Sunteți pe pagina 1din 52

CURS 2

Recuperarea persoanelor cu deficiente psihice


Definitie, evaluare, clasificare, particularitati, recuperare
Schizofrenia
OBIECTIVELE LECŢIEI

 Insusirea notiunilor legate de recuperarea pacientilor cu deficient psihice

 Locul recuperarii pentru acest tip de patologie

 Schizofrenia – evaluarea pacientului, particularitatile tratamentului de recuperare

 Prezentarea modului de evaluare si particularitatile recuperarii la paceintii cu


deficient psihice

CUVINTELE CHEIE: deficiente psihice, schizofrenie, evaluare, recuperare,


particularitati
 O tulburare psihica poate sa influenteze o buna functionare globala a unui
om, astfel incat ii perturba adaptarea la o viata armonioasa in societate.

 Astfel, acea persoana primeste indrumare catre o ingrijire psihiatrica


temporara sau de lunga durata, pentru a-si regasi modul de functionare
normal, si in timp o parte din acesti oameni vor fi capabili sa se ingrijeasca
singuri, iar o alta parte vor trebui sa fie ingrijiti de altii.
In ingrijirea pacientului cu tulburari psihice trebuie sa se tina cont de urmatoarele
aspecte:

 Fiecare om reprezinta o unitate psihica, somatica, sociala, iar interactiunea lor poate
influenta existenta umana

 Omul este unic in felul sau

 Omul este un individ independent, cu responsabilitate proprie

 Omul poate avea grad de discernamant in functie de calitatile sale mentale, dar si in
functie de existenta sau nu a unei patologii psihiatrice

 Omul face parte dintr-un mediu social si are nevoie de oameni in jurul sau

 Fiecare fiinta umana are un istoric al vietii, un prezent si poate influenta viitorul
Ingrijirea pacientului cu afectiuni neuropsihice implica:

 Abordarea pacientului ca facand parte dintr-un mediu social

 Fiecare om are propria sa personalitate gata formata, propria convingere religioasa, propria constitutie somatica

 Pentru rezolvarea problemelor pacientului neuropsihic exista mai multe ,,probleme de rezolvat:

• Recunoasterea problemei

• Formularea problemei

• Stabilirea scopului

• Planul de actiune

• Indeplinirea planului

• Evaluarea situatiei
La prima intalnire cu pacientul :

 Date personale, istoric si manifestare boala

 Formularea problematicii

 Scopul recuperarii

 Modalitati de realizare

 Executarea planului recuperator

 Evaluarea periodica
Examenul clinic implica:

 Interviul cu pacientul

 Interviul cu apartinatorii

 Examenul somatic

 Examenul psihic
 Trunchiul cerebral

 - transmite informatiile de la nervii periferici si maduva spinarii spre partile superioare ale creierului;
- este formata din punte, bulbul rahidian si mezencefal.
Functii:
- starea de alerta;
- trezirea;
- respiratia;
- tensiunea arteriala;
- contine majoritatea nervilor cranieni;
- digestia;
- ritmul cardiac;
- alte functii autonome;
- transmite informatiile receptionate de nervii periferici si maduva spinarii spre partile superioare ale creierului.
Localizare:
- trunchiul cerebral este situat intre cerebel si maduva spinarii.
 Bulbul rahidian

 Este portiunea inferioara a trunchiului cerebral care ajuta la controlul functiilor


autonome.
Functii:
- controleaza functiile autonome;
- transmite semnale nervoase intre creier si maduva spinarii.
Localizare:
- bulbul rahidian este portiunea cea mai joasa a trunchiului cerebral.
 Puntea

 - transmite informatii senzoriale intre encefal si cerebel.


Functii:
- starea de trezire;
- are rol in controlarea functiilor autonome;
- transmite informatii senzoriale intre encefal si cerebel;
- regleaza somnul.
Localizare:
- puntea este portiunea trunchiului cerebral situata superior de bulbul rahidian.
 Substanta neagra

 - ajuta la controlul miscarilor voluntare si regleaza dispozitia.

Functii:

- controleaza miscarile voluntare;

- produce neurotransmitatorul dopamina;

- regleaza dispozitia.

Localizare:

- substanta neagra este situata in mezencefal, fiind o parte a ganglionilor bazali.


 Formatiunea reticulata

 - fibre nervoase localizate in interiorul trunchiului cerebral;


- regleaza starea de trezire si de somn.
Functii:
- starea de trezire;
- atentia;
- reflexele cardiace;
- functiile motorii;
- regleaza starea de constienta;
- transmite semnale nervoase spre cortexul cerebral;
- somnul.
Localizare:
- formatiunea reticulata este un grup de fibre nervoase situate in interiorul trunchiului cerebral.


 Nervii cranieni
 - exista 12 perechi de nervi cu originea la nivelul creierului, ies din craniu si deservesc
capul, gatul si trunchiul.
Functiile nervilor cranieni:
- directioneaza impulsuri senzoriale de la nivelul corpului;
- masticatia;
- echilibrul;
- miscarile oculare, vederea;
- sensibilitatea faciala;
- auzul, fonatia;
- respiratia;
- salivatia, deglutitia;
- mirosul;
- gustul.
 Cerebelul

 - controleaza coordonarea miscarilor;

- are rol in mentinerea echilibrului.

Functii:

- controleaza coordonarea miscarilor fine;

- echilibrul;

- tonusul muscular.

Localizare:

- cerebelul se afla localizat deasupra trunchiului cerebral, sub lobii occipitali la baza craniului.
 Encefalul

 - reprezinta portiunea cea mai voluminoasa a creierului;


- consta din materie cenusie brazdata de santuri numite girusuri, care delimiteaza circumvolutiuni.
Functii:
- determina inteligenta;
- personalitatea;
- interpretarea impulsurilor senzoriale;
- functii motorii;
- planificarea si organizarea;
- senzatiile tactile.
 Corpul calos
- reprezinta o banda groasa de fibre care conecteaza emisferele dreapta si stanga ale
creierului.
Functii:
- conecteaza emisferele dreapta si stanga.

 Ganglionii bazali
- implicati in gandire si miscarile voluntare;
- bolile care implica afectarea acestor regiuni sunt boala Parkinson si boala Huntington.
Functii:
- controlul gandirii;
- coordonarea miscarilor;
- miscarile voluntare.
 Structurile sistemului limbic

- Amigdala
- Girusul cingulat
- Hipocampul
- Hipotalamus
- Cortexul olfactiv
 Sistemul limbic
Functii:
- controlul emotiilor;
- raspunsuri emotionale;
- secretii hormonale;
- dispozitia;
- motivatia;
- senzatiile de durere si placere.
Amigdala
Functii:
- trezirea;
- controlul respunsurilor autonome asociate cu frica;
- raspunsuri emotionale;
- secretii hormonale.
 Girusul Cingulat
Functii:
- coordonarea impulsurilor senzoriale asociate emotiilor;
- raspunsurile emotionale la durere;
- reglarea comportamentului agresiv.

Fornix-ul
Functii:
- face legatura dintre hipocamp si hipotalamus.
 Hipocampul
Functii:
- consolidarea noilor amintiri;
- emotiile;
- deplasarea;
- orientarea spatiala.

Hipotalamus
Functii:
- controlul functiilor autonome;
- controlul emotiilor;
- functiile endocrine;
- homeostazia;
- functii motorii;
- regleaza aportul de hrana si apa;
- regleaza ritmul somn-veghe.
 Cortexul olfactiv
Functii:
- constientizarea mirosurilor;
- identificarea mirosurilor;
- primeste informatii senzoriale de la bulbul olfactiv.

 Talamus
Functii:
- control motor;
- primeste semnale auditive, somatosenzitive si vizuale;
- transmite semnale senzoriale spre cortexul cerebral.
 Bulbul olfactiv

- se termina la nivelul lobului olfactiv;


- implicat in simtul mirosului.

 Glanda pineala

- glanda endocrina implicata in ritmurile biologice;


- secreta hormonul melatonina.
Functii:
- determina senzatia de somn;
- transforma semnale ale sistemului nervos in semnale endocrine;
- regleaza functiile endocrine;
- secreta hormonul melatonina.
 Glanda pituitara - hipofiza

- glanda endocrina implicata in homeostazie;


- regleaza functionarea altor glande endocrine.
Functii:
- produce hormonul de crestere;
- produce hormoni care actioneaza asupra altor glande endocrine;
- produce hormoni care actioneaza asupra muschilor si rinichilor;
- regleaza functiile endocrine;
 Cortexul cerebral

- portiunea exterioara a creierului (grosime de 1,5 pana la 5 mm);


- primeste si proceseaza informatiile senzoriale;
- este impartit in lobii cerebrali.
Functii:
- determina inteligenta;
- determina personalitatea;
- rol in interpretarea impulsurilor senzoriale;
- functionarea motorie;
- planificarea si organizarea;
- senzatiile tactile.
 Lobii cortexului cerebral

- Lobii frontali - implicati in luarea deciziilor, rezolvarea problemelor si planificare;


- Lobii occipitali - implicati in vedere si recunoasterea culorilor;
- Loii parietali - primesc si proceseaza informatiile senzoriale;
- Lobii temporali - implicati in raspunsul emotional, memorie si vorbire.

 Lobii frontali
Functii:
- functii motorii;
- functii superioare;
- planificare;
- rationament;
- hotarare, motivatie;
- controlul impulsurilor;
- memoria.
 Lobii occipitali
Functii:
- controlul vederii;
- recunoasterea culorilor.

 Lobii parietali
Functii:
- gandirea;
- procesarea informatiilor;
- senzatiile dureroase si tactile;
- orientarea spatiala;
- vorbirea;
- perceptia vizuala.
 Lobii temporali

Functii:
- raspunsul emotional;
- auzul;
- memoria;
- vorbirea.

 Aria Broca

- limbajul expresiv;
- intelegerea limbajului.
Functii:
- controleaza neuronii faciali;
- controleaza producerea vorbirii;
- are rol in intelegerea limbajului.
Distributia afectiunilor psihice in raport cu virstele individului

 Fiecarei etape de viata ii corespunde un anumit profil psihologic si o anumita configuratie psihopatologica.

 Varsta intre 0-15 ani. Scopurile psiho-biologice sunt legate de dezvoltarea activa,generala a persoanei.

Tulburari posibile: imaturitate afectiva si intelectuala, tulburari de comportament.

 Varsta intre 16-10 de ani. Vulnerabilitate foarte mare. Scopuri psiho-biologice legate de dezvoltarea

personalitatii, formarea unei identitati, nevoia de libertate, de afirmare etc. Tulburari posibile: dificultati de

adaptare, de comunicare, stari complexuale, tulburari comportamentale, crize delirante, tulburari instinctuale.
 Varsta intre 21-30 de ani. Se caracterizeaza prin stabilizarea personalitatii si a

conduitelor, scopuri psiho-biologice si psiho-sociale legate de integrarea in viata sociala,

profesionala, familiala. Tulburari posibile: stari conflictuale, dificultati de adaptare,

nevroze, stari reactive, conduite deviante, psihoze endogene.

 Varsta intre 31-40 ani. Scopuri legate de viata sociala, familiala si profesionala. Tulburari

posibile: psihopatii, nevroze si stari reactive, alcoolism, psihoze endogene.


 Varsta intre 41-50 de ani. Scopuri legate de viata sociala, familiala,
profesionala. Este prezenta o vulnerabilitate crescuta fata de bolile psihice
si acum poate debuta involutia psiho-biologica. Tulburari posibile: stari
reactive si nevroze, afectiuni psiho-somatice, tulburari psihotice
endogene, demente presenile etc.

 Varsta intre 51-60 de ani. Scopuri legate de criza de involutie. Tulburari


posibile: nevroze, depresii de involutie, stari fobic-anxioase.
 Varsta intre 61-70 ani. Scopuri legate de involutie, de retragerea din

viata sociala, de ingustarea cimpului de relatii, preocupari. Tulburari

posibile: Nevrozele si depresia de involutie, starile fobic-anxioase,

tulburari psihice de involutie sau date de ateroscleroza.

 Varsta peste 70 de ani. Scopuri legate de propria persoana. Tulburari

psihice de involutie, ateroscleroza cerebrala, psihoze de involutie,

demente senile etc.


 ADAPTAREA
 Dificultati de adaptare
a) inadaptarea
b) dezadaptarea
- se modifica aspecte importante ale mediului social
c) izolarea -cauze:
- dorinta de refugiere din diverse situatii
-tulburari psihice
d) refuzul adaptarii si integrarii sociale, intilnit la persoane apartinind unor minoritati
e) dificultatea de integrare, in care persoana nu poate asimila un model socio-cultural diferit.
Factori ce determina dificultati de adaptare si integrare

 teama de situatii noi datorita unor abilitati deficitare de a raspunde adecvat si de a


face fata acestora

 apartenenta persoanei la un grup social cu un grad inalt de integrare, de care nu se


poate detasa

 dependenta de modelele culturale si morale in care s-a format persoana, modele ce


nu ii permit acceptarea altora noi

 teama persoanei ca isi va pierde identitatea intr-un nou mediu

 personalitatea caracterizata de psihorigiditate, suspiciune, prudenta exagerata


Tipuri de conflicte

 conflicte psihologice, rezultate din diferitele elemente dinamice ale sistemului


personalitatii, care stau la baza activitatilor si conduitelor umane innascute si
dobindite.

 conflicte biologice care afecteaza functionarea organismului

 conflicte psihosociale care apar in cadrul stabilirii de relatii dintre persoana si mediul
social si se manifesta prin dificultati de adaptare si integrare. Aici sunt incluse
conflictele familiale, de adaptare scolara, profesionale, moral-religioase, politice,
culturale

 conflicte de evolutie care apar in diversele etape de evolutie psihobiologica a


persoanei.
SCHIZOFRENIA

Prima data a fost descrisa de Emil Kraepelin care a aratat principalele trasaturi ale bolii:

 Varsta tanara de debut

 Tulburarile de afectivitate

 Evolutia terminala spre dementa

 Schizofrenie vine din schizein=a scinda si frenos=minte

 Schizofrenia reprezinta un grup de tulburari psihice in care realitatea este interpretata


in mod anormal.
Schizofrenia se caracterizeaza prin:

 halucinatii,

 delir,

 comportment si gandire dezorganizata.

 Persoanele cu schizofrenie se izoleaza de ceilalti oameni si de activitatile din jurul lor,


retragandu-se intr-o lume interioara marcata de psihoza

 Schizofrenia se poate define ca fiind o scindare a vietii psihice, o disociatie pe plan ideativ,
discordanta intre diferite sectoare ale psihismului

 Epidemiologie – se intalneste frecvent la varsta 15-35 ani, cam 0,85% din populatie, cu
repartitie egala pe sexe

 Cauze: factori infectiosi si teoria virala


 Clinic:

 Debut lent, 50-70% din cazuri, frecvent si cu evolutie lenta, cu simpomatologie

instalata lent prin simptome asemanatoare nevrozei, tulburari de comportament, greu

sesizabile.

 Pacientul se schimba, este distrat, neatent, indiferent, neglijent vestimentar, cu

randament scolar scazut, se retrage din societate, are preocupari stranii

 Debut brusc, 30-50% din cazuri, mai rar, cu forme maniacale, stari confuzionale,

atipice
 In perioada de stare sunt afectate gandirea, afectivitatea, activitatea.Ex:
idei delirante (persecutie, urmarire, otravire), inventii (gelozie,
hipocondrie), revelatii. Apare pierderea sentimentului de simpatie,
ras/plans nemotivat, traire simultanana de sentimente placute/neplacute.
Apar elemente de omucidere, halucinatii, delir, gesturi incetinite. Scade
perceptia normala (aude voci, le vorbeste mintea), refuza sa vorbeasca.
Pot avea un scris straniu, desena sau scrie poezii abstracte, stranii.

 Schizofrenul poate deveni delicvent, sa comita acte antisociale, are


discernamant modificat
 Simptome si semne negative
Acestea reprezinta o pierdere sau o diminuare a abilitatilor
emotionale sau comportamentale:
- pierderea interesului pentru activitatile zilnice
- aplatizarea afectiva
- reducerea abilitatilor de a planifica activitati si de a le indeplini
- neglijarea igienei
- izolare sociala
- lipsa motivatiei.
 Semne si simptome pozitive
Acestea sunt ganduri si perceptii distorsionate, care arata lipsa contactului cu realitatea. Ele pot
include:
- halucinatii, sau simtirea unor lucruri care nu sunt reale; in schizofrenie, auzirea unei voci este o
halucinatie frecventa; aceste voci pot parea ca dau instructiuni despre cum sa se poarte pacientul, si
uneori pot include ranirea altora
- deliruri, sau credinte care nu au baza in realitate; spre exemplu, pacientul poate crede ca televizorul
ii directioneaza comportamentul sau ca forte exterioare ii controleaza gandurile
- tulburari ale gandirii, sau dificultati de vorbire si organizare a gandurilor, cum ar fi oprirea din
vorbit in mijlocul propozitiei sau bolborosirea de cuvinte fara sens, cunoscuta sub numele de “salata
de cuvinte”
- tulburari ale miscarilor, cum ar fi miscari repetitive, neindemanare sau miscari involuntare.
 Semne si simptome cognitive

Acestea cuprind probleme ale memoriei si atentiei. Ele pot fi cele mai debilitante

in schizofrenie intrucat interfera cu abilitatea de a-si indeplini activitatile zilnice.

Includ:

- probleme in intelegerea sensului unei informatii

- dificultati de mentinere a atentiei

- probleme de memorie.
Aspecte de tratament

 In abordarea acestor pacienti se recomanda o atitudine pasiva, neutra, deschisa ,


neamenintatoare

 Pacientul nu trebuie contrazis in ceea ce priveste ideile, convingerile

 Se va evita competitia in activitati, tocmai pentru a nu creste suspiciunea, va fi apreciat


pentru comportamentul pozitiv

 Contactul cu pacientul trebuie sa fie regulat, sa i se ofere atentie

 Promisiunile trebuie respectate

 BOLNAVUL NU VA FI ATINS FARA MOTIV


Alte elemente:

 Refuzul alimentelor si al consumului de lichide datorita fenomenelor psihotice

 Uscaciunea gurii si senzatia de sete determinate de tratament

 Constipatia

 Igiena

 Elemente de sindrom extrapiramidal neuroleptic: tremor mana, rigiditate, tonus


muscular crescut

 Hiperactivitate, anxietate, comportament haotic, neliniste

 Probleme de comunicare

 Agresiv, nu se poate controla


 Desi medicatia este baza tratamentului in schizofrenie, psihoterapia si alte terapii psihosociale sunt de
asemenea importante.

 Aceste tratamente pot include:

 Terapie individuala
Psihoterapia condusa de un profesionist experimentat il poate ajuta pe pacient sa faca fata mai bine
problemelor de fiecare zi determinate de schizofrenie. Terapia il poate ajuta sa-si imbunatateasca
abilitatile de comunicare, relatiile, abilitatea de a lucra si motivatia pentru a continua tratamentul.
Invatand despre schizofrenie poate sa o inteleaga mai bine si sa inteleaga cat de important este sa ia
tratamentul medicamentos. Totodata, il poate ajuta sa faca fata stigmatizarii legata de faptul ca are
schizofrenie.

 Terapia familiala
 Terapia familiala
Atat pacientul cat si familia sa pot beneficia de pe urma terapiei, care
ofera sprijin si educatie familiilor. Simptomele au o sansa mai mare de
ameliorare daca membrii familiei inteleg boala, pot recunoaste situatiile
stresante care pot duce la recaderea bolii si pot ajuta pacientul sa nu
abandoneze planul de tratament. De asemenea, terapia de familie poate
ajuta ca pacientul si familia sa sa comunice mai bine si sa inteleaga
conflictele familiale.
 Reabilitarea
Invatarea unor abilitati sociale si vocationale pentru a putea trai
independent este o parte importanta in tratamentul schizofreniei.

Cu ajutorul terapeutului, pacientul poate invata diferite abilitati cum ar


fi mentinerea igienei, gatitul sau comunicarea eficienta. Astazi, putini
pacienti cu schizofrenie necesita spitalizare pe termen lung, datorita
tratamentelor eficiente existente.

 Probleme ale tratamentului


 Probleme ale tratamentului
Daca pacientul are un tratament adecvat si se tine de planul de tratament, are sanse
bune de a duce o viata productiva si a functiona bine in activitatile zilnice.

 Spre exemplu, este dificil pentru pacientii cu schizofrenie sa se tina de planul de


tratament.

 Ei pot ajunge sa creada ca nu au nevoie de medicatie sau de alt tratament.

 Pe de alta parte, daca nu gandesc clar, pot uita sa-si ia tratamentul sau sa mearga la
sedintele de terapie.

 Chiar si cu tratament bun, pacientul poate avea o recadere, deci e bine sa aiba un plan
de actiune in caz ca acest lucru se intampla.
 Multi pacienti cu schizofrenie fumeaza, deseori foarte mult. Pacientul care
fumeaza are nevoie de o doza mai mare de antipsihotic intrucat nicotina
interfera cu antipsihoticele, scazandu-le din efect.

 In mod similar, folosirea alcoolului si a drogurilor poate face ca


simptomele schizofreniei sa se agraveze.
 Preventie

 Nu exista o cale sigura de a preveni schizofrenia. Specialistii spera ca invatand mai


multe despre factorii de risc ai schizofreniei, boala sa poata fi diagnosticata si tratata
mai devreme.

 Pentru persoanele cu risc crescut de schizofrenie, urmarea unor pasi activi cum ar fi
evitarea folosirii drogurilor ilicite, reducerea stresului, somnul suficient si introducerea
tratamentului antipsihotic cat mai precoce daca este necesar, poate ajuta la minimizarea
simptomelor si la prevenirea ca acestea sa se agraveze.
 Stilul de viata si remedii la domiciliu

 Schizofrenia nu este o boala care se poate trata la domiciliu. Dar pacientul poate face cateva lucruri pentru
a ajuta tratamentul:

 - Administrarea corecta a medicatiei. Chiar daca pacientul se simte bine, se recomanda sa reziste
tentatiei de a nu mai lua medicamentele. Daca inceteaza sa le mai ia, cel mai probabil, simptomele
schizofreniei vor reveni.

 - Atentie la semnalele de avertizare. Pacientul si medicul sau trebuie sa identifice factorii care duc la
declansarea simptomelor schizofreniei, determina o recadere sau il impiedica pe pacient sa-si desfasoare
activitatile zilnice. Poate implica membrii familiei si prietenii sa observe semnele de atentionare.
 schizofreniei si pot interfera cu eficacitatea medicamentelor.

- Consultarea medicului inainte de a lua alte medicamente. Se recomanda consultarea


medicului curant inainte de a lua medicamente prescrise de alt medic sau eliberate fara
reteta, sau suplimente alimentare de tipul vitamine, minerale sau suplimente pe baza de
plante.

 Sprijinul psihologic

In perioadele in care se simte mai bine, poate fi tentat sa opreasca tratamentul, lucru care
poate declansa o recadere.
 Cum se poate face fata schizofreniei?
- educatia
- grupul de suport
- mentinerea atentiei asupra scopurilor terapiei
- gasirea unor hobby-uri sanatoase
- invatarea unor tehnici de relaxare
- structurarea timpului

S-ar putea să vă placă și