congresului județean național-țărănist din data de 19 decembrie 1926; se preciza că darea de seamă urma

să fie prezentată de către „distinsulfruntaș” dr. Nicolae Lupu1.

In plină desfășurare a procesului de fuziune național-țărănistă, o importantă grupare, sub
conducerea dr. Nicolae Lupu, a recurs intempestiv la o sciziune’, cu alte cuvinte, protagoniștii abandonau
formațiunea lui Maniu și Mihalache și procedau la refacerea vechiului Partid Țărănesc. Denunțarea
fuziunii a avut loc în timpul unui banchet în sala
„Picadilly” din București, la care luau parte câteva sute de
persoane, printre ei fiind și doi reprezentanți de la Ploiești:
deputatul Petre P. Suciu și avocatul Cristei Ceaușoglu; se
petrecea evenimentul în luna februarie 19272 3.
Nemulțumiți! lupiști susțineau că PNȚ renunțaseră la unele
prevederi programatice țărăniste; de asemenea, ei
considerau că, prin actul fuziunii, țărăniștilor li se
rezervaseră un rol secundar în noua formațiune politică de
sub bagheta lui luliu Maniu. în Comitetul Executiv al
Partidului Țărănesc intrau: dr. Nicolae Lupu - președinte,
Dumitru P. Mazilu - secretar general și alții ca membri,
printre care se găsea și ploieșteanul Petre P. Suciu; în
calitate de oficios s-a decis să fie ziarul Aurora. In curând,
partidul dr. Nicolae Lupu se va orienta spre colaborarea cu
liberalii; de altfel, liderul său va face parte chiar din
guvernele PNLdin iunie 1927- noiembrie 1928 ca ministru
al muncii și ocrotirilor sociale .
De o anumită popularitate s-a bucurat, în
primii ani postbelici, Liga
Poporului, devenită, apoi,
Partidul Poporului sub conducerea generalului
Alexandru Averescu, care se va afla la guvernare în două rânduri: între 1920-1921 și între 1926-1927. La
Ploiești, primul club al Ligii Poporului a luat naștere în ziua de 20 decembrie 1918 la inițiativa unor
personalități din localitate, foste conservatoare, liberale sau naționaliste; să menționăm câteva nume:
Mircea Temistocle, Dimitrie zis Mituș Dumitrescu, Gheorghe Chirică, Ion Brezeanu, loan G. Obrocea,
A.G. Lăzărescu, Panait Steriu, Gheorghe Gheorghiu, Barbu Georgescu și alții. La acea reuniune a fost
desemnată o conducere provizorie, din care au făcut parte: Dimitrie Dumitrescu - președinte, Gheorghe
Chirică - secretar, loan G. Obrocea - casier 4; se părea că punctul de pornire era promițător pentru filiala
din Ploiești a Ligii Poporului. în context, la 14 ianuarie 1919 a apărut prima publicație oficială a
averescanilor prahoveni cu titlul de „îndreptarea Prahovei” sub redacția lui Râul Bulfinschi și a lui Ion
Brezeanu. în același timp, în mod treptat, în organizația locală a Ligii Poporului s-au înscris intelectuali,
militari și tineri politicieni din zonă precum: Th. Stanciu- Stănescu, Dimitrie Petrescu, colonelul Nic.
Prassa, Gh. P. Negulescu și mulți alții, cel din urmă fiind fratele filozofului născut la Ploiești, Petre P.
Negulescu; o achiziție deosebit de importantă va fi, însă, gruparea fostului fruntaș și deputat liberal
Gheorghe Becescu-Silvan, pe care oficiosul averescan local îl aprecia drept „ unul dintre cei mai buni
scriitori ai țării și unul dintre cei mai aprigi luptători ai poporului .

1 Ibidem din 5 decembrie 1926.

2.Aurora” din 21 februarie 1927.
3Cf. Mircea Mușat și Ion Ardeleana, România după Marea Unire, 1918-1933, București, Editura Științifică, 1986, p.
1.146-1.147.
l-antcma” din 27 decembrie 1927.
4' .Îndreptarea Prahovei” din 1 februarie 1920.