat rau conducator de electricitate.
In limita posibilitatilor, se recomanda actionarea cu o singura mana.
La joasa tensiune, cand curentul se scurge prin accidentat in pamant, iar
acesta strange convulsiv in maini un conductor, se va intrerupe curentul. Se vor
respecta masurile de precautie mentionate anterior, atat in ceea ce priveste
persoana care acorda ajutorul, cat si in ceea ce priveste accidentatul insusi.
La nevoie, conductorul de joasa tensiune va fi taiat cu un topor cu maner
de lemn uscat, sau cu o scula oarecare prevazuta cu maner electroizolant.
 Trebuie taiat fiecare conductor in parte, fara a se atinge conductoarele, si
numai dupa ce s-au imbracat manusi si s-au incaltat cizme electroizolante.
Masurile de prim ajutor depind de starea in care se afla accidentatul dupa
scoaterea lui de sub curent.
Daca accidentatul si-a pierdut cunostinta, pana la venirea medicului va fi
culcat, i se vor descheia hainele, se va asigura un curent de aer proaspat, i se va da
sa miroasa amoniac si va fi frictionat pentru a i se incalzi corpul. Daca accidentatul
respira neregulat. foarte rar si spasmodic, i se va face respiratie artificiala. Chiar
daca respiratia, bataile inimii, pulsul inimii lipsesc accidentatul nu trebuie considerat
decedat, ci i se va acorda primul ajutor prin efectuarea respiratiei artificiale pana la
sosirea medicului.
Dupa scoaterea de sub tensiune a accidentatului si asezarea lui pe un loc
uscat, se trece de urgenta la primul ajutor, care consta in aplicarea respiratiei
artificiaIe .
lnainte de a se recurge la respiratia artificiala, este necesar:
a. sa se elibereze accidentatul de imbracamintea care ii stanjeneste
respiratia(fularul, gulerul, cureaua de pantaloni, pantalonii, etc.):
b. daca gura este inclestata puternic, se va deschide; in acest scop, se
impinge in afara maxilarul inferior, asezand cate patru degete de la ambele maini, in
spatele unghiurilor maxilarului inferior, sprijinind degetele mari; de extremitatea ei si
deplasand-o inainte, in asa fel incat dintii de jos sa-i depaseasca pe cei de sus.

6. PRIMUL AJUTOR IN ACCIDENTE TERMICE

In general, accidentele se datoreaza atinqerii suprafetelor incalzite ale

utilajelor sau contactului intamplator cu aburi, apa fierbinte, flacara. etc. Efectele
accidentelor termice sunt arsurile si socul termic.
Pentru prevenirea arsurilor. se vor izola terrnic.cu vata minerala sau de
sticla portiunile puternic incalzite ale utilajelor si instalatiilor. In acest fel, se
realizeaza si o atmosfera mai buna de lucru prin reducerea caldurii ambiante.
Manipularea pieselor fierbinti se va face prin prinderea lor cu diferite scule
sau obiecte izolante
Socul termic este provocat de radiatiile calorice ale corpurilor incalzite la
peste 60C, sau expunerea indelungata la efectul razelor solare.
Aceste socuri se manifesta prin incalzirea corpului, dureri mari de cap,
accelerarea pulsului si respiratiei, cresterea temperaturii corpului pana la 40C,
aparitia convulsiilor si chiar pierderea cunostintei. mai ales la cei care nu sunt
obisnuiti cu munca la temperaturi ridicate.
Pentru preantampinarea socurilor terrnice. este necesarsa se ia
urmatoarele masuri:
a izolarea surselor de caldura cu diferite dispozitive pentru micsorarea
radiatiilor ca: perdele de apa, paravane din tabla captusita cu material termoizolator:
 b. folosirea dusurilor de aer proaspat, care micsoreaza actiunea
daunatoare a radiatiilor calorice;
c. intrebuintarea echipamentului de protectie corespunzator, care sa
retina razele calorice si sa permita transpiratia;
d. consumarea de apa carbogazoasa salina;
e. camerele in care se lucreaza la cald sa fie cat mai aerisite si lipsite de
igrasie.

7. MASURI DE PRIM AJUTOR IN ARSURI

Arsurile se trateaza diferit in functie de gravitatea lor

Eritemul fara basici sau rani deschise ( arsuri de gradull) se trateaza cu
jecolan. dupa care se aplica un bandaj steril. Daca se formeaza basici, sau rani
deschise. se distruge epiderma ( arsuri de gradul II), se procedeaza identic, dupa
care accidentatui este trimis la cabinetul medical.
Cand arsurile sau oparirile afecteaza mai mult de a treime din suprafata
corpului sunt considerate accidente grave ( arsuri de gradul III)
In general, arsurile se vindeca greu din cauza distruqerii tesuturilor