Republica Moldova şi locul ei în organismele internaţionale

În anii de existenţă ca stat independent, Rep. Moldova a devenit membră a mai multor organisme
-itemaţionale prestigioase: a Organizaţiei Naţiunilor Unite (2 martie 1992), a Consiliului Europei (14
aprilie 995), a Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE, 3 ianuarie 1992), a Pactului
de stabilitate din Europa de Sud-Est, a Organizaţiei Mondiale a Comerţului (2000-01) ş.a.
Începând cu luna iulie a anului 1998, se instituie o etapă calitativ nouă în relaţiile Republicii Moldova
cu Uniunea Europeană, derulându-se un important Acord de Parteneriat şi Cooperare (APC) pe
următoarele direcţii:
a) menţinerea unui dialog politic regulat între părţi;
b) promovarea reciprocă a comerţului şi investiţiilor;
c) cooperarea în domeniile legislativ, economic, social, financiar şi cultural;
d) susţinerea eforturilor Republicii Moldova în consolidarea democraţiei, dezvoltarea economiei şi
finalizarea tranziţiei la economia de piaţă.
Potrivit art. 1 al APC, parteneriatul necesita a fi considerat drept o formă specifică a cooperării intre
Uniunea Europeană şi Republica Moldova în diverse domenii, exceptând problemele legate de apărare.
Din acest motiv, APC nu excludea participarea Republicii Moldova la Comunitatea Statelor Independente
(CSI): articolul 3 al APC încuraja - fară a menţiona CSI ca organizaţie - menţinerea şi dezvoltarea
cooperării între statele apărute în rezultatul destrămării URSS, aşa numitele Noile State Independente.
în prezent, Republica Moldova întreţine relaţii diplomatice cu 112 state ale lumii. La intensificarea
relaţiilor economice internaţionale ale Moldovei contribuie şi aderarea ei la Asociaţia Cooperării
economice a ţărilor riverane Mării Negre şi Organizaţiei Mondiale a Comerţului.
Conform Constituţiei (art. 11), Republica Moldova este un stat neutru. Acest fapt însă nu exclude
colaborarea ei cu NATO în cadrul programului „Parteneriatul pentru pace” şi al programului individual de
cooperare cu Alianţa Nord-Atlantică. Prin intermediul acestor programe, s-a realizat instruirea lingvistică
a cadrelor militare din Republica Moldova, pregătirea lor pentru acţiuni în condiţii de calamităţi, însuşirea
experienţei în domeniul informaticii etc.
Un aspect tot mai important al politicii externe a Republicii Moldova din ultimii ani îl constituie
relaţiile cu Uniunea Europeană, declarate prioritate strategică. Astfel, în februarie a fost semnat „Planul de
acţiuni Moldova - Uniunea Europeană”, iar în prima şedinţă a Parlamentului de actuala legislatură din 24
martie 2005, deputaţii au adoptat în unanimitate „Declaraţia despre parteneriatul politic în scopul realizării
obiectivului integrării europene” a Republicii Moldova.
Participarea Republicii Moldova în organismele internaţionale are importanta calitate de a contribui la
democratizarea societăţii, accelerarea şi eficientizarea reformelor economice, la informarea adecvată a
opiniei mondiale despre situaţia din republică etc.
Spre exemplu, evenimentele de la Chişinău de la începutul anului 2002 au provocat luarea de
atitudine din partea Consiliului Europei, a O.S.C.E. şi a Uniunii Europene. în aprilie 2002, în cadrul unei
sesiuni a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, a fost prezentat Raportul cu privire la funcţionarea
instituţiilor democratice în Republica Moldova, care a scos în evidenţă faptul că stabilitatea Republicii
Moldova era afectată de tensiuni interne. Ca urmare, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a emis
o rezoluţie din 15 puncte. Printre recomandările principale figurau:
• Instituirea unui dialog real între partidul de guvernământ şi opoziţie;
• Anunţarea unui moratoriu asupra problemelor de istorie şi a studierii obligatorii a limbii ruse;
• Necesitatea perfecţionării legislaţiei cu privire la statutul deputatului în Parlament şi
• Reglementarea funcţionării companiei de stat Teleradio-Moldova.
Aşa cum recomandările respective nu au fost încă respectate integral, Republica Moldova continuă să
se afle în procesul de monitorizare din partea Consiliului Europei, aşteptând recunoaşterea sa ca
democraţie parlamentară stabilă.
Dacă Consiliul Europei este preocupat de aspectele politice ale situaţiei din Republica Moldova, alte
organizaţii internaţionale îşi exprimă preocuparea lor în raport cu gravele probleme social-economice.
Astfel, în opinia numeroşilor experţi ai Uniunii Europene, intervenţiile cele mai urgente şi mai consistente
în Republica Moldova se cer în astfel de domenii cum ar fi: asigurarea transparenţei şi controlului
parlamentar şi public asupra gestionării finanţelor publice; reformarea integrală a sistemului de certificare
a originii mărfurilor; îmbunătăţirea substanţială şi rapidă a climatului de afaceri; asigurarea funcţionării
efective a instituţiilor economiei de piaţă. în general, cele mai mari reticenţe ale Uniunii Europene faţă de
modul în care autorităţile Republicii Moldova înţeleg să coopereze cu instituţiile acesteia sunt vizavi de:
  capacitatea redusă a Republicii Moldova de implementare a strategiilor formulate de Uniunea
Europeană;
 corupţia endemică şi de o amploare îngrij orătoare;
 intervenţiile nejustificate ale statului în sfera businessului;
 lipsa unor priorităţi clare de acţiuni;
 existenţa unui mediu de reglementare dificil pentru afacerile private;
 respectarea insuficientă a drepturilor omului;
 independenţa limitată a justiţiei;
 prerogativele extinse şi indefinite ale procuraturii.
În pofida multiplelor reticenţe, Uniunea Europeană continuă să acorde Republicii Moldova un
important şi foarte necesar sprijin. Astfel, în cadrul Programului de Vecinătate cu Uniunea Europeană,
Republica Moldova va beneficia, în următorii trei ani, de o susţinere financiară în volum de circa 209
milioane Euro. Adiţional, vor fi alocate alte 45 milioane Euro pentru susţinerea sectorului macro-
economic.
Considerând binevenit ajutorul organizaţiilor internaţionale, populaţia Republicii Moldova
manifestă o atitudine pozitivă faţă de acestea. Judecând după datele sondajului de opinie realizat în
noiembrie 2003, circa 2/3 din cetăţenii republicii au faţă de Uniunea Europeană o atitudine bună şi
foarte bună. Circa 58 % din respondenţi au o atitudine bună şi foarte bună faţă de Organizaţia Naţiunilor
Unite, iar 54 % - faţă de Consiliul Europei. Banca Mondială întruneşte simpatiile a 52 % din
respondenţi, Fondul Monetar Internaţional - 46 %, iar Comunitatea Statelor Independente - 49 %. Cât
priveşte OSCE şi NATO, rezultatele aceluiaşi sondaj arată că majoritatea respondenţilor încă nu şi-au
determinat atitudinea faţă de aceste organizaţii.
În aceste condiţii favorabile, urmează doar ca Republica Moldova să-şi (re) modeleze prezentul şi
viitorul pe principiile democraţiei occidentale, ale libertăţii de exprimare, ale bunei guvernări şi
stabilităţii - principii fundamentale pentru Uniunea Europeană. Odată cu instaurarea la putere a AIE
relaţiile Republicii Moldova cu Uniunea Europeană s-au intensificat substanţial. Din 2010 au demarat
tratativele de liber schimb şi de asociere a Republicii Moldova la Uniunea Europeană.