Obiceiuri Și Tradiții Din Vremurile Biblice

OBiCEiURi șı TRadiȚii
DiN
VREMURiLE BiBLiCE
Howard F. Vos
OBiCEiURi șı TRadiȚii
DiN
VREMURiLE BiBLiCE
Cum trăiau oamenii din vremurile biblice
Traducere de Romana Cuculea
Oradea, 2021
Copyright © 1999 Howard F. Vos
Cartea a fost publicată în limba engleză cu titlul Nelson’s New Illustrated Bible Manners
& Customs: How the People of the Bible Really Lived, la Thomas Nelson, un imprint al
HarperCollins Christian Publishing, Inc., SUA.
Toate drepturile rezervate.
Toate drepturile asupra ediţiei în limba română aparţin editurii Casa Cărţii. Orice
reproducere sau selecţie de texte din această carte este permisă doar cu aprobarea în scris a
editurii Casa Cărţii, Oradea.
Obiceiuri și tradiții din vremurile biblice

de Howard F. Vos
Copyright © 2021 Casa Cărţii
OP 2, CP 30,
410670, Oradea
Tel./Fax: 0359 800 333; 0728 874 975; 0259 469 057
E-mail: info@ecasacartii.ro
www.ecasacartii.ro
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României
VOS, HOWARD F.
Obiceiuri şi tradiţii din vremurile biblice : cum
trăiau oamenii din vremurile biblice / Howard F. Vos ;
trad.: Romana Cuculea. - Oradea : Casa Cărţii, 2021
Conţine bibliografie
Index
ISBN 978-606-732-189-0
I. Cuculea, Romana (trad.)
39
2
Traducerea: Romana Cuculea

Editarea: Lavinia Filipaș și Daniel Fărcaș
Tehnoredactarea: Vasile Gabrian
Coperta: Marius Bonce
Tipărită în Polonia.
Cuprins
Capitolul 1 Cum trăiau oamenii din vremurile biblice 11
Capitolul 2 Viața în orașul lui Avraam (Geneza 11–12) 16

Geografia locului 18
Forma de guvernare 20
Religia 21
Armata și pregătirea militară 22
Locuința și mobilierul 23
Alimentele și dieta 25
Vestimentația 26
Viața socială și de familie 27
Meseriile, călătoriile și comerțul 29
Capitolul 3 Viața în Canaan în vremea patriarhilor (Geneza 13–46) 38

Religia 41
Vestimentația 46
Capitolul 4 Viața în Egipt în timpul sclaviei lui Israel (Geneza 39–50;

Exod 1–12) 55
Religia 64
Vestimentația 74
Capitolul 5 Poporul lui Dumnezeu rătăcește prin pustiu (Exod 13–40; Levitic;
Numeri; Deuteronom) 91
Religia 98
Vestimentația 111
Capitolul 6 Așezarea în Țara Făgăduinței (Iosua; Judecători; Rut) 116

Religia 121
Vestimentația 143
Capitolul 7 Viața în timpul monarhiei unite (1 Samuel; 2 Samuel; 1 Împărați 1–11;

1 Cronici; 2 Cronici 1–9) 152
Religia 181
Vestimentația 214
Capitolul 8 Regatul divizat. Viața în Israel (1 Împărați 12–22; 2 Împărați;

Profeții) 226
Religia 232
Vestimentația 253
Capitolul 9 Viața în robia asiriană (2 Împărați 15–19; Isaia 36–37; Naum) 257
Religia 263
Vestimentația 276
Capitolul 10 Regatul divizat: Viața în Iuda (1 Împărați 12–22; 2 Împărați;

2 Cronici 10–36; Profeții) 282
Religia 286
Vestimentația 302
Capitolul 11 Viața în robia babiloniană (2 Împărați 24–25; Ieremia; Ezechiel;

Daniel) 310
Religia 319
Vestimentația 325
Capitolul 12 Viața sub stăpânirea persană (2 Cronici 36; Ezra; Neemia; Estera;
Daniel 6; Hagai; Zaharia; Maleahi) 329
Religia 342
Vestimentația 350
Capitolul 13 Influența lui Alexandru cel Mare și a succesorilor lui 355

Religia 359
Vestimentația 371
Capitolul 14 Viața în perioada Macabeilor (1 și 2 Macabei; Josephus) 376

Religia 381
Vestimentația 388
Capitolul 15 Palestina sub stăpânirea romană (Evangheliile și Faptele apostolilor) 392

Religia 414
Vestimentația 456
Capitolul 16 Siria, leagănul Bisericii (Faptele apostolilor) 475

Religia 480
Vestimentația 489
Capitolul 17 Cipru și începutul misiunilor „în străinătate” (Faptele apostolilor) 495

Religia 500
Vestimentația 505
Capitolul 18 Asia Mică și creșterea Bisericii (Faptele apostolilor; Efeseni;
Apocalipsa) 510
Religia 518
Vestimentația 532
Capitolul 19 Grecia și invadarea Europei (Faptele apostolilor; 1 și 2 Corinteni;

1 și 2 Tesaloniceni; Filipeni) 541
Religia 549
Vestimentația 571
Capitolul 20 Interludiul maltez (Faptele apostolilor 27–28) 578

Religia 583
Vestimentația 585
Capitolul 21 Roma și Italia în misiunea lui Pavel (Faptele apostolilor 28; Romani 16;
Efeseni; Filipeni; Coloseni; 2 Timotei; Filimon) 588
Religia 609
Vestimentația 623
Bibliografie generală 647

Index de termeni și nume 651
Index de referințe biblice 659
Capitolul 1
Cum trăiau oamenii din

vremurile biblice
M ajoritatea dintre noi am crescut

cunoscând câte ceva despre persona-
jele Bibliei. Am auzit despre Iosif și despre
Cum se îmbrăcau? Ce mâncau? În ce fel de
case locuiau? Cum își câștigau traiul? Cum
arăta viața lor de familie? Avem vreo șansă
„haina lui pestriță”, precum și despre fap- să aflăm ceva despre forma de guvernare?
tul că a ajuns să conducă Egiptul în timpul Sau despre religia lor? Acestea sunt doar
unei perioade de foamete. Am auzit des- câteva dintre multele întrebări asemănă-
pre Moise și despre faptul că a crescut la toare care ne trec prin minte.
curtea faraonului, iar mai târziu a ajuns În încercarea de a da un răspuns acestor
liderul poporului său, scoțându-l din robia întrebări s-au scris numeroase cărți despre
Egiptului, în vremea Exodului. Am auzit obiceiurile din vremurile biblice. Însă ten-
despre David, păstorașul, care a ajuns rege dința a fost să se abordeze viața din vremea
și și-a durat un adevărat imperiu. Despre Vechiului și Noului Testament la modul
Solomon și domnia sa glorioasă. Despre general, fără să intre în detaliile legate de
Estera, care și-a scăpat poporul de la exter- diferențele specifice impuse de zonele și
minare în zilele împăratului Xerxes al perioadele istorice în care au trăit persona-
Persiei. Despre Isus care a venit să le arate jele. Adesea, demersurile acestea au pornit
oamenilor o cale nouă și mai bună de a se de la presupunerea că obiceiurile rurale
raporta la Dumnezeu. Despre apostolul din Egipt, Palestina, Iordania sau Irak, din
Pavel care a străbătut lumea romană mânat vremea noastră, sunt indicii ale modului
de dorința de a răspândi Vestea Bună, însă de viață din vremurile Bibliei. În acest fel,
a fost întâmpinat adesea cu bătăi, împroș- s-a ajuns la o perspectivă foarte limitată și
cat cu pietre și a suferit chiar și un nau- adesea eronată asupra vieții din vremurile
fragiu. Și am auzit istorisiri despre Noe și străvechi.
despre Daniel și mulți alții. Trebuie să acceptăm faptul că viața arăta
Am auzit toate aceste lucruri, chiar dacă cu totul diferit în funcție de zonă: una era în
nu am participat la grupele de școală dumi- Mesopotamia, alta era în Palestina, în Egipt,
nicală sau nu am fost crescuți în biserică în Fenicia, în Siria, în Iran, în Cipru, în Asia
ori sinagogă. Filme, videoclipuri, cântece, Mică, în Grecia, în Malta sau în Italia. De
romane, povestiri și icoane ne-au comuni- asemenea, trebuie să recunoaștem că stilul
cat aceste istorisiri, uneori într-o manieră de viață s-a schimbat mult odată cu trece-
romanțată, alteori, mai aproape de adevăr. rea timpului. De aceea, am ajuns la con-
Iar acum ne întrebăm câte dintre aceste cluzia că, pentru a aborda corespunzător
istorisiri sunt adevărate ori plauzibile. subiectul obiceiurilor din vremea Bibliei,
Respectiv cum arăta viața în vremurile este nevoie să defalcăm narațiunea biblică
biblice sau cum trăiau oamenii pe atunci. în douăzeci de segmente și să analizăm
11
12 Obiceiuri și tradiții din vremurile biblice
obiceiurile specifice fiecărei perioade și fie-

căruia dintre locurile menționate.
Scopul acestei cărți

Așa se face că, în volumul de față, anali-
zăm viața poporului lui Dumnezeu de la
Avraam (cca 2000 î.H.) până la sfârșitul
Noului Testament (cca 100 d.H.), în două-
zeci de segmente separate. Lucrarea de
față nu este însă o carte de istorie. Există,
într-adevăr, un fir istoric, dar accentul cade
pe viața și obiceiurile oamenilor: mediul
lor de viață (locul în care au trăit), forma de
guvernare, religia, războiul, casa și mobi-
lierul, alimentația și alimentele (agricul-
tura), îmbrăcămintea, relațiile de familie și
viața de zi cu zi (inclusiv educația), munca,
deplasările dintr-o parte în alta, comer-
țul și multe alte aspecte. Aceste categorii Obeliscul negru al lui Salmaneser
sunt tratate exact în aceeași ordine în toate
capitolele. Această împărțire facilitează colecțiilor individuale ori celor muzeale.
urmărirea unui aspect specific de-a lungul Scormonind movilele și adesea provocând
perioadelor biblice. distrugeri masive, au făcut câteva descope-
De prea multe ori, relatări despre viața riri legendare. De exemplu, au descoperit
din trecut i-au avut în prim-plan pe con- Obeliscul Negru al lui Salmaneser III (con-
ducători, pe cei bogați și pe cei puternici. ducătorul Asiriei între 859–825 î.H.). Acest
Scopul urmărit de noi însă este să arătăm bloc de piatră neagră are pe cele patru fețe
cum era viața majorității oamenilor din ale sale desene însoțite de descrieri. Unul
vremea Bibliei. Pe scurt, țelul nostru este dintre ele îl înfățișează pe regele israelit
să readucem la viață Biblia urmărindu-i Iehu (841–814 î.H.) plătindu-i tribut împă-
personajele, fie ele mărețe, fie obscure, ratului Salmaneser. Iehu a devenit faimos
și studiind împrejurările individuale ori pentru că a pus capăt domniei haine a rege-
comunitare în care au trăit. lui Ahab și a reginei Izabela.
Apoi, inscripția de pe monolitul lui
Cum aflăm despre viața Salmaneser relatează lupta împăratu-
popoarelor biblice lui asirian împotriva unei coaliții de regi,
printre care se număra și regele Ahab al
De mai bine de 200 de ani exploratorii și
arheologii scormonesc movilele de țărână
din locurile menționate în Biblie. Și, de-a
lungul timpului, cercetătorii au descoperit
că aceste movile încapsulează, „pe stra-
turi”, civilizații de oameni. Adică, săpătu-
rile lor au dat la iveală rămășițe ale unor
culturi, orașe construite unele peste dărâ-
măturile altora. Însă mai pe larg despre
acest subiect, puțin mai încolo.
Primii exploratori au fost vânători
de comori care erau în căutare de piese
Regele Iehu se pleacă înaintea lui Salmaneser.
de muzeu și obiecte de artă destinate
Cum trăiau oamenii din vremurile biblice 13
Cilindrul lui Cirus, cu ordinul prin care împăratul Cirus dispune ca popoarele aflate în robie
să se poată întoarce acasă.
Israelului, care a angajat în luptă 10 000 de largi de instrumente de săpat de diferite

oameni și 2000 de care. mărimi, o mare varietate de perii, coșuri
O altă descoperire importantă a fost și recipiente de tot felul, precum și roabe.
Cilindrul lui Cirus, din Babilon. Inscripția Excavările subacvatice urmează proceduri
de pe acest cilindru de lut ne spune că la fel de exacte precum cele de pe uscat.
împăratul Cirus al Persiei, după ce a cuce- Excavarea nu mai este o vânătoare de
rit Babilonul, în vremea lui Belșațar (Dan. comori sau de antichități de valoare.
5), le-a dat voie mai multor popoare să Nu doar că arheologia este astăzi per-
se întoarcă în țările lor de baștină și să-și cepută ca o știință în sine, dar în ajuto-
reconstruiască templele. Avem aici versi- rul ei sunt angajate și alte discipline, de
unea persană a consemnărilor evreiești cu aceea este potrivit să o numim o disciplină
privire la întoarcerea din robie (Ezra 1). compozită. Ea beneficiază de experiența
Mii de obiecte asemănătoare au fost antropologilor, sociologilor, geologilor,
scoase la lumină în urma excavărilor, zoologilor, inginerilor, lingviștilor, clima-
unele dintre ele având legătură directă tologilor, informaticienilor, statisticieni-
cu narațiunile biblice, altele oferindu-ne lor și lista poate continua. Tehnologiile în
informații suplimentare cu privire la plină dezvoltare vin, de asemenea, în aju-
felul de viață din vremurile Scripturii. torul arheologilor: radarele care penetrează
Dar multe dintre aceste obiecte au avut scoarța terestră, fotografia în infraroșu,
o însemnătate limitată, întrucât au fost sonarul, tehnicile de explorare subacvatice
dislocate din mediul căruia îi aparțineau. și posibilitatea de a reconstitui computeri-
În multe cazuri nu știam la ce foloseau sau zat orice, de la obiecte minuscule, până la
din ce perioadă datează. orașe întregi.
Treptat însă, arheologia a ajuns o dis- Evident că orice relicve din lumea biblică
ciplină în sine. Astăzi excavările au loc nu ne-ar fi de mare folos dacă nu am putea
strat cu strat; este vorba de așa-numitele descifra inscripțiile care le însoțesc ori tex-
excavări stratigrafice. După cum îi spune tele pe care oamenii de atunci le-au com-
și numele (literal înseamnă descrierea sau pus. Din fericire pentru noi, vechile limbi
consemnarea straturilor), se încearcă con- ca egipteana, persana, asiro-babiloniana,
semnarea cu atenție a fiecărui aspect al hitita au fost decodate de către lingviști.
obiectelor descoperite. Munca este meti- Au fost scoase la lumină biblioteci întregi,
culoasă și presupune utilizarea unei palete precum Sulurile de la Marea Moartă,
și palatul împăratului asirian Sanherib

(704–681 î.H.). Pe câțiva dintre pereți
împăratul a înfățișat cum a distrus el
Lachișul chiar înainte de atacul împotriva
Ierusalimului, din 701 î.H. (vezi Is. 36–37).
Apoi avem la dispoziție excavările de la
Pompei, încă în desfășurare, care ne dezvă-
luie cum arăta viața într-un oraș roman de
pe vremea Noului Testament.
Și încă explorările nu au ajuns la capăt,
căci ies la iveală noi artefacte. În 1993, în
nordul Israelului s-a descoperit o placă
de piatră cu inscripția „Casa lui David” și
„Regele lui Israel”. Datând din zilele lui
Zidul lui Neemia, construit la Ierusalim
David, de acum aproximativ 3000 de ani,
această descoperire confirmă existența
biblioteca asiriană a lui Assurbanipal acestui erou măreț al evreilor.
(668–627 î.H.), arhive din palatele hitite și Multe descoperiri importante fac legă-
consemnări arhivate în case particulare. În tura cu lucrarea de pe Pământ a Domnului
zilele noastre există posibilitatea obținerii Isus. Excavările de la Seforis, capitala
unui doctorat în egipteană, hitită, asiro-ba- romană a Galileei, într-o anumită perioadă
biloniană (akkadiană) și în aproape oricare din viața Domnului Isus, ne vorbesc des-
dintre limbile vechi din Orientul Apropiat. pre o cetate păgână care număra în jur de
De asemenea, dacă nu ar exista vreo 30 000 de locuitori, localizată la o distanță
metodă de a le data corespunzător, toate
aceste descoperiri arheologice ar fi inu-
tile. Însă astăzi se cunosc cronologiile
exacte ale unor ținuturi ca Egiptul antic,
Mesopotamia, Palestina, Turcia, Grecia,
Roma și alte zone mediteraneene.
Datorită acestei pleiade de explorări și
excavări am descoperit o bogăție de infor-
mații din ruinele unor cetăți din Orientul
Mijlociu. Dintre acestea amintim: Ierihon,
Ierusalim, Babilon, Corint, Efes, Atena,
Cezareea, Ninive, Ur, Pergam, Sardes.
Arheologii au făcut unele descope-
riri extraordinare în siturile unora dintre
aceste cetăți biblice. Au descoperit zidu-
rile Ierusalimului construite sub îndru- O brutărie din secolul I, de la Pompei. În stânga,
marea lui Neemia (Neem. 6), templul cuptorul, iar în dreapta, moara pentru măcinat grâul
zeiței Diana din Efes (Fapte 19), o inscrip-
ție de la teatrul din Cezareea în care este
menționat Pilat din Pont, sala tronului de o oră de mers pe jos de Nazaret. Este
lui Nebucadnețar din Babilon, rămășițele posibil ca aceasta să fie „cetatea așezată pe
sinagogii din Capernaum de pe vremea munte” (Mt. 5:14) la care face referire Isus,
lui Isus, scaunul de judecată din Corint, iar descoperirea ei este o dovadă a faptului
unde a stat Pavel înaintea guvernatoru- că Isus nu era doar un băietan dintr-un oră-
lui roman Galio (Fapte 18:12–16), precum șel uitat de lume din provincia evreiască.
Cum trăiau oamenii din vremurile biblice 15
până atunci, situat sub Ierusalim. Bogat

ornamentat, avea gravat pe el numele lui
Caiafa, marele-preot iudeu care L-a jude-
cat pe Isus. În același mormânt au mai fost
găsite alte unsprezece sarcofage. Astăzi
se crede că situl acesta este mormântul
familiei lui Caiafa. În urma tuturor aces-
tor descoperiri și cercetări, a început să
apară un volum impresionant, ba chiar
copleșitor de cărți, articole și monografii
asupra oricărui aspect imaginabil legat de
viața din ținuturile biblice. În volumul de
față, am căutat să folosim acest tezaur de
informații care ne stă la dispoziție, dar și
ampla cercetare asupra artefactelor expuse
în muzee din Orientul Mijlociu, Europa
și America, alături de observații pe care
le-am făcut la fața locului în aproape toate
Model al unei bărci pescărești din secolul I,
de la Marea Galileei
siturile biblice, pentru a prezenta în aceste
pagini viața așa cum au trăit-o oamenii din
vremurile biblice.
S-a descoperit de asemenea o barcă de Tomul acesta este rodul cercetării a mii
pescuit în apele Mării Galileei (1986), care
de cărți, articole și enciclopedii. La sfârși-
datează din perioada Noului Testament.
tul fiecărui capitol am inserat câte o scurtă
A fost scoasă la lumină, recondiționată și
bibliografie, care cuprinde doar strict titluri
expusă pentru turiști. Având o lungime de
aproximativ 8 metri, putea fi cârmită de un de referință cu privire la temele discutate.
echipaj format din 4 vâslași și un timonier. La finalul cărții însă am enumerat lucrări
Ni-i putem imagina pe ucenicii lui Isus cu caracter general (enciclopedii, atlase,
prinși de furtună atunci când traversau reviste științifice) și cărți care au legătură
marea cu o astfel de barcă (Mc. 6:48). cu mai multe dintre capitole. Indexul de
În 1990, s-a descoperit un sarcofag subiecte, de asemenea, îi este de ajutor citi-
din piatră într-un mormânt necunoscut torului, indicându-i și alte teme de interes.
Capitolul 2
Viața în orașul lui Avraam

Ur, din Mesopotamia
(Geneza 11–12)
„Dumnezeul slavei S-a arătat părintelui nostru Avraam, când era în Mesopotamia, înainte să se
așeze în Haran (când era în Ur, Geneza 11:31). Şi i-a zis: «Ieși din țara ta și din familia ta, și du-te
în țara pe care ți-o voi arăta.»” (Fapte 7:2–3)
A postolul Pavel îl menționează în Noul

Testament ca pe un om cu o credință
exemplară, dar cât de multe cunoaștem
Drama poporului născut din Avraam
a început într-o perioadă remarcabilă din
istoria omenirii. Încercând să înțelegem
despre Avraam? Aproape oricine din acea perioadă din istorie, vom începe să
Occident și din Orientul Mijlociu cunoaște apreciem felul special în care Dumnezeu
câte ceva despre el. Este onorat drept stră- l-a chemat pe Avraam și l-a condus afară
moșul evreilor și arabilor deopotrivă. Locul din Ur, pentru a începe o viață nouă în care
în care a fost îngropat, care, potrivit tradi- să-L urmeze pe Dumnezeu, prin credință
ției, s-ar afla la Hebron, este și azi mărul (Gen. 11:31; 12; Fapte 7:2–3).
discordiei între cele două popoare. Uneori Avraam a pornit într-o călătorie inedită
aflăm în cadrul emisiunilor de știri despre când a părăsit Ur, din Caldeea, îndrep-
tot felul de demonstrații care au loc acolo. tându-se spre o țară cunoscută sub denu-
Pentru creștini, Avraam este strămoșul lui mirea de Canaan, Palestina, iar mai apoi
Isus Cristos și tatăl celor credincioși. Prin sub numele de Israel. Să ne gândim la
urmare, toate cele trei mari religii mono- faptul că Dumnezeu i-a poruncit acest
teiste ale lumii au un mare respect față de lucru arătându-i-se personal lui Avraam,
Avraam. În toată literatura noastră clasică, într-o societate păgână care venera o ple-
dar și în cea populară, în artă și în muzică iadă de zei. Mai mult, Dumnezeu nu i-a
găsim referiri la el. spus lui Avraam unde îl trimite și nici
Cu toate acestea, majoritatea oamenilor ce avea să facă odată ajuns acolo. Atunci
cunosc doar frânturi de informații despre când ne mutăm, noi facem pregătiri adec-
el. Dacă dorim să înțelegem cine a fost vate, ba chiar laborioase. Alegem orașul,
acest personaj remarcabil al Vechiului cumpărăm sau luăm în chirie o locuință,
Testament, trebuie să cercetăm în profun- ne găsim un loc de muncă și contractăm
zime contextul, cultura și acțiunile sale. Ce o mașină care să ne transporte lucrurile.
anume a contribuit la formarea acestui om, Avraam însă nu a procedat așa: el nu avea
înainte să fi fost chemat de Dumnezeu și nici cea mai vagă idee unde urma să-l
să riște totul, plecând într-o țară străină? ducă Dumnezeu când a luat decizia să iasă
Răspunsul la această întrebare se află, cel din Ur.
puțin în parte, în analiza primilor 75 de ani Mai mult, această mutare fusese impor-
din viața sa. tantă, întrucât, în cele din urmă, lui
16
Viața în orașul lui Avraam 17
Avraam și urmașilor săi (israeliții) avea să prima dată în sudul Mesopotamiei, iar cei
le fie dată țara în care urma să se așeze el – cărora li se atribuie toate aceste progrese
țara Canaan (Gen. 13:14–17). sunt sumerienii, care locuiau în partea de
Pentru credincioșia de care a dat dovadă nord a Golfului Persic și care stăpâneau
pe parcursul acestei strămutări, Avraam cetatea Ur în vremea lui Avraam.
avea să fie răsplătit fiind făcut tatăl unui Cele mai vechi monumente arhitectu-
mare popor – națiunea evreiască (Gen. rale (trei temple mari) au fost descoperite
12:2–3). Iar, prin el, la vremea hotărâtă la Obeid (6,5 km nord-vest de Ur), care
de Dumnezeu, aveau să fie binecuvân- datează aproximativ din anul 4000 î.H.
tate toate popoarele lumii (Gen. 12:3b). Iar începuturile civilizației au avut loc în
Binecuvântarea finală urma să vină prin Uruk (biblicul Erec, Gen. 10:10), la 56 km
Isus Cristos, descendentul lui Avraam. de Obeid, pe cursul Eufratului. Olăritul
Dar să nu uităm că, într-un moment de se făcea folosind roata și, deja în 3500 î.H.,
slăbiciune, Avraam a devenit strămoșul se construiau care cu patru roți pline. La
arabilor, prin sclava sa Agar. Acest fapt își scurtă vreme după 3500 î.H., locuitorii
avea rădăcinile în cultura din care făcuse au început să scrie pe tăblițe de lut, folo-
Avraam parte, înainte de mutarea sa. sindu-se de pictograme simple și, deja în
3000 î.H., utilizau scrierea cuneiformă.
Vechea cetate sumeriană Ur: Ni-l putem imagina foarte bine pe Avraam
importantă și prosperă învățând să scrie pe tăblițe de lut.
Ne întrebăm cu siguranță care este semni-
ficația acestei mutări realizate de Avraam.
Pentru noi, azi, Ur nu este un loc de o
Mesopotamia
semnificație aparte, nici nu este locali- Mesopotamia are o lungime de aproxi-
zat în vreo regiune în plină dezvoltare. mativ 950 km (de la nord-vest la sud‑est)
Însă altfel arătau lucrurile pe vremea lui şi o lăţime de 500 km în cel mai lat punct
Avraam. Ur nu era defel vreo răstoacă din partea de nord şi undeva între 150 şi
politică ori culturală, ci dimpotrivă era 250 km în sud. Pentru a ne putea forma o
vârful de lance al progresului și dezvol- idee despre distanţe, Ur este situat cam la
tării. Dacă cronologia noastră este corectă 250 km de Golful Persic şi la 350 km sud de
(vezi discuția din paginile următoare), Ur Bagdadul modern.
avea sub stăpânire un imperiu puternic și Mesopotamia de nord a fost cunoscută în
era cel mai puternic oraș-stat din lumea general în vremurile străvechi sub numele
acelor vremuri. Singura excepție ar fi fost de Asiria, iar Mesopotamia de sud sub cel
cultura harappană din Valea Indului, care de Babilon. Babilonul era împărţit în Sumer
putea fi văzută în cetăți precum Harappa (în partea de sud, în dreptul Golfului Persic)
și Mohenjodaro. Dar, în jurul anul 2000 şi Akkad (în nord, unde cele două râuri se
î.H., aceste orașe erau în declin și se pare apropie). În zilele lui Avraam, conducătorii
că nu au fost nicicând atât de avansate ca din Ur se autointitulau regii Sumerului şi
orașele mesopotamiene. ai Akkadului.
Nu doar că Ur era un oraș important și
prosper pe vremea lui Avraam, dar se afla Și în Uruk, arheologii au descoperit clă-
și în regiunea unde a început civilizația. diri impresionante, anume temple mărețe,
Perspectiva general acceptată este că civili- primul zigurat sau turn etajat și zidurile
zația a început odată cu dezvoltarea scrisu- cetății. Producții artistice complexe sunt
lui, cu inventarea roții – fie cea de olărit, fie vizibile în decorarea templelor și în sigi-
cea utilizată la transport –, cu arhitectura liile cilindrice specifice perioadei aceleia.
impresionantă, cu artele decorative și cu Sigiliile cilindrice erau niște mici cilindri
metalurgia. Toate acestea au apărut pentru de piatră, cu o lungime care varia între
Scrierea cuneiformă a apărut înaintea lui Avraam
S crierea cuneiformă este forma de scriere a mul-

tor limbi antice. Termenul înseamnă pur şi sim-
plu „formă de cui”. Sumerienii au dezvoltat-o pe
la anul 3000 î.H., evoluând treptat de la forma de
pictogramă. Aceştia foloseau de obicei tăblițe de
lut şi un stilus cu un capăt triunghiular şi cu muchii
ascuţite. Astfel, era posibilă crearea unor combinaţii
de icuri ascuţite şi cozi (prin folosirea capătului sau
a muchiei stilusului), reprezentând astfel grafic mai
multe silabe din limbile antice mesopotamiene sau
din Orientul Apropiat. Aceste table erau apoi fie
Scriere cuneiformă din perioada Ur III
uscate la soare, fie arse în foc. Scrierea cuneiformă
putea fi totodată gravată în piatră, ca în cazul
la nişte dicţionare asiriene, sumeriene şi hitite, pro-
monumentelor sau inscripţiilor publice.
iectul asirian de la Chicago University fiind în mare
Scrierea cuneiformă persană a fost descifrată în
parte finalizat.
anii 1830–1840, ca urmare a eforturilor unor cărturari
Caracterele cuneiforme antice erau imprimate
precum Georg Grotefend, Edward Hincks şi Henry
pe table de lut moale cu un stilus ascuţit. De regulă,
Rawlinson. Ulterior au fost descifrate şi alte limbi,
aceste table erau apoi arse, făcând ca scrierea să
drintre care amintim: asiro-babiloniana, elamita,
fie aproape indestructibilă. Uneori, aceste table
sumeriana şi hitita. În prezent, se lucrează intens
erau doar uscate la soare.
Limbile în scrierea cuneiformă au o formă sila-
bică, astfel că elevii erau nevoiţi să înveţe sute de
semne (200 de semne, pe vremea lui Hammurabi,
cca 1792–1750 î.H.), care reprezentau anumite silabe,
în locul celor 22 de litere ale alfabetului ebraic.
Studenţii moderni care studiază Vechiul Testament
și care au dificultăți în studierea limbii ebraice pot
fi foarte bucuroşi că acesta a fost scris într-o ebra-
ică alfabetică, nu într-o limbă silabică a Orientului
Apropiat antic!
2,5 cm și 7,5 cm, pe care erau gravate tot

felul de însemne. Aceștia erau rulați pe Geografia locului
lutul proaspăt, fiind folosiți ca un soi de
pecete sau ca dovadă a proprietății. În ace- Unde a trăit Avraam
eași perioadă a Urukului, s-au pus bazele
unui sistem de irigare. Dacă, în perioada Dacă vrem să ne facem o idee despre cum
lui Avraam, Ur era orașul cel mai bine se desfășura viața lui Avraam, ne este de
dezvoltat din lume și era situat în regi- folos să știm câte ceva despre regiunea în
unea considerată ca fiind cea mai dez- care trăia. Zona se numește Mesopotamia,
voltată cultural, decizia lui Avraam de a care înseamnă „țara dintre râuri”. Se pare
părăsi cetatea Ur și de a da curs chemării că evreii cărturari din orașul Alexandria,
lui Dumnezeu capătă o cu totul și cu totul din Egipt, au impus termenul acesta atunci
altă semnificație. când au tradus Vechiul Testament în
greacă, în secolul al Marea Neagră
III-lea î.H. (vezi Gen.

24:10). Râurile între
care se întinde acest
ținut sunt Tigru,
Ti
la est, și Efurat, la gr
u
vest – la ambele
Eu
se face referire în fra
t
Biblie, mai ales în
Marea Mediterană
scrierile profetice. AKKAD Eshunna
SUMER
Ambele râuri își au
Kiș
izvorul în munții Nipur
Lagash
EGIPTUL DE SUS Erec Larsa
Armeniei, la mică Piramidele Memfis Ur
de la Gizeh
distanță unul de Golful
EGIPTUL DE JOS
altul, iar cursul lor Teba
Persic
este cel mai apropiat

în zona Bagdadului Orientul Apropiat în Antichitate
actual (unde curg la
o distanță de circa Jumătatea de jos a Mesopotamiei, în
40 km unul de celălalt). La aproximativ care era situat orașul Ur, avea sol aluvi-
160 km nord de Golful Persic își unesc onar, alcătuit în mii de ani din depuneri
cursurile și se revarsă ca un singur fluviu aduse de Tigru și Eufrat, spre deosebire de
în golf. Aceste râuri ieșeau din matcă în regiunea în care avea să-l ducă Dumnezeu
fiecare primăvară, în perioada în care pe Avraam. Nu exista piatră deloc. Nu
recolta se înălța deja deasupra solului, erau dealuri împădurite ca în Canaan,
astfel încât era nevoie de diguri pentru a nici resurse minerale. Oamenii care trăiau
proteja terenurile agricole. acolo învățaseră să exploateze la maxi-
Astăzi Mesopotamia are parte de puține mum solul pe care îl irigau. Își creșteau
precipitații și sigur că situația nu s-a schim- recoltele care le constituiau hrana și își
bat mult din Antichitate. Regiunea din foloseau surplusul pentru a obține metale,
sudul Bagdadului are parte de mai puțin lemn și alte lucruri pe care ei nu le puteau
de 500 mm pe an, uneori și numai 50 mm. produce. Își făceau hainele în principal
În zona deluroasă a Asiriei media este de din lână, dar și din in. Deși temperatura
circa 500 mm pe an. Din cauză că, în sud, este foarte mare în timpul verii, în sudul
precipitațiile sunt atât de sărace, a fost Mesopotamiei (uneori ajunge la 50 °C în
nevoie de irigații și au fost construite rețele Babilon, în august), țesătura lejeră de lână
întinse de canale de irigații. Pentru con- „respiră” totuși.
struirea și întreținerea lor a fost nevoie de Localnicii își construiau casele, templele
o forță de muncă numeroasă, ca și pentru și clădirile publice din cărămizi de lut (arse
realizarea barajelor ridicate în fața inun- în cuptor și uscate la soare) și își făceau
dațiilor anuale. Acești factori geografici au vasele din lut. După dezvoltarea scrisului,
încurajat un mod de viață urban, cel puțin au făcut tăblițe de lut pe care scriau folo-
în sudul Mesopotamiei. Iar viața urbană sind cuneiforme, cu un stilus mic, din lut.
impunea o organizare guvernamentală și Nu este de neconceput ideea că Avraam
pregătirea pentru apărare, ceea ce a con- știa să scrie în cuneiformă înainte de a
dus la divizarea muncii și la stratificarea pleca din Ur.
socială. Este foarte posibil ca familia lui (Pentru acest subiect, vezi p. 39.)
Avraam să fi fost implicată în negoțurile și
în comunitatea politică din vremea aceea.
a construi clădiri publice și a colecta taxe.

Forma de guvernare Apoi mai erau teritoriile cucerite, împărțite
și acestea în provincii și conduse de guver-
Ur și imperiul său natori civili sau militari. Printre acestea se
număra Susa și cea mai mare parte din nor-
În vremea lui Avraam, cetatea Ur avea dul Mesopotamiei. În sfârșit, mai existau
un întreg imperiu și se bucura de una și teritorii periferice, state independente,
dintre cele mai prospere perioade din cum ar fi Elam, care erau legate de Ur prin
istoria Mesopotamiei. Marele Ur-Nammu, legături de căsătorie sau alte genuri de
guvernatorul cetății Ur, a smuls puterea alianțe. Ulterior, Avraam avea să înteme-
din mâinile principelui Utuhegal din Uruk ieze astfel de alianțe în Canaan, ca măsură
(biblicul Erec) și a întemeiat rapid A Treia de siguranță.
Dinastie din Ur, o dinastie puternică și
bogată. (Prima Dinastie data din jurul
anului 2500 î.H., iar A Doua, din 2300 î.H.) Populaţia din regiune
Această epocă de aur a durat puțin mai Numărul celor ce au locuit această regi-
mult de un secol. une a dat curs mai multor presupuneri
Dacă acceptăm 2166 î.H. ca an al nașterii extrem de surprinzătoare de-ale cercetă-
lui Avraam în Ur (vezi textul din chenar: torilor. În jurul anului 2000 î.H., au existat
„Când a trăit Avraam?”), se pune întreba- în Sumer între cincisprezece şi douăzeci de
rea cum se potrivește această datare cu cro- cetăţi, majoritatea având o populaţie între
nologia politică din perioada Ur III. Pentru 10 000 şi 20 000 de locuitori. Orașul Uruk
începutul acestei perioade au fost avansate a avut probabil vreo 50 000, iar Ur, până
date diferite de cercetători diferiți: cercetă- la 200 000 de locuitori. În toată zona
torul francez Georges Roux1 a propus anul Sumerului, în cetăţi şi așezările rurale afe-
2112 î.H., Carl Roebuck, de la Universitatea rente, locuiau probabil mai mult de jumă-
Northwestern2, susține anul 2135 î.H., iar tate de milion de oameni.
McGuire Gibson, de la Universitatea din
Chicago3 a propus anul 2200 î.H. Nu este Provinciile aflate sub controlul direct al
sigur ce vârstă avea Avraam când a plecat Urului erau supravegheate prin interme-
din Ur spre Haran, dar este posibil să fi ple- diul unei rețele de drumuri cu stații aflate
cat în timpul celei de-A Treia Dinastii din la depărtare de o zi de mers pe jos, unde
Ur, aflate la apogeul gloriei ei, indiferent oficialii, însoțiți de soldați, primeau provi-
care ar fi data de început a acestei peri- zii. Mesagerii regali și inspectorii circulau
oade. Poziția adoptată aici este că Avraam periodic, la porunca regelui, pentru a se
a cunoscut Ur în perioada de glorie și tot ce asigura că lucrurile merg bine la nivelul
se va spune în continuare despre viața din administrațiilor locale. În vârful piramidei
cetate furnizează un context pentru prima administrative se afla regele, în calitate de
parte a vieții patriarhului. conducător absolut, suprem, idolatrizat ca
Imperiul Ur-Nammu cuprindea proba- un zeu, în timpul epocii de aur. Anterior,
bil, în mare, regiunea pe care se întinde regele fusese considerat doar un reprezen-
Irakul de astăzi. Locul central era deți- tant al zeilor.
nut de Sumer (la nord de Golful Persic) În timpul celei de-A Treia Dinastii din
și Akkad (zona în care Tigrul și Eufratul Ur, economia părea să meargă bine. Deși
se apropie). În această regiune, fostele în vremurile anterioare templele contro-
cetăți-state (de exemplu, Uruk, Larsa, Kiș, laseră mare parte din ținut, acum palatul
Eridu) erau tratate acum ca provincii. Şi regal deținea o parte mult mai mare. Statul
în locul regilor lor, regele din Ur a numit opera, de asemenea, ateliere de meșteșugă-
administratori pentru a menține ordinea, rie imense, în care munceau sute sau chiar
a administra dreptatea, a impune legile, mii de oameni care produceau bunuri
precum piele, textile, făină, pâine sau Terah, slujeau „altor dumnezei” de dincolo
bere. Se pare că tot statul controla comer- de Eufrat (Ios. 24:2).
țul extern4. Majoritatea celor așa-numiți Este posibil să fie vorba despre locașul
negustori erau de fapt funcționari publici. sacru al zeului-lună Nanna, din partea de
Documentele vorbesc în detaliu despre nord-vest a cetății Ur. Era o curte îngrădită
sectoarele economice controlate de temple care măsura în jur de 360 m lungime și
sau de stat, dar nu se cunosc la fel de multe 183 m lățime. Înăuntrul curții se înălța
despre sectorul privat. Existau negustori marele zigurat din cărămizi sau turnul
privați și întreprinzători implicați în eco- în trepte al lui Nanna, care măsura cca
nomia națională, iar prelucrarea metalului 60 m lungime, 45 m lățime și 21 m înălțime.
pare să fi fost în mâinile artizanilor locali. Fiecare dintre aceste niveluri era mai mic
Este ușor să ne imaginăm că Avraam și decât cel de dedesubt, iar, la nivelul cel mai
familia lui extinsă lucrau în agricultură și de sus, se afla templul zeului. Terasele erau
comerț în perioada aceea. Este clar că el împodobite cu grădini.
acumulase resurse economice însemnate, Ziguratul din Ur era doar unul dintre
destul de mari pentru a-i permite finanța- cele câteva pe care Ur-Nammu le-a con-
rea mutării unei părți din familia extinsă struit în cetățile din Sumer. Dacă regele a
din Ur în Haran. fost într-adevăr un habotnic religios sau un
(Pentru acest subiect, vezi p. 41.) politician abil, care voia să pacifice preoți-
mea pentru faptul că regalitatea le încălca
autoritatea și terenurile, rămâne o între-
bare deschisă.
Religia Iată funcțiile speciale îndeplinite de
Nanna: să lumineze noaptea, să măsoare
Iosua a zis întregului popor: „Așa vorbește timpul (în Sumer era respectat un calendar
Domnul, Dumnezeul lui Israel: «Părinții voș lunar) și să asigure fertilitate. Se aștepta de
tri, Terah, tatăl lui Avraam și tatăl lui Nahor, la Nanna să ofere o prosperitate în toate
locuiau în vechime de cealaltă parte a râu privințele: pești în râuri, recolte pe câm-
lui (Eufrat) și slujeau altor dumnezei …»” puri, viață lungă la palat, belșug de vite și
(Ios. 24:2) produse lactate păstorilor de vaci, precum
Am aflat deocam-
dată care era contex-
tul geografic, politic
și economic în care
a trăit Avraam. Însă
cum arăta forma de
închinare din casa
lui? Unde se afla el
din punct de vedere
spiritual în momen-
tul în care i-a vorbit
Dumnezeu?
Iosua ne oferă
un indiciu despre
viața spirituală a
lui Avraam, când, la
sfârșitul vieții sale,
Iosua le spune isra-
eliților că strămoșii
Imperiul Ur, în timpul perioadei Ur III
lor, în mod special
Când a trăit Avraam?
D acă urmărim în mod literal referinţele crono-

logice din Vechiul Testament, putem ajunge
la o datare concretă a perioadei în care a trăit
Apoi examinăm elementele specifice perioadei
patriarhale. Din Geneza 12:4; 21:5; 25:26 şi 47:9, aflăm
că Avraam a intrat în Canaan la vârsta de 75 de
Avraam. Bineînţeles că trebuie să facem calculele ani şi că a avut 100 de ani când i s-a născut Isaac.
în sens invers. Un bun punct de pornire este sfinţi- Isaac avea 60 de ani la nașterea lui Iacov, iar Iacov
rea Templului. 1 Împărați 6:1 plasează evenimentul în a avut 130 de ani când s-a înfățișat înaintea lui
cel de-al patrulea an al domniei lui Solomon (966) faraon, la momentul migrației evreilor în Egipt. Dacă
şi ne spune că exodul avusese loc cu 480 de ani în adunăm 25 cu 60 şi 130, ajungem la un total de 215
urmă. Astfel, ajungem la anul 1446 ca dată a exo- ani petrecuți de patriarhi în Canaan. Dacă adunăm
dului. (Discuţia cu privire la data exodului se găseşte 215 cu 1876, ajungem la anul 2091, an al intrării lui
în capitolul 4.) Exodul 12:40–41 plasează intrarea lui Avraam în Canaan. Din moment ce el avea 75 de ani
Iacov şi a fiilor săi în Egipt cu 430 de ani în urmă, atunci, adăugăm 75 la 2091 şi ajungem la anul 2166,
astfel ajungem la anul 1876. anul nașterii lui în cetatea Ur.
și fertilitate oamenilor. Se cunoaște faptul personale. Sunt consemnate referiri scurte

că în unele locuri și în anumite perioade la zeități personale în scrisori ale cetățe-
ale istoriei mesopotamiene, ritualurile de nilor din Ur, găsite pe tablete de lut din
fertilitate implicau „căsătoria sacră“ în care acea perioadă.
regele se culca cu marea preoteasă a zeu- Acesta era mediul religios în care a cres-
lui Nanna. Nu se știe cât de des aveau loc cut Avraam, și Iosua arată clar că cel puțin
aceste ritualuri, nici dacă aveau loc după tatăl lui Avraam, Terah, se închina la idoli.
încoronarea regelui sau cu anumite prile- Este posibil ca și Avraam să fi făcut acest
juri speciale. Nu există însemnări care să lucru vreme de mai mulți ani.
detalieze anumite obiceiuri din perioada (Pentru acest subiect, vezi p. 41.)
Ur III.
Respectând fazele lunii, erau celebrate
festivaluri în prima, a șaptea și a cinci- Armata și pregătirea militară
sprezecea zi a lunii, în timpul celei de-A
Treia Dinastii din Ur. În ziua în care luna
nu se putea vedea și se credea că a murit, Războiul în Epoca de Aur
se aduceau ofrande speciale. Se pare că
regina se ocupa de acestea. Poporul credea Ur-Nammu a adus rapid Mesopotamia sub
că în ziua aceea Nanna se ducea în lumea controlul său prin forța armelor. Forțele
de dedesubt pentru a judeca și a lua deci- armate prin care a reușit această izbândă
zii administrative. Odată încheiate aceste nu sunt descrise în amănunt de către sur-
lucruri, zeul reapărea pe cer sub forma sele arheologice, însă acestea oferă totuși
lunii noi. câteva observații sau presupuneri avizate.
Pe lângă cultul de stat sau cel al cetății, Infanteria purta coifuri de metal, chiar
populația mai avea și zei personali. În unele dacă tot metalul trebuia să fie importat. Cel
case, unele camere erau destinate altarului; puțin unii dintre soldați purtau o manta
adesea camerele de primire funcționau și grea, probabil din piele cu ținte de metal,
ca loc de închinare. Acestea aveau, de obi- pentru protejarea corpului.
cei, un altar în colț, înalt cam până la brâu. Primele rânduri de infanteriști erau, se
Aici era venerat fie un zeu al familiei, fie un pare, apărați de scuturi mari, dreptunghiu-
zeu personal, însă nu se cunosc amănunte lare, dar conform unor reprezentări care
cu privire la practicile și credințele cultelor apar în picturi din vremea aceea, cei mai

Obiceiuri Și Tradiții Din Vremurile Biblice

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Obiceiuri Și Tradiții Din Vremurile Biblice

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

OBiCEiURi șı TRadiȚii

Traducere de Romana Cuculea

Obiceiuri și tradiții din vremurile biblice

Traducerea: Romana Cuculea

Capitolul 1 Cum trăiau oamenii din vremurile biblice 11

Capitolul 2 Viața în orașul lui Avraam (Geneza 11–12) 16

Capitolul 3 Viața în Canaan în vremea patriarhilor (Geneza 13–46) 38

Capitolul 4 Viața în Egipt în timpul sclaviei lui Israel (Geneza 39–50;

Capitolul 6 Așezarea în Țara Făgăduinței (Iosua; Judecători; Rut) 116

Capitolul 7 Viața în timpul monarhiei unite (1 Samuel; 2 Samuel; 1 Împărați 1–11;

Capitolul 8 Regatul divizat. Viața în Israel (1 Împărați 12–22; 2 Împărați;

Capitolul 10 Regatul divizat: Viața în Iuda (1 Împărați 12–22; 2 Împărați;

Capitolul 11 Viața în robia babiloniană (2 Împărați 24–25; Ieremia; Ezechiel;

Capitolul 13 Influența lui Alexandru cel Mare și a succesorilor lui 355

Capitolul 14 Viața în perioada Macabeilor (1 și 2 Macabei; Josephus) 376

Capitolul 15 Palestina sub stăpânirea romană (Evangheliile și Faptele apostolilor) 392

Capitolul 16 Siria, leagănul Bisericii (Faptele apostolilor) 475

Capitolul 17 Cipru și începutul misiunilor „în străinătate” (Faptele apostolilor) 495

Capitolul 19 Grecia și invadarea Europei (Faptele apostolilor; 1 și 2 Corinteni;

Capitolul 20 Interludiul maltez (Faptele apostolilor 27–28) 578

Bibliografie generală 647

Cum trăiau oamenii din

M ajoritatea dintre noi am crescut

obiceiurile specifice fiecărei perioade și fie-

Scopul acestei cărți

Israelului, care a angajat în luptă 10 000 de largi de instrumente de săpat de diferite

și palatul împăratului asirian Sanherib

până atunci, situat sub Ierusalim. Bogat

Viața în orașul lui Avraam

A postolul Pavel îl menționează în Noul

Scrierea cuneiformă a apărut înaintea lui Avraam

S crierea cuneiformă este forma de scriere a mul-

2,5 cm și 7,5 cm, pe care erau gravate tot

greacă, în secolul al Marea Neagră

III-lea î.H. (vezi Gen.

este cel mai apropiat

a construi clădiri publice și a colecta taxe.

Când a trăit Avraam?

D acă urmărim în mod literal referinţele crono-

și fertilitate oamenilor. Se cunoaște faptul personale. Sunt consemnate referiri scurte

S-ar putea să vă placă și