Tema nr 1 Configuratia juridica a dr constraventionaln din rm

1. Deacronica legislatiei contraventionale, Notiuni, termen,scop

2. Dr contraventional ca ramura de dr, stiinta si disciplina diactica
3. Coordonatele de actiune a legislatiei contraventionale
4. Principiile si izvoarele specific dr contraventional ¸
5. Norma juridica, raportul juridic si subiectii dr conttraventional
6. Particularitatile esentiale ale codului contraventional.

I. Deacronica legislatiei contraventionale. Notiuni, termini, scop.

Notiunea de legislație contravențională, sistemul şi interpretarea ei.
In literatura de specialitate se utilizează două noțiuni:,, legea contravențională" și, legislația
contravențională" Potrivit Dicționarului explicativ al limbii române, cuvîntul,lege"este o normă
cu caracter obligatoriu, stabilită şi apärată de puterea de stat. Aceeaşi sursă prevede că
,Jegislație" inseamnă totalitatea legilor unei țări sau ale unui domeniu juridic
Notiunea - legislația contravențională reprezintă sistemul de acte juridice adoptate sau emise
de către diferiți subiecți ai dreptului contravențional, care contribuie la apariția, modificarea sau
stingerea raporturilor juridice concrete în domeniul combaterii contravenționalității.
In acest caz conținutul termenului ,.legislația contravenționalä'" ar corespunde cu conținutul
termenului ,sistem al izvoarelor dreptului contravențional".
Interpretarea legislaţiei contravenţionale, constituie totalitatea de operaţiuni logico-raţionale
efectuate de un subiect în scopul clarificării sensului exact al normelor de drept contravenţional,
precum şi activitatea de explicare a normelor de drept subiecţilor cărora li se adresează.
Interpretarea legii contravenţionale este determinată de necesitatea aplicării la anumite fapte şi
situaţii, diferite de cele tipice, a normelor contravenţionale, norme care conţin uneori formulări
ce nu redau clar voinţa legiuitorului, cuvinte cu sens ambiguu ori redactări neglijente. De
exemplu, în art. 376 alin. 3 din Codul contravenţional legislatorul stipulează: „Reţinerea
persoanei în cauza contravenţională nu poate depăşi 3 ore”. Iar în art. 435 „Durata reţinerii şi
condiţiile privării de libertate”, alin. (2), se menţionează că: „Persoana suspectată de săvîrşirea
unei contravenţii pentru care sancţiunea prevede arestul contravenţional poate fi reţinută pînă la
examinarea cauzei contravenţionale, dar nu mai mult decît pe 24 de ore.
Dreptul contraventional -este o totaliatte de norme juridice, norme strict determinate
instituite de legislatia contraventională cu scopul de a ocroti dreptul si leginatile legitime ale
peroanei, alte valori sociale determinate, pentru a solutiona cazuri contraventonale precum si a
preveni comiterea contraventiilor
Scopul dreptului contraventional -este apararea valorilor sociale care nu necesita o protectie
de natura penală .
Rolul =Publicarea celor mai des intalnite spețe , indrumarea sociala este atunci cand
functionarii (agentii constatatori) au rolul de indrumator in cadrul controalelor pe care le
controleaza
Locul si rolul e determinat de particularitati caracteristice:
caracterul autonom-este justificat de obiectul lui de reglemenatre,
Inegalitatea partilor in relatiile contraventionanle-
Apartenenta la dreptul public- este una strans legata cu particularotatea precedenta (iprc)
Caracterul extra juridiciar de aplicare a sactiunilor contraventionale
Caracterul dinamic al dreptului contraventional-spre deosebire de dr penal, administrativ, este o ramurata atata de dinamica care suporta
multe modificari,
 Punem în evidenţă următoarele trăsături ale dreptului contravenţional:
Caracterul autonom Această ramură a dreptului reglementează numai acele relaţii sociale care
apar între subiecţii dreptului contravenţional în legătură cu: necesitatea respectării normei
contravenţionale (prevenirea de contravenţii); comiterea faptei contravenţionale (curmarea faptei
ilicite); înfăptuirea jurisdicţiei contravenţionale (aplicarea sancţiunilor contravenţionale şi a altor
măsuri de reeducare a persoanelor vinovate de comiterea contravenţiilor
Inegalitatea părţilor în relaţiile contravenţionale Una dintre părţile relaţiilor sociale
reglementate de dreptul contravenţional este reprezentată de stat. Această parte a relaţiilor apare
în calitate de subiect al administrării şi, prin competenţa sa, are prioritate faţă de celelalte părţi
ale relaţiilor sociale reglementate de dreptul contravenţional.
Apartenenţa la dreptul public Prin reglementările sale, dreptul contravenţional aparţine
dreptului public, deoarece în toate raporturile juridice de drept contravenţional statul este
subiectul dominant, care pretinde o anumită conduită de la subiecţii de drept cărora le sînt
destinate normele juridice contravenţionale şi statul, prin organele sale abilitate, exercită tragerea
la răspunderea contravenţională a celor vinovaţi de săvîrşirea acestor fapte
Caracterul extrajudiciar de aplicare a sancţiunilor contravenţionale Întreaga activitate de
aplicare a sancţiunilor contravenţionale de către organele abilitate (executive sau judecătoreşti) şi
de constrîngere statală faţă de persoanele care au comis fapte contravenţionale are caracter extra-
judiciar şi se manifestă prin jurisdicţia contravenţională.
Caracterul dinamic normele juridice contravenţionale suportă deseori modificări, în funcţie de
schimbările intervenite în evoluţia societăţii
Concluzie:
Dr contraventional este o totalitate de norme juridice, norme strict determinate, instituite de
legislatia contraventionala cu scopul de a ocroti drepturile si libertatile legitime ale persoanelor,
alte valori social determinate, pentru a solutiona cause contraventioale precum si pentru a
preveni comiterea contraventiilor.

Obiectul 
– obiectul dreptului contravenţional îl constituie relaţiile sociale care se stabilesc intre subiecţii
dreptului contravenţional din momentul în care legea contravenţională de prevenire obţine forţă
juridică,  parcurgînd etapele constatării faptei contravenţionale, aplicării sancţiunilor
contravenţionale şi pînă la executarea  pedepsei contravenţionale.
Relatii privind contsatarea faptelor contrventionale
Relatiile sociale prvire cu examinarea
Relatiile sociale cu privile la hotarari contraventionale
Relatii care apar in legatura cu contestarea
Relatiile sociale in privinta la executarea hotararii adoptate pe cale constraventionala
Relatii sociale cu privire la inf publica= plasarea inf pe paginile web, difuzarea inf pe radio…
Cu privire la instruire- seminare, cursuri pentru anumite gr de insteres..
Cu privire la indrumarea sociala- publicarea celor mai des intalnite spete. Atunci cand
functionarii(agentii constatatori) au rolul de indrumator in cadrul controalelor ce le efectueaza

Metoda de reglementare
 In dr contraventional: metoda autoritara ce se manifesta prin aceea ca sttsul apare ca o autoritate
si impune reguli ce trebuie sa fie respectate de ceilalti membri. Nu ai voie sa alegi altceva decat
ceea ce zice statul.

Principalele trăsături ale metodei de reglementare juridică sint elucidate atunci cind

răspundem laurmătoarele întrebări:
1) care este statutul jundic al părţilor raporturilor juridice;
2) carc fapte juridice au legăturăcu apariţia, modificarea sau stingerea raporturilor jundice;
3) cum are loc determinarea drepturilor şi obligaţiilor subiecţilor raporturilor jundice; şi
4) cum sint protejate aceste dreprun
IV. Principiile dreptului contravențional
Principiile dreptului sînt normele sociale cărora li se supune un sistem juridic, care ordonează
întregul drept pozitiv ce există pe un areal geografic, statal sau internațional.
Pornind de la această constatare, în viziunea noastră, principiile dreptului contravențional pot fi
clasificate în: generale, ramurale, instituționale.
Principiile generale, fiind specifice sistemului de drept în ansamblu, se referă la reglementarea
juridică a relațiilor sociale în general, inclusiv la cele reglementate de dreptul contravențional:
Principiul legalități. Republica Moldova, proclamată de Constituție stat de drept
tatul de drept presupune că toți cetățenii, toate organele statale și cele nestatale se supun numai
legii. Principiul legalității înseamnă că legiuitorul, atunci cînd realizează opera sa legislativă,
trebuie să respecte toate procedurile, să țină seama de voința socială, să permită pluralismul
politic şi să controleze executivul cu ajutorulpîrghiilor puse la dispoziție de lege. La rîndul său,
executivul trebuie să organizeze executarea şi să execute legile,så colaboreze cu Parlamentul şi
så nu facă presiuni, mai ales asupra puterii judecâtoreşti şi a persoanelor cu funcții de
răspundere, abilitate cu dreptul de a cerceta cazurile contravenționale
Principiul legalității are și menirea de a constitui o garanție a libertății persoanei împotriva
abuzurilor și arbitrariului care se întilnește in activitatea organelor executive
Legea contravențională prevede: ,Nimeni nu poate fi declarat vinovat de săvîrşirea unei
contravențtii, nici supus sancțiunii contravenționale decit în conformitate cu legea
contravențională.
Principiul egalitātii este înscris, pe lingă numeroase legi interne, în tratatele internaționale la care
Republica Moldova este parte, cum ar fi Declarația Universală a Drepturilor Omului, Convenția
Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului. Are două aspecte: primul este legat de
activitatea de elaborare a normelor contravenționale, iar al doilea se referă la mecanismul
aplicării legii. In procesul elaborării legilor atît organul legislativ, cît şi organul de inițiativă
legislativă trebuie să evite normele juridice discriminatorii sau care oferă privilegii. Pe de altă
parte, organele care aplică legea nu trebuie să o interpreteze discriminatoriu sau în beneficiul
unui anumit justițiabil.
Principiul garantării drepturilor şi libertăților fundamentale
Esența acestui principiu constă în faptul că organele abilitate trebuie să țină cont de libertāțile
fundamentale ale omului atit la etapa elaborării normelor contravenționale, cit şi la etapa
executării lor.
Principiul neretroactivității legii contravenționale. Şi acest principiu îşi are izvorul în Legea
fundamentală,care prevede: ,,Nimeni nu va fi condamnat pentru acțiuni sau omisiuni care, în
momentul comiterii, nu constituieun act delictuos.
Principiul neretroactivității legii contravenționale interzice ca legea să producă efecte -drepturi şi
obligații -pentru faptele consumate înaintea intrării în vigoare a legii noi.
Legea contravențională se aplică din data intrării ei în vigoare, care, de regulă, coincide cu
publicarea înMonitorul Oficial al Republicii Moldova.
Principiile ramurale au un caracter mai restrîns, limitat la materia contravențională:
Principiul prescrierii unilaterale de voință juridică a subiectului administrării în domeniul
combaterii contravenționalității. Acest principiu este determinat de una dintre träsāturile de bază
ale administrării în domeniul contravențional: una din părțile obligatorii ale relațiilor sociale
reglementate de dreptul contravențtional este reprezentantul statului, care acționează în calitate
de subiect al administrării.
Principiul reglementării juridice a contravenției și a sancțiunilor contravenționale.
Principiul reglementării juridice a contravenției şi a sancțiunilor contravenționale este un
principiu ramural, care presupune că doar faptele prevăzute de lege la momentul săvîrşirii lor
constituie contravenții.

Prezumtia de nevinovăție_înseamnă că persoana acuzată de săvîrşirea unei contravenții este

prezumată nevinovată pînă cînd vinovăția sa va fi dovedită în conformitate cu prevederile CC al
RM, asigurîndu-se garanțiile necesare apărării ei.
Principiul dreptătii presupune că persoana poate fi sancționată numai pentru contravenția în a
cărei privință este dovedită vinovāția sa.
Principiul umanismului presupune că întreaga reglementare în materia contravențională trebuie
să exprime interesele fundamentale ale omului Legea contravențională trebuie să asigure
securitatea persoanei și tratamentul ei uman în cadrul procedurii contravenționale.
Principiul preveniri șicurmării faptelor contraventionale presupune că atit reglementarea
contravenționala, cît şi activitatea organelor executive privind realizarea acestei reglementări
trebuie să asigure prevenirea săvîrşirii acestor fapte prin conformare la cerințele stabilite şi prin
constrîngere față de cei care le săvîrşesc.
Principiile institutionale sint caracteristice diferitelor instituții juridice ale dreptului
contravențional, cum ar fi: contravenia, contravenționalitatea, răspunderea contravenționalā,
convingerea şi constrîngerea, procedura contravențională etc.
Caracterul extra-judiciar de examinare a cazului contravențional ca principiu, se referă la
instituția juridică a procedurii contravenționale şi stipulează că în procedura contravențională
(spre deosebire de cea penală sau civilā) cazul contravențional poate fi examinat de organele
abilitate in mod extrajudiciar. Alāturi de instanțele judecătoreşti, decizia privind aplicarea
sancțiunilor contravenționale poate fi emisă (luată) şi de alte organe statale împuternicite
(procurorul, comisia administrativă de pe lîngă autoritatea publică locală, agentul constatator).
Principiul răspunderii contravenționale personale în dreptul contraventional nu se poate
antrena răspunderea juridică pentru fapta săvîrşită de altă persoană
Principiul individualizării răspunderii contravenționale și sanctiuni contravenționale
presupune că persoanei, recunoscute ca fiind vinovată de săvîrşirea unei contravenți, i se aplică o
pedeapsăcontravențională echitabilă în limitele fixate în partea specială a CC al RM și în strictă
conformitate cu dispozițiile părții generalea Codului.
Principiul interdictiei dublei sanctionări contravenționale prevede că nimeni nu poate fi supus
de două ori răspunderii contravenționale pentru săvîrşirea uneia și aceleiaşi contravenții.
V. Izvoarele dreptului contravențional
Dreptul, de regulă, este interesat de două dintre multiplele sensuri ale noțiunii de izvor de drept,
respectiv: izvor de drept in sens material și izvor de drept in sens formal.
Izvoarele materiale ale dreptului contravențional sînt realitățile extrajudiciare care determină
legiuitorul să elaboreze norme juridice (legi şi alte acte normative) sau creează ele însele norme
de conduită obligatorie (obiceiul sau cutuma).
Izvoarele formale ale dreptului contravențional sînt actele normative în care se exprimă vointa
socială, devenită voință de stat, cu privire la normele juridice referitoare la combaterea
contravenționalității. Aspectul care interesează este cel al forței juridice a izvorului formal, adică
al tipului de act normativ în care se exprimă voința de stat.
Literatura de specialitate face o ierarhizare a izvoarelor formale ale dreptului contraventional:
Tratatele si conventiile internationale, în măsura în care acestea sînt ratificate de Republica
Moldova şi prevăd norme cu caracter contravențional (penal). Dacă există neconcordanțe intre
pactele și tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care Republica Moldova
este parte și legile ei interne, prioritate au reglementările internaționale".
Constitutia Republicii Moldova, ca izvorul fundamental intern al dreptului contravențional
In Constituție îşi au originea majoritatea principiilor dreptului contravențional, cum ar fi: accesul
liber la justiție (art. 20 din Constituție), prezumția nevinoväției (art. 21 din Constituție),
neretroactivitatea legii (art. 22 din Constituție).
Hotaririle Curtii Constitutionale cu privire la constituționalitatea actelor normative din domeniul
combaterii contravenționalității.
Codul contraventionalal Republicii Moldova (Legea contravenționalä), ca izvorul formal de bază
al dreptului contraventional. Acest izvor stabileşte faptele ce constituie contravenții și procedura
de aplicare a pedepselor contravenționale.
Alte legiorganice și ordinare care se referă la mecanismul de combatere a contravenționalitāții
(de exemplu, potrivit Legii privind administrația publică locală Ordonantele Guvenului privind
domeniul combaterii fenomenului contravențional.
Decretele Preşcdintelui Republicii Moldova privind administrarea procesului de combatere a
contravenționalitāții şi hotärîrile Guvernului cu caracter normativ în acest domeniu.
Actele administrative cu caracter normativ în domeniu ale organelor administrării publice
centrale de ramură.
Actele administrative de acelaşi conținut, elaborate de organele administrării publice locale.

Apartenenta la dreptul public

Prin reglementările sale, dreptul contravențional apartține dreptului public, deoarece în toate
raporturile juridice de drept contravențional statul este subiectul dominant, care pretinde o
anumită conduită de la subiecții de drept cărora le sînt destinate normele juridice
contravenționale și statul, prin organele sale abilitate, exercită tragerea la raspunderea
contravențională a celor vinovați de såvirşirea acestor fapte Caracterul extrajudiciar de aplicare a
sancțiunilor contravenționale Intreaga activitate de aplicare a sancțiunilor contravenționale de
către organele abilitate (executive sau judecătoreşti) şi de constringere statală față de persoanele
care au comis fapte contravenționale are caracter extrajudiciar şi se manifestă prin jurisdicția
contraventională.