IP UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE

„NICOLAE TESTEMIŢANU”

FACULTATEA MEDICINĂ NR. 2

DEPARTAMENTUL PEDIATRIE

ELABORARE METODICĂ

pentru studenţii anului V, facultatea Medicină,

disciplina Pediatria, la lecţia practică pe tema

Insuficienţa cardiacă acută şi cronică la copii.

Ore practice – 5

Discutată şi aprobată

la şedinţa Departamentului Pediatrie

proces verbal nr. 12 din 22.05.2020

Director Departament Pediatire,

Profesor universitar Ninel Revenco

 Elaborare metodică
pentru studenţi la lecţia practică cu tema Insuficienţa cardiacă acută şi cronică la copii.

Scopul lecţiei: Studierea factorilor etiologici, predispozanți, patogenetici, ale particularităţilor

clinice, variantelor de evoluție a insuficienţei cardiace acute şi cronice la copii şi administrarea
tratamentului în funcţie de formă. Particularităţile şocului cardiogen, șocului hipovolemic,
edemului pulmonar acut, stărilor sincopale și lipotimice în practica pediatrică.

Durata lecţiei practice– 6 ore (08.00-13.50).

I. Motivaţia
Insuficiența cardiacă la copil este un sindrom clinic și fiziopatologic progresiv, cu multiple
etiologii, însoțită de dereglări circulatorii, neurohormonale, homeostazice și metabolice și
manifestări clinice caracteristice: retenție hidro-salină, detresă respiratorie, retard ponderal și de
creștere, intoleranță la eforturi fizice (alimentație, poziționare, mers, activitate de veghe). În
mod clasic definiția insuficienţei cardiace după E. Braunwald (1992) ce caracterizează
insuficienţa cardiacă drept un sindrom clinic determinat de „incapacitatea inimii de a asigura
debitul circulator necesar acoperirii necesităţilor metabolice ale organismului sau „asigură acest
debit cu preţul unor presiuni diastolice excesive”. Termenul de IC congestivă este folosit atunci
când tabloul clinic al insuficienței cardiace este dominat de manifestările secundare congestiei
venoase retrograde. Manifestările clinice depind de starea metabolică a fibrei miocardice, fluxul
sanguin și starea vaselor ce în ansamblu determină debutul cardiac şi variantele clinice sub forma
de insuficienţă cardiacă şi vasculară. De menţionat, că la sugari IC e cauzată de malformaţii
congenitale de cord, cardiomiopatii, infecţii respiratorii, gastrointestinale, septicemie, infecții ale
sistemului nervos cu evoluţie severă. Evoluţia poate fi fulminantă, ducând în câteva ore la exitus
şi necesită un tratament de urgenţă corespunzător. IC cronică este condiţionată de miocardite,
cardiomiopatii, MCC (cord neoperat), endocardite infecțioase, dereglări de ritm cardiac și
conducere.
II. Studentul trebuie să cunoască:

1. Definiţia insuficienţei cardiace acute (ICA) la copii. Etiologia în funcţie de vârstă.

Fiziopatogenia ICA la copii. Manifestările clinice ale edemului pulmonar, şocului
cardiogen, hipovolemic şi insuficienței vasculare acute la copii în funcţie de vârstă şi
cauza acestora. Examinările paraclinice. Criteriile diagnosticului pozitiv.
2. Conduita în șocul cardiogen la copil.
3. Definiția și tabloul clinic în edemul pulmonar acut. Investigațiile specifice. Conduita în
edemul pulmonar acut la copil.
4. Definiția și recunoașterea șocului hipovolemic la copil. Conduita în șocul hipovolemic la
copil. Diagnosticul diferențial cu alte tipuri de șoc (anafilactic, distributiv, cardiogen)
5. Sincopa, lipotimia. Definiție, fiziopatogenie, tabloul clinic, diagnosticul diferențial,
conduita. Investigațiile clinico-paraclinice.
6. Definiţia insuficienţei cardiace cronice (ICC)
7. Clasificarea insuficienţei cardiace:
 după evoluţie: acută şi cronică.
 după debit cardiac: cu debit crescut şi redus (anemie, fistule arteriovenoase,
hipertireoidism, beriberi/leziuni de pompă etc.).
  după sediul repercusiunii: IC anterogradă şi retrogradă.
 după cavitatea preponderent afectată: IC dreapta, stânga şi biventriculară.
 după starea clinică: IC compensată şi IC decompensată.
 după funcţia afectată: IC sistolică şi diastolică
 Clasificarea ICC - NYHA
 Clasificarea ICC la sugari - Ross.
 Clasificarea severităţii ICC la sugari după scorul de 12 puncte (şi interpretarea
acestora).
8. Etiologia ICC în funcţie de vârsta copilului (nou-născut, sugar, vârstă fragedă, preșcolară,
școlară şi adolescent)
9. Fiziopatogenia ICC.
10. Tabloul clinic. Manifestările clinice datorate disfuncţiei miocardice sau mecanismelor
compensatorii; semne de congestie pulmonară; semne de congestie venoasă sistemică.
Particularităţi evolutive a insuficienţei cardiace la sugari.
11. Examinările paraclinice: de laborator (de specificat markerii injuriei miocardice);
instrumentale de bază (ECG, EcoCG, Radiografia cutiei toracice); explorări
instrumentale specifice (cateterism cardiac, angiocardiografie prin CT sau RMN cardiac
(indicaţii)).
12. Stabilirea diagnosticului pozitiv (de specificat criteriile)
13. Managementul terapeutic al ICC la copil.
 Managementul nonfarmacologic (măsuri generale, antrenamente fizice şi
dietoterapia)
 Managementul farmacologic:
 În ICC la copii, 3 gupe de bază au dovada scăderii mortalităţii (IECA,
antagoniştii aldosteronului, beta-adrenoblocantele).
 În ce situaţii este aplicat tratamentul cu diuretice.
 Indicațiile pentru administrarea β-adrenoblocantelor în insuficiența cardiacă
cronică la copii (preparatele Metoprolol succinat, Bisoprolol, Carvedilol),
doze, mod de administrare, monitorizare.
 Indicațiile pentru administrarea catecolaminelor, vasodilatatoarelor, în
insuficiența cardiacă acută la copii. (medicamente, doze, algoritmele de
administrare).
 Indicații și contraindicații ale preparatelor digitalice în tratamentul
insuficienței cardiace cronice.
 Tratamentul digitalic (de saturaţie şi întreţinere). De specificat: reacţiile
adverse, schimbările ECG secundare (intoxicaţia cu digitale) şi contraindicaţii
al tratamentului digitalic.
 Indicațiile pentru administrarea antagoniștilor receptorilor aldosteronului
(Spironolacton) în tratamentul ICC, doze, contraindicații, durata tratamentului
și monitorizare.
14. Profilaxia şi supravegherea insuficienţei cardiovasculare cronice la copii.

III. Schema legăturilor interdisciplinare:

1. Catedra de anatomie normală, anul I, II.

2. Catedra de fiziologie şi fiziopatologie, anul I, II
4. Departamentul Medicină internă: disciplina medicină internă-semiologie, disciplina
cardiologie, anul V.
5. Catedra Chirurgie nr.4, cursul de chirurgia cardiacă şi vasculară, anul VI.
IV. Studentul trebuie să posede
1. Determinarea semnelor şi simptomelor clinice a insuficienţei cardiace acute și cronice.
2. Aprecierea semnelor şi simptomelor clinice de decompensare cardiovasculară globală şi
selectiv insuficienţa ventriculară stângă / dreaptă.
3. Efectuarea inspecţiei, percuţiei, palpaţiei şi auscultaţiei inimii şi a organelor interne.
Evidenţierea particularităţilor de examinare a nou- născutului și a sugarilor cu insuficienţă
cardiacă.
4. Interpretarea datelor paraclinice în insuficienţa cardiovasculară parametrilor biochimici
specifici (inclusiv markerii injuriei miocardice), radiografia cutiei toracice, ECG, Eco CG.
5. Diagnosticul diferenţial al insuficienței cardiovasculare acute și cronice..
6. Calcularea şi administrarea tratamentului medicamentos: IECA, diuretice (de ansă şi
antagonişti ai receptorilor aldosteronului), beta-adrenoblocantelor, digitalelor, precum şi
tratamentul intoxicaţiei cu digitale.
7. Tratamentul de urgenţă în insuficienţa ventriculară stîngă, dreapta şi globală. Tratamentul
de susţinere.
8. Tratamentul de urgenţă diferenţiat în edemul pulmonar, colapsul hipovolemic, vasogen şi
cardiogen.

V.Studentul trebuie să aplice:

1. Examinarea copilului cu patologie cardiovasculară.

2. Estimarea clasei funcţionale de insuficienţă cardiacă (după clasificarea NYHA, la sugar -
Ross şi după scorul de severitate -12 puncte).
3. Examenul fizic al cordului la copii de diferite vârste (inspecţie, palpaţie, percuţie,
auscultaţie).
4. Aprecierea şi interpretarea datelor de laborator în diferite tipuri de IC.
5. Aprecierea şi interpretarea datelor ECG în diferite tipuri de IC.
6. Aprecierea şi interpretarea datelor radiologice în diferite tipuri de IC (semnele radiologice ale
edemului pulmonar).
7. Aprecierea şi interpretarea datelor EcoCG.
8. Eliberare de medicamente copiilor cu ICC şi tratamentul stărilor de urgenţă.

VI. Metodologia petrecerii lecţiei practice

Se evaluează gradul de pregătire teoretică de bază a studentului către seminar. Se discută
etapele principale ale ontogenezei sistemului cardiovascular, particularităţile morfo-funcţionale
ale sistemului cardiovascular la copii în raport cu vârsta, modificările în funcţie de vârstă. Se
specifică cauzele cardiace şi extracardiace ale ICC şi ICA la copii. Se supune analizei comune
principale a simptomatologiei şi sindroamelor în insuficienţa cardiacă la copii.
După aprecierea cunoştinţelor de bază la temă, urmează lucrul practic la patul bolnavului ce
include examenul și evaluarea primară a bolnavului, discuţia asupra anamnezei bolii,
particularităţilor de examinare a sistemului cardiovascular la copii. Profesorul demonstrează
practic particularităţile folosirii metodelor clasice de examinare inspecţiei, palpaţiei (inclusiv
pulsul periferic), percuţiei, auscultaţiei, aprecierea TA la mâini şi picioare în diagnosticul
patologiilor sistemului cardiovascular. Împreună se discută exemplu de rezultate a investigaţiilor
paraclinice, patologice (de laborator şi instrumentale).
 După iniţierea studenţilor în metodologia examinării unui pacient, profesorul repartizează
studenţii pentru lucrul sinestătător cu pacienţii (1 pacient -1-2 studenţi). Pacienţii sunt de
preferinţă de vârstă diferită şi cu patologie diversă. Profesorul preventiv informează pe scurt
studenţii despre unele date anamnestice şi investigaţiile anterioare în cazul patologiei cronice
(fără foaia de observaţie).
După curaţia pacienţilor studenţii efectuează concluzia asupra diagnosticul prezumtiv,
împreună cu profesorul concretizează întrebările neclare.
La sfârşitul lecţiei practice profesorul efectuează încheierea, evaluează pregătirea teoretică şi
practică a studenţilor la tema respectivă şi fixează lucrul pentru acasă.

Distribuirea timpului.

N Denumirea etapei lecţiei practice Timpul în

minute
1 Partea introductivă. Sala de studii. Prezenţa. Aprecierea cunoştinţelor 15 min.
iniţiale ale studenţilor prin un interogatoriu scurt, teste simple cu răspuns
scurt.
2 Aprecierea pregătirii teoretice a studenţilor la subiectul zilei. 30 min.
3 Demonstrarea metodelor clasice de examinare a pacientului tematic de 15 min.
către profesor
4 Lucrul sinestătător al studenţilor la patul bolnavului. Curaţia bolnavilor. 50 min.
Repartizarea pacienţilor pentru curaţie în secţia cardiologie pediatrică –
fiecare student la un pacient. La finele curaţiei fiecare student prezintă
argumentarea diagnosticului preventiv şi clinic în formă orală cu discuție
în grup și la patul bolnavului în grup și scrisă, tratamentul pacientului în
formă scrisă.
5 Prezentarea şi discuţia pacienţilor, foilor de observaţie. 75 min.
Se discută 3-4 pacienţi cu diferite forme clasice de boală la copii de
diferite vârste, inclusiv de vârstă 0-3 ani. Studentul prezintă anamneza cu
semnele evocatoare pentru afectare cardiacă, evoluţia bolii până la
momentul curaţiei. Prezintă examenul obiectiv al pacientului: starea
generală, dezvoltarea fizică, constituţia. Examenul aparatului
cardiovascular: inspecţia, percuţia, palpaţia, auscultaţia cu concluziile
respective. Examenul obiectiv al altor sisteme şi organe la necesitate.
Aprecierea rezultatelor anamnezei şi a examenului obiectiv cu formularea
diagnosticului prezumptiv (citeşte de pe foaie). Alcătuirea planului de
investigaţii cu argumentarea lor. Aprecierea rezultatelor paraclinice şi
examenului radiologic din fişa de observaţie. Argumentarea
diagnosticului clinic, al complicaţiilor bolii. Lucrul de sinestătător-
alcătuirea planului de investigații și tratament al pacientului.
6 Etapa finală. În sala de studii. Completarea lucrului individual în caiet. 45
Apoi, discuţia particularităţilor fiecărui caz. Tratamentul la fiecare caz în
parte, cu discuţia paralel teoretică a principiilor tratamentului de fond
conform protocoalelor. Profilaxia bolii. Discuţia şi analiza greşelilor
efectuate la prezentarea cazului clinic.
Test control. Concluzii.

7 Instrucţiuni pentru pregătirea următoarei teme 5 min.

270 min
Teme pentru prezentări referate şi PPT:

 Şocul cadiogen. Cauze. Tratament

 Edemul pulmonar. Etiologia. Fiziopatogenia.
 Insuficența cardiacă cronică la copil. Etiopatogenie, prezentare clinică, diagnostic,
evoluție și tratament. Supravegherea la diferite etape de evoluție clinică.
 Tratamentul digitalic. Indicaţii. Contraindicaţii. Reacţii adverse. Intoxicaţia cu preparate
digitale şi tratametul acesteia.
 Algoritmul de tratament în șocul cardiogen, șocul hipovolemic.
 Stările sincopale. Diagnosticul diferențial al stărilor sincopale de neurovegetative și cele
cardiogene. Lipotimia. Conduita și tratamentul la vârstele pediatrice.

Problemă de situaţie Nr. 1

Copil 10 de ani, recent a suportat IRVA, s-a adresat primar la medic cu acuze la dispnee
agravată de efort moderat şi uşor, dureri precordiale, palpitaţii cardiace la efort obişnuit şi uneori
în repaus, inapetenţă şi oboseală.
Istoricul familial – fără particularităţi.
Istoric personal – a refuzat vaccinarea antigripală sezonieră.
Examenul obiectiv: stare generală a copilului gravă. Tegumente palide curate, transpiraţii,
edeme periferice absente, faringe hipermiat. Sistemul respirator: dispnee/tahipnee, FR 28
resp/min, În plămâni – murmur vezicualar. Sistemul cardiovascular. Zgomotele cardiace
aritmice, atenuate, susflu sistolic la apex gr II-III(VI). FCC 124 b/min, TA 90/50 mmHg, SaO 2
95%. Abdomenul moale, indolor, accesibil palpării. Ficatul plus 1 cm de la rebordul costal
drept.
Paraclinic: Hemoleucograma: Hb – 102 g/l , Er. – 3,8x10 12/l, leucocite – 12,8x109/l, neutrofile
– 44%, limf. - 45%, eoz. -3%, VSH 12 mm/oră.
EKG – supradenivelarea segmentului ST, unda T ascuţită, extrasistole supraventriculare.
Radiologia cardiopulmonară – indicile cardio-toracic 0,61.
Ecocardiografia- cavităţile cordului sunt dilatate (DTD VS 61mm), hipokinezie globală, fracţia
de ejecţie a ventriculului stâng scăzută 35%. Insuficienţa valvei mitrale gr II-III.

1. Formulaţi diagnosticul prezumtiv

2. Argumentaţi diagnosticul prezumtiv în baza simptomelor/semnelor/sindroamelor descrise în
enunţul cazului
3. Examene clinice/manevre suplimentare cu argumentarea necesităţii lor
4. Investigaţii de laborator suplimentare cu argumentarea necesităţii efectuării fiecărei din ele
5. Investigaţii instrumentale cu argumentarea necesităţii efectuării fiecărei din ele
6. Diagnostic diferenţial şi argumentarea lui
7. Diagnosticul definitiv cu argumentarea lui
8. Tactica curativa, tratament medicamentos şi/sau chirurgical şi argumentarea lui
9. Prescrierea reţetei medicamentului de bază
10. Mesajele de bază în şcolarizarea pacientului. Strategia de recuperare a pacientului.

Caz clinic nr.2

Copil 6 luni, primar spitalizat. La momentul internării copilul geme, are tahipnee marcantă în
repaus şi agravată de efort (în timpul alimentaţiei, şi la plans), muşchii auxiliari participă în actul
de respiraţie, diaforeză, acrocianoză periferică, creştere ponderală deficitară, infecţii respiratorii
frecvente complicate cu pneumonii.
Istoric personal – sarcină cu gestoză, IRVA în primul trimestru, născut la termen cu masa la
naştere 3200 gr, talia - 50cm, scorul Apgar 7/8. Vaccinat conform vârstei. Masa actuală 5200 g.
Din anamneză a suportat 2 pneumonii acute, suflu sistolic depistat de la naştere.
Obiectiv: Stare generală la moment foarte gravă: copilul geme, are dispnee/tahipnee,
muşchii auxiliari participă în actul de respiraţie, diaforeză în timpul alimentaţiei, acrocianoză a
extremităţilor, buzelor, mucoaselor vizibile. Tegumente palide. Ţesutul adipos diminuat pe
abdomen şi torace. În pulmoni respiraţie aspră, raluri crepitante bilateral, FR 72 resp/min.
Zgomotele cardiace ritmice clare, tahicardice (FCC-162 b/min), accent al zgomotului II la artera
pulmonară, suflu sistolic intens în spaţiul II-IV intercostal stâng, se transmite în toate punctele de
ausultaţie, inclusiv în spate. Abdomenul mărit în volum, semne de distensie abdominală, ficatul
proiemină cu 3,0 cm sub rebordul costal drept, splina nu se palpează, micţiunile spontane, după
fiecare alimentaţie, edeme - pastozitate, tranzit intestinal normal.
Rezultatele investigaţiilor:
Indicii de laborator: hemoleucograma – leucocite- 7,8 x10 9/l, VSH 9 mm/oră, INR– 1,1,
fibrinogen – 5,2g/l, LDH 480 U/l, CK-MB – 64 U/l, ASAT- 42 mmol/l, PCR negativ
ECG- ritm sinusal, FCC max 165 min, AEC verticală, semne de suprasolicitare a miocardului
VS.
EcoCG Doppler: Cavităţile cordului: este uşor dilatată cavitatea VS şi VD. FEVS păstrată –
68%. Întrerupere de ecou la nivelul septului interventricular în partea membranoasă 8 mm. PsAP
56 mmHg.
Radiografia cardiopulmonară – desenul vascular pulmonar îmbogăţit, stază pulmonară, ICT 0,
65.

1. Formulaţi diagnosticul prezumtiv

2. Argumentaţi diagnosticul prezumtiv în baza simptomelor/semnelor/sindroamelor descrise
în enunţul cazului
3. Examene clinice/manevre suplimentare cu argumentarea necesităţii lor
4. Investigaţii de laborator suplimentare cu argumentarea necesităţii efectuării fiecărei din
ele
5. Investigaţii instrumentale cu argumentarea necesităţii efectuării fiecărei din ele
6. Diagnostic diferenţial şi argumentarea lui
7. Diagnosticul definitiv cu argumentarea lui
8. Tactica curativa, tratament medicamentos şi/sau chirurgical şi argumentarea lui
9. Prescrierea reţetei medicamentului de bază
10. Mesajele de bază în şcolarizarea pacientului. Strategia de recuperare a pacientului.

Caz clinic nr.3

Băiat,12 ani, s-a prezentat la medicul de familie cu acuze: durere în piept, cefalee, iritabilitate,
un epizod de lipotimie. Istoricul vieții: născut la termen, de la a doua sarcină care a evaluat cu
gestoză în primele 3-4 luni. Masa corporală la naștere 3,2 kg. Scor Apgar 8. Istoricul bolii:
Ultimile 6-8 luni avea frecvent senzație de oboseală excesivă, vertijii, slabiciune generală,
dispnee de efort, sângerări nazale, dureri și crampe la nivelul membrelor inferioare, în special
după efort fizic. Morfograma: talia=1,5m; greutatea = 42 kg. Examenul clinic: starea generală
este satisfăcătoare, dezvoltare normală a jumătății superioare a corpului și un aspect subdezvoltat
al jumătătii inferioare a corpului. Claudicatie. Tegumentele palide, transpiraţii excesive, mâini și
picioare reci. absenta pulsului la artera poplitee la nivelul memberelor inferioare. Auscultația
cordului: zgomotele cardiace sonore, suflu sistolic de ejecție în focarul Ao sp II itc drept și în
zona sub scapula stângă. TA la nivelul membrelor superioare 145/88 mm Hg; la nivelul
membrelor inferioare - 85/45mm Hg.

1. Formulați diagnosticul prezumtiv

2. Argumentați diagnosticul prezumtiv în baza simptomelor/semnelor/sindroamelor
descrise în enunțul cazului
3. Examene clinice/manevre suplimentare cu argumentarea necesității lor
4. Investigații de laborator suplimentare cu argumentarea necesității efectuării fiecărei
din ele
5. Investigații instrumentale cu argumentarea necesității efectuării fiecărei din ele
6. Diagnostic diferențial și argumentarea lui
7. Diagnosticul definitiv cu argumentarea lui
8. Tactica curativa, tratament medicamentos și/sau chirurgical și argumentarea lui
9. Prescrierea rețetei medicamentului de bază
10. Mesajele de bază în școlarizarea pacientului. Strategia de recuperare a pacientului.

Caz clinic nr.4

Copilul M. în vârsta de 3 luni, s-a internat în stare generală foarte gravă cu crize de neliniste
asociate cu polipnee, cianozarea tegumentelor și tremor general. Istoricul vieți: copil din a 5-a
sarcină, care a evoluat cu gestoză în perioada primului trimestru de sarcină, nutriție inadecvată, în
timpul sarcinii mama a muncit în contact cu noxe toxice industriale, născut la termen de gestație 38
săptămâni cu masa la naștere – 3000 g, talia 48 cm, scor Apgar 6 puncte. Istoricul bolii: de la naștere
dificultăți de alimentație exprimate prin alimentație la pieptul mamei insuficientă cu întreruperi,
diaforeză, agitație, nu adaugă în greutate conform vârstei. Mama a observat de la naștere o colorație
cianotică a tegumentelor și mucoaselor buzelor și a cavității bucale. Indicii antropometrici la 3 luni:
talia = 50 cm; greutatea = 4200 gr. perimetru cranianm - 36,2 cm. Examenul clinic: Starea generală
foarte gravă, agitație, se apreciază semne de insufuciență respiratorie avansată - polipnee cu crize de
apnee FCR 76-84/min, cu motricitate flască a capului și membrelor, țesutul adipos subcutanat slab
dezvoltat. colorație cianotică a extremităților, triunghiului nazolabial şi mucoaselor buzelor, care se
accentueză progresiv în timpul agitației. Auscultativ în pulmoni respirație diminuată, raluri nu se
percep. Palpator precordial alura ventriculară diminuată, limitele cordului nu sunt extinse. Auscultația
cordului: zgomotele cardiace aritmice, tahicardice, accent a zg. II la artera pulmonară, suflu sistolic
 brutal precordial cu maximă în sp II itc stâng, (gr. IY-Y Levine) pe toată suprafața cardiac, FCC – 182
băt /min. Puls la artera femoralis diminuat în intensitate. TA 90/54 mmHg.

1. Argumentați diagnosticul prezumtiv în baza simptomelor/semnelor/sindroamelor

descrise în enunțul cazului.
2. Examene clinice/manevre suplimentare cu argumentarea necesității lor.
3. Planul investigational instrumental necesar pentru confirmarea diagnosticului.
4. Apreciați diagnosticul de laborator necesar pentru determinarea parametrilor
biologici vitali.
5. Formulați diagnosticul definitiv și argumentarea lui.
6. Diagnosticul diferențial și argumentarea lui.
7. Tactica în ajutorul de urgență și modalitatea de tratament.
8. Diagnosticul clinic și argumentarea lui.
9. Supravegherea bolnavului și termenii preoperatorii.
10. Strategia de recuperare al bolnavului în perioada postoperatorie.
Literatura de bază
1.
Cursul citit
2.
Pediatrie, ediţia 2014, sub redacţia N. Revenco
3.
Ciofu E., Ciofu C. Esenţialul în pediatrie. - Bucureşti: Ed. Med. Amaltea, 2002
4. Varianta electonică
PCN MCC cu şunt stânga dreapta la copil
5. Varianta electronică
PCN 194, MCC cianogene la copil
6. Varianta electonică
PCN MCC valvulare şi vasculare obstructive, fără şunt asociat la copil
7.
Literatura suplimentară
8.
T.Steclari, M.Rudi, I.Palii. Malformaţii cardiace congenitale. Vol. I. Chișinău.
Tipografia centrală. 2009. 320 p.
9.
T.Steclari. Malformaţii cardiace congenitale. Sindroame congenitale. Vol. II.
Chișinău. Tipografia centrală. 2009. 264 p.
10. Varianta electonică

Nelson textbook of pediatrics R. M. Kliegman, B. F.

Stanton, J. W. St. Geme III, - Philadelphia, ediţia
2011
11. Varianta electronică

Myung Park, Pediatric cardiology for

practitioners. Sixth edition, 2014

Discutată şi aprobată la şedinţa metodică a Departamentului Pediatrie,

proces verbal nr. 12 din 22.05.2019.

Elaborată de către asistent universitar Lucia Pîrţu

Recenzent, profesor universitar Ina Palii

Revizuit:

Dr.hab.șt.biol.profesor universitar Victoria Grosu