Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
METODOLOGIA DE UTILIZARE A
MIJLOACELOR PEDAGOGICE ȘI
PSIHOLOGICE ÎN VEDEREA DEZVOLTĂRII
CAPACITĂŢII DE INTEGRARE SOCIALĂ A
TINERILOR AFLAŢI IN RISC DE EXCLUZIUNE
SOCIALĂ
I. Ciolcă, Corina
364
ISBN 978-606-8603-86-5
CUPRINS
CAPITOLUL 1
METODOLOGIA DE EVALUARE A CARACTERISTICILOR PSIHICE
ŞI PSIHOMOTORII ALE TINERILOR AFLAŢI ÎN RISC DE
EXCLUZIUNE SOCIALĂ p5
1.1. METODĂ ŞI METODOLOGIE, PROCEDEE, TEHNICI – PRECIZĂRI
CONCEPTUALE p5
1.2. GENERALITĂŢI PRIVIND EVALUAREA PSIHOLOGICĂ PE BAZĂ
DE TEST p7
1.3. METODA OBSERVAŢIEI ŞI CUNOAŞTEREA COMPORTAMENTULUI p 10
1.4. METODA CONVORBIRII ŞI INTERVIUL p 15
1.5.CHESTIONARUL. ANCHETA PE BAZĂ DE CHESTIONAR p 18
1.6.INSTRUMENTELE UTILIZATE ÎN PREZENTA STRATEGIE DE EVALUARE
PSIHOLOGICĂ p 20
CAPITOLUL 2
PREZENTAREA REZULTATELOR EVALUARII CARACTERISTICILOR
PSIHICE ŞI PSIHOMOTORII ALE SUBIECŢILOR p 37
2.1. PREMISE ŞI OBIECTIVE ALE STRATEGIEI DE TESTARE PSIHOLOGICĂ p 37
CAPITOLUL 4
METODOLOGIA DE UTILIZARE A MIJLOACELOR PEDAGOGICE ȘI
PSIHOLOGICE ÎN VEDEREA REDUCERII INEGALITĂȚILOR
NAȚIONALE SOCIALE ȘI PENTRU PROMOVAREA INCLUZIUNII
SOCIALE p 116
BIBLIOGRAFIE p 119
ANEXE p 121
CAPITOLUL 1
METODOLOGIA DE EVALUARE A CARACTERISTICILOR PSIHICE ŞI
PSIHOMOTORII ALE TINERILOR AFLAŢI ÎN RISC DE EXCLUZIUNE SOCIALĂ
1
“Metódă, metode, s. f. 1. Mod (sistematic) de cercetare, de cunoaștere și de transformare a realității obiective.
◊ Loc. adv. Cu metodă = metodic, sistematic. 2. Procedeu sau ansamblu de procedee folosite în realizarea unui
scop; metodologie (4). ♦ Manieră de a proceda. 3. Manual care cuprinde reguli și principii normative pentru
învățarea sau pentru practicarea unei discipline, a unei arte etc.; ansamblu al acestor reguli și principii. [Var.:
(înv.) metód s. n.]–Din fr. méthode, lat. methodus, germ. Methode” (Academia Română, Institutul de lingvistică
”Iorgu Iordan”(2009) Dicţionarul explicativ al limbii române. Bucureşti: Univers Enciclopedic Gold)
https://dexonline.ro/definitie/metod%C4%83
2
Cerghit I. (1997). Metode de învăţământ. Bucureşi: EDP. p. 12
3
Epuran M., (2005). Metodologia cercetării activităţilor corporale. Exerciţii fizice. Sport. Fitness. Ediţia a 2-a.
Bucureşti: FEST. p.76.
a) metode prin care sunt colectate informaţii (metodele de psihodiagnostic);
b) metode de prelucrare (de exemplu metoda matematică, metoda statistică)
c) metode de intervenţie psihoterapeutică (de ameliorare, recuperare şi formare) sau de
optimizare/dezvoltare personală4 (apud Golu & Şchiopu, 1997: 446)
Ştiinţa despre metode poartă numele de metodologie5 şi, pe de altă parte, metodologia
desemnează sistemul metodelor existente într-o ştiinţă.
Metodologia, „cu înţeles de ştiinţă despre metode, denumeşte în principal teoria
ştiinţifică a metodelor de cercetare şi mai ales de interpretare, ansamblul principiilor după care
o disciplină se călăuzeşte şi construieşte, concepţia privind mijloacele dezvoltării unui
domeniu de cunoaştere sau (şi) acţiune”6 (Popescu-Neveanu, P., 1978: 447).
Metodologia cercetării include metodele, tehnicile şi instrumentele de cercetare
utilizate pentru a colecta, analiza şi interpreta date despre o realitate, în acord cu specificul
temei vizate de cercetător şi cu ipotezele elaborate.
Metodologia este o ramură a filosofiei care dezvoltă modalităţile de realizare a
cunoaşterii ştiințifice, însă se referă şi la ansamblul elementelor ce intervin în cercetarea vieţii
sociale (apud Mărginean, 2000).
În accepţiunea lui Chelcea (2010), procedeul reprezintă „maniera de acţiune”, de
utilizare a instrumentelor de investigare, mijloace materiale (de exemplu : foaie de observaţie,
test computerizat, fişă de înregistrare etc.) de care se servește cercetătorul pentru cunoaşterea
ştiinţifică a fenomenelor socioumane.
Procedeul presupune tehnici standardizate.
Tehnicile cuprind o serie de operaţii specifice, cum ar fi , de exemplu, tehnicile de
înregistrare şi prelucrare a datelor într-o cercetare psihologică (şi care pot fi, de exemplu,
efectuate hârtie-creion sau computerizat).
4
Golu M. & Şchiopu U. Metodă. In: Şchiopu U. (coord.). (1997) Dicţionar de psihologie. Bucureşti: Babel.
p.446.
5
„Metodologíe, metodologii, s. f. 1. Parte a filosofiei care se ocupă cu analiza teoretică a metodelor de
cunoaștere. 2. Totalitatea metodelor de cercetare folosite într-o știință. 3. Metodă de cunoaștere cu maximum de
generalitate; metoda cea mai generală de cunoaștere. 4. Metodă (2). – Din fr.méthodologie”. (Academia Română,
Institutul de lingvistică ”Iorgu Iordan”(2009) Dicţionarul explicativ al limbii române. Bucureşti: Univers
Enciclopedic Gold) https://dexonline.ro/definitie/metodologie%20
6
Popescu-Neveanu, P., (1978). Dicţionar de psihologie. Bucureşti: Albatros. p. 447.
1.2. GENERALITĂŢI PRIVIND EVALUAREA PSIHOLOGICĂ PE BAZĂ DE TEST
7
Popescu-Neveanu (1978). Dicţionar de psihologie. Bucureşti, Editura Albatros, p. 719.
8
Horghidan Valentina (1997) Metode de psihodiagnostic. Bucureşti, EDP. p. 69.
9
Colegiul Psihologilor din România, Comisia Metodologică (2006). Normele de avizare a metodelor şi tehnicilor
de evaluare şi asistenţă psihologică. http://www.copsi.ro/comisia-de-metodologie/norme-de-avizare-
metodologica
grup, fundamentate pe un etalon sau un reper pertinent şi pe o interpretare responsabilă din
partea psihologului cu drept de liberă practică specializat”10.
Itemul este un element constitutiv al testului, o sarcină dintr-un test la care subiectul
este solicitat să răspundă printr-un comportament verbal sau nonverbal şi care permite un
rezultat codificat al răspunsurilor.
Rezultatul pe care un subiect l-a obţinut în urma aplicării unui test se numeşte cotă
sau scor brut.
Conform sistemului de evaluare a calităţii unui test, elaborat de către Comisia
Metodologică a Colegiului Psihologilor, principalele proprietăţi psihomotrice11 ale unui test
sunt:
Etaloanele
Luat ca atare, rezultatul brut indică foarte puţin sau este chiar nesemnificativ.
Obţinerea semnificaţiei psihologice, interpretarea testului, se poate face pe bază de etalon.
Astfel, testul trebuie să ofere posibilitatea ca scorul brut sa fie raportat la un etalon, indicând
astfel care este poziţia subiectului respectiv comparativ cu scorurile altor indivizi ce pot fi
folosite pentru această comparare (pe baza unor similarităţi de vârstă, studii, profesie, etc).
“Un etalon, fie într-un caz, fie în celălalt constituie o cerinţă de bază a tuturor testelor. Însă,
pot exista excepţii, mai ales în cazurile testelor în care numai interpretarea intra-individuală
este recomandată (....) Etaloanele sunt susceptibile la degradare. Dintre toate proprietăţile
psihomotrice ale unui test, etaloanele sunt cele mai sensibile la factori precum schimbări
sociale, educaţionale sau profesionale”12. De aceea Comisia Metodologică a Colegiului
Psihologilor din România recomandă reetalonarea periodică a testului, în situaţia în care
autorul testului nu poate demonstra ştiinţific, prin mijloace de cercetare, că nu este necesară o
reetalonare a testului
Fidelitatea
Aceasta caracteristică este prezentă dacă un subiect obţine aceleaşi rezultate la
aplicări succesive ale testului;
10
Colegiul Psihologilor din România, Comisia Metodologică (2006). Normele de avizare a metodelor şi
tehnicilor de evaluare şi asistenţă psihologică. http://www.copsi.ro/comisia-de-metodologie/norme-de-avizare-
metodologica
11
La noi în ţară, sistemul de evaluare a calităţii unui test, elaborat de către Comisia Metodologică a Colegiului
Psihologilor, cuprinde cinci criterii: a) Baza teoretică şi soliditatea procedurilor de dezvoltare / perfecţionare a
testului; b) Calitatea materialelor pentru testare şi claritatea manualului; c) Reguli / etaloane; d) Fidelitatea;
e) Validitatea;
12
Colegiul Psihologilor din România, Comisia Metodologică (2006). Normele de avizare a metodelor şi
tehnicilor de evaluare şi asistenţă psihologică. http://www.copsi.ro/comisia-de-metodologie/norme-de-avizare-
metodologica
Validitatea
Este caracteristica psihomotrică care se referă la faptul că testul măsoară ceea ce îşi
propune, este măsura în care testul îşi atinge scopul. Astfel, la noi în ţară, pentru aprecierea
validităţii unui test, conform sistemului de evaluare a calităţii unui test, elaborat de către
Comisia Metodologică a Colegiului Psihologilor sunt apreciate: validitatea de construct13 şi
validitatea referitoare la criteriu14.
Standardizarea
Testul trebuie să reprezinte o situaţie standardizată, cu o sarcină de îndeplinit foarte
bine definită astfel încât să creeze aceleaşi condiţii pentru toţi subiecţii supuşi testării, fără a-i
favoriza pe unii şi defavoriza pe alţii. De obicei se standardizează:
o conţinutul probei;
o instructajul făcut subiecţilor;
o timpul de aplicare.
Sensibilitatea – capacitatea testului de a face diferenţieri fine în caracterizarea
subiecţilor supuşi testării.
Clasificarea testelor
American Psychological Association (APA) recomandă modelul A-B-C de
clasificare a instrumentelor psihomotrice, deci şi a testelor psihologice:
Instrumente de clasă A - Utilizarea unui instrument de clasă A nu cere
calificarea, formarea profesională, poate fi utilizat de către orice persoană;
Instrumente de clasă B – Utilizarea instrumentelor de clasă B presupune că
utilizatorul să facă dovada absolvirii studiilor universitare cu profil psihologic sau asimilate
acestora (asistenţa socială, psiho-sociologie, psihopedagogie specială). „Aceasta este o
concesie făcută situaţiei din România, căci standardul APA stabileşte accesibilitatea
instrumentelor de tip B exclusiv pentru absolvirea unui curs de psihometrie la nivel de Master,
precum şi (condiţii cumulate!) training specializat sub supervizarea unui psiholog calificat”15.
Instrumente de clasă C – „Instrumentele de clasa C sunt destinate exclusiv
indivizilor care au obţinut titlul doctoral în psihologie sau educaţie, sau care sunt membri ai
13
Validitatea de construct se referă la răspunsul la întrebarea: "Ce este măsurat cu ajutorul testului?", "Testul
măsoară conceptul propus sau parţial / în întregime măsoară altceva?".
14
Validitatea relativă la criteriu demonstrează că scorurile la test sunt raportate sistematic la unul sau mai
multe criterii. În acest context, este utilizat termenul de predicţie. Predicţia poate fi focalizată asupra viitorului
(validitate predictivă), asupra aceluiaşi moment din timp (validitatea concurentă), sau asupra trecutului
(validitate retrospectivă).
15
http://romania.testcentral.ro/ro/licentiere/certificare/
unor organizaţii profesionale care îi califică pentru uzul respectivului test, ori care lucrează
sub supervizarea directă a unui psiholog calificat pentru uzul respectivului test”16.
În funcţie de modul de administrare se disting: teste individuale şi teste colective.
După timpul de administrare:
cu timp limitat (favorizează subiecţii cu dinamism psihic crescut);
cu timp liber.
După tipul de răspuns:
teste cu răspunsuri libere (mai dificil de prelucrat, solicitând un sistem de cotare
complex);
teste cu răspunsuri la alegere (se prelucrează mai uşor, însă au dezavantajul că
orientează şi facilitează răspunsul subiectului care este pus doar să aleagă un tip de răspuns
adecvat, în loc să-l elaboreze).
După materialul utilizat, testele pot fi:
din categoria hârtie-creion (inventare de personalitate, teste de atenţie, de
memorie etc) ;
din categoria aparatelor de măsură (teste pentru studiul coordonării, pentru
studiul preciziei mişcărilor etc).
După tipul de itemi:
teste verbale – care solicită din partea subiectului un comportament de tip verbal;
teste nonverbale – care utilizează figuri, scheme, iar reacţia subiectului îmbracă
forma unor acţiuni sau gesturi.
16
http://romania.testcentral.ro/ro/licentiere/certificare/
Spiritul de observaţie reprezintă aptitudinea de a sesiza rapid, uşor şi cu precizie ceea
ce este slab, ascuns nerelevant, însă important pentru scopurile individului respectiv.
Ca metodă de cercetare ştiinţifică observaţia presupune scopul cunoaşterii,
organizarea ştiinţifică (este fundamentată teoretic), existenţa unor ipoteze care orientează
observaţia, organizarea metodică , analitică, respectând reguli bine determinate.
Este o metodă exploratorie şi descriptivă (vizează explorări atente ale faptelor
obiective, prin mobilizarea cunoştinţelor anterioare) şi îndeplineşte funcţii explicative şi
prospective.
”Observaţia psihopedagogică constă în urmărirea sistematică a manifestărilor
psihocomportamentale ale copilului în condiţiile activităţilor lui natural de joc, învăţare
şcolară şi extraşcolară”17 (Golu, P., Zlate M. & Verza E., 1995).
Pentru culegerea datelor, metoda observaţiei presupune utilizarea unor mijloace
tehnice adecvate de înregistare audio-video, care permit amplificarea posibilităţilor de
detecţie, precum şi fixarea materialului.
Observaţia urmăreşte:
A) Contemplarea şi consemnarea intenţionată, sistematică şi fidelă a unui proces sau
fenomen (a unor manifestări ale unui subiect sau manifestări colective).
Baza teoretică a aprecierii importanţei folosirii acestei metode în psihologie, constă
în înţelegerea psihicului uman ca fiind determinat de factori şi condiţii ce pot fi detectate
prin observaţie, analizate şi interpretate; atât mulţimea intrărilor (input-ul), cât şi mulţimea
ieşirilor (out-put-ul) sunt direct observabile şi pot fi înregistrate pentru a fi, ulterior,
interpretate. În accepţiunea cea mai largă, comportamentul reprezintă ansamblul
răspunsurilor (R) adaptative, obiectiv-observabile pe care un sistem le dezvoltă la stimulii
din ambianță (S), precum şi ansamblul efectelor acestei interacţiuni asupra coordonatelor
de definiţie ale celor doi termeni : S-R (orice tip de activitate manifestă a unui organism ca
răspuns „R” la diverși stimuli „S”, fie ei de natură exterioară sau interioară).
Observarea comportamentului (considerat ca fiind rezultatul unui proces decizional
care antrenează întregul sistem psihic) reprezintă o metodă de importanţă fundamentală
pentru cunoaşterea caracteristicilor psihice ale subiectului. (P. Janet, introduce termenul de
conduită, ”semnificând activitatea sau acţiunea sub toate formele lor, intern-subiective şi
extern-motorii şi întotdeauna considerând unitatea dintre psihic şi faptele de
comportament”18).
17
Golu Pantelimon, Zlate Mielu, Verza Emil (1995). Psihologia copilului. București:E.D.P.
18
Popescu-Neveanu Paul, Dicţionar de psihologie. București, Editura Albatros, 1978.
B) Evaluarea simptomaticii stabile (de exemplu, trăsăturile bioconstituţionale ale
individului şi fizionomia);
C) Evaluarea simptomticii labile– de exemplu aspecte ale comportamentului nonverbal
(mimica şi pantomima, modificările vegetative) sau ale comportamentului verbal şi
paraverbal (vorbirea şi aspectele prozodice şi vocale)
Orice comportament este îndreptat către adaptarea la mediul ambiant -
este o afirmație care, pentru unele metode și tehnici psihoterapeutice, (de
exemplu NLP - Programarea neuro-lingvistică), reprezintă, de fapt, o axiomă.
Parametrii de definire ai comportamentului din punct de vedere operaţional
sunt starea, transformarea şi finalitatea.
Starea: din punct de vedere al psihologiei cibernetice, starea
reprezintă mulţimea valorilor coordonatelor fundamentale de definiţie ale
sistemului la un moment dat (Golu, M., 1975). Problematica stărilor psihice
este extrem de importantă în ştiinţele despre om, însăşi SANĂTATEA fiind
definită de către Organizația Mondială a Sănătății ( 1946 ) ca fiind „o STARE
pe deplin favorabilă atât fizic, mintal cât și social, și nu doar absența bolilor sau
a infirmităților”.
Profilul de stare generalizat şi profilul de stare parţial: Corelarea şi
integrarea într-o expresie unitară a valorilor tuturor coordonatelor fundamentale
ale sistemului ne dau profilul de stare generalizat, care caracterizează sistemul
ca tot unitar în relaţiile sale cu mediul la momentul dat. Dacă studiul nu se
extinde asupra întregului sistem, ci rămâne să se efectueze asupra unor
subsisteme ale lui, aşa cum se întâmplă de cele mai multe ori, rezultatele
investigaţiilor se vor cuprinde, în formă sintetică, într-un profil de stare parţial.
Atributul de parţial introduce, dintr-o dată, ca restricţie metodologică,
limitarea funcţiei explicative a profilului dat doar la subsistemul cercetat, fără a
se extinde asupra sistemului totalitar” (Golu, M., 1975: 25).
Starea psihică: Fiind un paramentru principal de definire al
comportamentului psihic, starea psihică are o importanță deosebită asupra
eficienței activității și asupra performanței. Ea este funcție de timp și spațiu.
Starea psihică (Si) este dată de mulţimea valorilor coordonatelor
fundamentale de definiţie ale sistemului psihic uman la un moment dat.
În Programarea Neurolingvistică starea este definită ca fenomen holistic
ce cuprinde ansamblul minte-corp-emoții, dispoziție, condiție emoțională;
suma totală a tuturor proceselor fizice și neuropsihice experimentate de o
persoană la un anumit moment dat.
Pentru cunoașterea și evaluarea stării psihice , acest moment (Mi)
trebuie strict delimitat din punct de vedere al circumstanţelor: condiții de timp
şi condiții de spaţiu, acestea având o importanță deosebită asupra sistemului.
Evoluția sistemului poate fi privită ca o succesiune de stări, care s-au
manifestat succesiv şi s-au “fixat” prin procesarea informaţiei formând
structuri. Fiecare experiență de viață trăită și depășită contribuie la creșterea
capacității adaptative a subiectului.
Transformarea
Astfel, pornind de la starea iniţială A, prin lanţuri cauzale de tipul A
B C … F , se poate ajunge la o stare finală F, atât prin fixarea de
invarianţi (fenomene ce prezintă un caracter durabil în timp), precum şi prin
reglaje prospective.
Legea exclusivităţii pune în evidenţă o serie de caracteristici ale
comportamentului uman:
- Comportamentul este orientat, focalizat, sistemul psihic uman având
capacitatea de a subordona toate componentele atingerii obiectivului ales în
acel moment;
- Comportamentul este rezultatul unui proces decizional care antrenează
întregul sistem psihic uman;
- Manifestarea comportamentală este controlată prin complexe mecanisme de
activare – blocare a diverselor verigi ale acesteia (M. Golu, 2000) – de
exemplu, legea interesului- orice conduită e dictată de un interes).
Finalitatea (F) – exprimă scopul (obiectivul) comportamentului.
În funcţie de consecinţele pe care le are un comportament, acesta este întărit sau nu
(legea efectului).
Sen A. (1985, apud Epuran M., 2005) pune în evidenţă două forme de manifestări
comportamentale care constituie domeniul observaţiei:
21
Zlate M. (2000). Fundamentele psihologiei. Bucureşti: Pro Humanitate.p.41
22
Horghidan, V., Metode e psihodiagnostic, Bucureşti, EDP, 1997.
23
Holban I., (coord.), (1978) Cunoaşterea elevului. O sinteză a metodelor. Bucureşti: EDP. p.97
24
În literatura de specialitate, sunt cunoscute studii privind investigarea prin metoda convorbirii a unor aspecte
importante ale intereselor, opiniei morale, aspiraţiilor copiilor de vârstă şcolară etc, ea fiind astfel utilă şi în
probleme de psihosociologie infantilă (U. Şchiopu, 1967). O particularitate a metodei convorbirii constă în faptul
că se pretează la cercetări individuale. S-au făcut cercetări de a organiza convorbiri cu doi sau mai mulţi subiecţi
în acelaşi timp (Tatiana Slama-Cazacu) însă în această situaţie dificultăţile de de cercetare sunt foarte mari.
Metoda convorbirii a fost folosită şi de J. Piaget (în studiile de pedagogie experimentală şi psihologie a
copilului). Tot o formă de convorbire stă, conform U. Şchiopu, (1976) şi la baza metodei freudiste a psihanalizei.
experienţei despre lume şi viaţă, precum şi a unor trăsături psihoafective: capacitatea de
comunicare, caracteristici ale temperamentului, încrederea, spontaneitatea, echilibrul
emoţional, precum şi coerenţa gândirii şi a activităţii psihice, abilităţile verbale etc. Dată fiind
gama atât de largă de manifestări posibile de studiate prin convorbire, acestă metodă este
foarte des utilizată (aproape indispensabilă în orice cercetare socioumană) şi a fost şi ea
standardizată şi rafinată în evaluări lineare prin scoruri (U. Şchiopu, 1976).
Constantin Enăchescu, (2000), subliniază că eficienţa conversaţiei este determinată de
o serie de reguli :
Cercetătorul trebuie să asculte şi să observe subiectul cu răbdare şi înţelegere, fără a
influenţa răspunsul acestuia;
El trebuie să deducă, din relatările subiectului elementele semnificativ valorice pentru
psihodiagnostic, eliminând amănuntele lipsite de importanţă. Se au în vedere atât
elementele cmunicării verbale, dar trebuie atent supravegheate elementele comunicării
nonverbale şi paraverbale, care adesea, scapă controlului conştient: vocea, mimica,
gestica, ţinuta corporală, igiena personală, manifestările vegetative ale pacientului etc;
Trebuie să se aibă în vedere participarea şi implicarea emoţională a subiectului în relatarea
diferitelor evenimente, atitudinea faţă de propriile relatări;
Subiectul trebuie lăsat să se exprime; nu trebuie induse, sugerate copilului idei străine;
Stabilirea unei atmosfere favorabile investigării psihologice, a stabilirii contactului şi
desfăşurării sincere a conversaţiei;
Cercetătorul trebuie să aibă o atitudine de serioasă, dar deschisă, empatică, suportivă,
oferind încredere şi ajutor eficient subiectului în rezolvarea problemelor acestuia.
INTERVIUL
Herseni T. (apud Chelcea, 2004: 149) remarca faptul că tehnicii de lucru denumite
„interviu” i-au fost dedicate numeroase studii sociologice în care nu se făcea deosebire între
interviu şi convorbire.
Etimologic, cuvântul „interviu” semnifică întâlnirea şi conversaţia între două sau mai
multe persoane, acestea fiind de fapt notele sale definitorii: interviul este o conversaţie faţă în
faţă, în care o persoană obţine o informaţie despre o altă persoană.
Deci interviul reprezintă o convorbire între două persoane, un intervievator şi un
intervievat, condusă şi înregistrată de intervievator. Scopul acestei convorbiri este de a
favoriza producerea unui discurs pe o temă definită de un cadru de cercetare (Epuran, 2005).
Ca metodă de psihodiagnoză, interviul se poate realiza:
Strict dirijat (standardizat) – structurat pe baza unui plan de întrebări identic
pentru toţi subiecţii;
Semidirijat (semistandardizat) – porneşte de la obiective precis determinate,
stabilite, dar care sunt urmărite prin întrebări adresate în ordine diferită;
Liber – urmăreşte o anumită temă, dar întrebările sunt elaborate spontan, în
funcţie de evoluţia şi particularităţile răspunsului subiectului.
Chestionarul este una dintre cele mai utilizate metode de cercetare în ştiinţele socio-
umane. A. Cosmovici, 1996, defineşte chestionarul utilizat în ştiinţele socio-umane, ca fiind
un sistem de întrebări elaborat în aşa fel încât să obţinem date cât mai exacte cu privire la o
persoană sau un grup social. În esenţă, constă într-o succesiune de întrebări ce se supun logicii
generale a cercetării.
Chelcea S. (2005: 140), defineşte chestionarul de cercetare ca fiind: ”o succesiune
logică şi psihologică de întrebări scrise sau imagini grafice cu funcţie de stimuli, în raport cu
ipotezele cercetării, care prin administrare de către operatorii de anchetă sau prin
autoadministrare determină din partea celui anchetat un comportament verbal sau nonverbal
ce urmează a fi înregistrat în scris”25.
Tipuri de chestionare :
După conţinutul informaţiilor:
25
Chelcea Septimiu (2001) Tehnici de cercetare sociologică. Bucureşti: Scoala Naţională de Studii Politice şi
Administrative.
Chestionare de date factuale (de tip administrativ) – vizează culegerea unor date
obiective (vârstă, sex, nivelul studiilor, profesie, ocupaţie, venit etc); în general sunt
standardizate, tipizate, formulare-tip etc. Orice chestionar conţine şi întrebări de date
factuale.
Întrebările de date factuale pot fi grupate în:
→ Întrebări de cunoştinţe;
→ Întrebări de clasificare sau de identificare.
Chestionare de opinie, atitudini - Acestea au în componenţă (conform George
Gallup), citat de S. Chelcea, (2001), o schemă de construire a chestionarelor de opinie:
→ ”Întrebări filtru (închise, cu răspunsuri multiple precodificate sau deschise)
pentru stabilirea gradului de cunoaştere de către cel anchetat a problemei
puse în discuţie.
→ Una sau mai multe întrebări (deschise) privind atitudinea populaţiei faţă de
respectiva problemă.
→ Un sistem de întrebări (închise, cu răspunsuri multiple precodificate)
referitoare la aceeaşi problem
→ Întrebări deschise vizând motivaţia opiniilor exprimate;
→ Întrebări (închise cu răspunsuri multiple precodificate) pentru măsurarea
intensităţii opiniilor.”26
Chestionare de personalitate (chestionare psihologice)
După tipul de întrebări:
Chestionare cu răspunsuri închise (precodificate) – permit doar alegerea uneia dintre
variantele de răspuns deja fixată în chestionar, deci gradul de libertate al subiectului
este redus;
Chestionare cu întrebări atât închise, cât şi deschise;
Chestionare cu întrebări deschise (post codificate) – lasă posibilitatea celor chestionaţi
că emiă răspunsuri individualizate, le oferă posibilitatea exprimării libere.
După cantitatea informaţiei:
Chestionare speciale (cu o singură temă);
Chestionare ”omnibus” (cu mai multe teme).
Condiţii de eficienţă:
26
Chelcea Septimiu (2001) Tehnici de cercetare sociologică. Bucureşti: Scoala Naţională de Studii Politice şi
Administrative.
- câştigarea încrederii subiectului pentru a se evita răspunsurile nesincere şi
nonrăspunsurile,
- formularea clară a întrebărilor;
- formularea întrebărilor astfel încât să corespundă nivelului de înţelegere al subiectului;
- evitarea dublelor negaţii;
- formularea întrebărilor astfel încât să vizeze un singur aspect;
- să cuprindă întrebări de bază, întrebări analitice (care să lămurească răspunsurile la
întrebările de bază), şi întrebări de control (care să verifice sinceritatea răspunsurilor
subiectului);
- pretestarea chestionarului, înainte de a fi aplicat pe scară largă;
- asigurarea participării responsabile a copilului şi motivarea acestuia.
Aplicarea chestionarului pe un număr mare de subiecţi se numeşte anchetă. Ca metodă
de cercetare psihologică presupune realizarea următoarelor obiective:
recoltarea sistematică a unor informaţii despre viaţa psihică a unui individ sau a unui grup
social ,
prelucrarea, analiza şi interpretarea lor în vederea desprinderii semnificaţiei
psihocomporrtamentale.
A. TESTAREA INIŢIALĂ
Testele psihologice utilizate in testarea iniţială fac parte din sistemul PSISELTEVA
elaborat de RQPlus.
Prin intermediul sistemului de testare şi evaluare psihologică PSISELTEVA, se poate
realiza evaluarea capacităţilor de integrare şi de menţinere a eficienţei operative şi rezolutive
în diverse activităţi profesionale (inclusiv în activităţi profesionale care se desfăşoară în
condiţii de risc şi periculozitate). Sistemul PSISELTEVA este etalonat pe populaţia
românească, fiind destinat selecţiei psihologice, orientării şcolare şi profesionale.
A1) TESTUL “TIMP DE REACŢIE SIMPLU - T. R. S.“
Testul este acreditat de Colegiul Psihologilor din România pe perioadă determinată27.
Testul se aplică computerizat
SCOP DIAGNOSTIC: Măsurarea timpului de reacţie simplu
Alte caracteristici psihomotorii evaluate şi care contribuie la elaborarea profilului:
oferă indicii privind caracteristici ale percepţiei, atenţiei, a coordonării ochi-mână
DESCRIEREA TESTULUI:
Conform RQPlus (2012)28 Testul TRS este conceput sub forma unui model dinamic
alcătuit din 50 de secvenţe. Testul constă în emiterea de răspuns prestabilit la apariţie de
stimul-semnal (cerc roşu- v. Fig.1) şi se desfăşoară în regim de timp impus.
În alcătuirea probei s-a avut în vedere crearea de situaţii problematice prin: ritm
variabil de apariţie de stimuli semnal, timp limitat de apariţie de stimuli semnal. Proba solicită
promptitudine a reacţiilor, scopul diagnostic fiind măsurarea timpului de reacţie simplu.
Dispozitiv de răspuns: manetă
Scorarea este oferită de program, imediat după terminarea testului. Raportul oferă
scoruri brute şi scoruri calculate statistic raportate la un etalon organizat în cinci clase
normalizate.
27
http://www.copsi.ro/metode-si-tehnici-de-evaluare-si-asistenta/date-identificare-trs
28
RQPlus (2012) Manual pentru psiholog TRS
29
http://www.copsi.ro/metode-si-tehnici-de-evaluare-si-asistenta/date-identificare-trd
SCOP DIAGNOSTIC: este evaluată eficienţa în timp a stării de vigilenţă şi timpul de
reacţie de discriminare.
Alte caracteristici psihomotorii evaluare şi care contribuie la elaborarea profilului:
oferă indicii privind caracteristici ale percepţiei, atenţiei, memoriei, capacităţii de învăţare
perceptiv-motorie, capacităţii de integrare în sarcină, coordonării ochi-mână
Conform RQPlus (2012)30, testul este conceput sub forma unui model dinamic
alcătuit din 100 de secvenţe care prezintă în mod aleator un stimul vizual semnificativ sau
stimul vizual nesemnificativ.
Fig. 2 a) Fig.2 b)
Figura 2 (a şi b). Itemi din proba computerizată TRD (timp de reacţie de discriminare)
Fig. 3a)
31
http://www.copsi.ro/metode-si-tehnici-de-evaluare-si-asistenta/date-identificare-rov-ru-si-rov-sel
32
RQPlus (2012). Manual pentru psiholog TRD
Fig. 3b)
Fig. 3c)
Subiectul are la dispoziţie o manetă şi două pedale, iar sarcina constă în emiterea de
răspunsuri prin apăsarea butonului manetei din stânga la dispariţia semnalului de culoare roşie
şi în emiterea de răspuns prin apăsarea pedalei stânga/ dreapta la apariţia semnului "atenţie
pericole" în partea stângă/ dreaptă.
Dispozitiv de răspuns: manetă şi ansamblu pedalierScorarea este oferită de program,
imediat după terminarea testului. Raportul oferă scoruri brute şi scoruri calculate statistic
raportate la un etalon organizat în cinci clase normalizate.
A4) TEST „URMARIRE DINAMICA -TUD”
Testul este acreditat de Colegiul Psihologilor din România pe perioadă
nedeterminată33
Testul se aplică computerizat
SCOP DIAGNOSTIC: capacitatea de coordonare ochi - mână.
Alte caracteristici psihomotorii evaluate şi care contribuie la elaborarea profilului:
oferă indicii privind caracteristici ale atenţiei (oferă indicii asupra capacităţii de concentrare,
de mobilitate şi stabilitate a atenţiei în situaţii dinamice), coordonării membrelor superioare,
capacităţii de apreciere a vitezei şi distanţei, vigilenţei, rezistenţei nervoase, rezistenţei la
factori perturbatori, capacităţii de învăţare perceptiv motorie, capacităţii de integrare în
sarcină).
DESCRIEREA TESTULUI:
Conform RQPlus (2013)34, proba are drept conţinut imagine:
Vă rugăm să treceți câte un ”x” în dreptul răspunsului dumneavoastră, într-una dintre cele 2
rubrici:
- Mai curând adevărat – în cazul în care vă gândiți sau acționați în modul prezentat de
întrebările chestionarului, de cele mai multe ori
- Mai curând fals- dacă nu vă gândiți sau nu acționați decât rar (de foarte puține ori) în
felul arătat de întrebările chestionarului
35
Roco Mihaela (2001) Creativitate şi inteligenţă emoţională. Iaşi, Polirom. p.197-201
13. În general sunt considerat un om descurcăreț și abil în relațiile cu
oamenii
14. Raporturile mele cu ceilalți sunt bazate mai mult pe încredere decât
pe dominare și calcul
15. Prefer să nu cer ajutorul unui coleg deoarece risc ca acesta să mă
considere incompetent
16. Sunt timid și mă simt blocat atunci când trebuie să fac ceva
neobișnuit, nou pentru mine
17. Mi se spune că sunt prea moale, lucru care mă enervează și determină
pe alții să râdă de mine
18. Mă simt în largul meu în relațiile directe de tipul ”față în față”
19. De multe ori joc teatru pentru a-mi atinge scopurile
20. Sunt vorbăreț, întrerup pe alții când vorbesc și nu țin seama de timpul
când încep să vorbesc
21. Sunt ambițios, fiind gata să fac ceea ce trebuie pentru a reuși
22. Pentru a avea succes trebuie să vezi lucrurile dincolo de ceea ce se
vede cu ochiul liber
23. În cadrul dezacordurilor caut compromisuri realiste bazate pe interese
reciproc avantajoase
24. Prefer să joc cu cărțile pe masă
25. Am tendința să amân pentru mai târziu ceea ce trebuie să fac
26. Adesea las o treabă neterminată și mă apuc de altele
27. În general, mă prezint așa cum sunt, fărăsă-mi ascund sentimentele
28. Nu mă intimidez prea ușor
29. A-i face pe alții să se teamă este adesea un mijloc bun de a avea
puterea
30. Odată ce am fost dus cu vorba sau chiar păcălit, știu să-mi iau
revanșa cu prima ocazie
31. Pentru a critica pe cineva este eficient să-i reproșezi că nu a fost
consecvent cu propriile principii. El va fi cu totul de acord cu ceea ce
i se reproșează
32. Știu să-mi iau partea mea, sunt descurcăreț
33. Sunt capabil că fiu eu însumi, continuând să fiu acceptat social de
colegi, prieteni sau în alte grupuri
34. Când nu sunt de acord cu ceva, îndrăznesc să o spun, dar fără pasiune
și știu să mă fac înțeles
35. Îmi fac griji ca să nu deranjez pe alții
36. Nu-mi face plăcere să iau partea cuiva sau să fiu în situația de a alege
37. Nu-mi place ca punctul meu de vedere să fie singular într-un grup; în
acest caz prefer să tac
38. Nu-mi este frică de a vorbi în public
39. Viața un reprezintă decât raporturi de forță și luptă
40. Nu-mi este teamă să evidențiez aspectele periculoase și riscante ale
unei probleme sau situații
41. Crearea unor conflicte poate fi mai eficientă decât reducerea
tensiunilor
42. A juca cinstit este un bun mijloc de a câștiga încredere
43. Știu să ascult și un întrerup pe alții cand vorbesc
44. Duc până la sfârșitceea ce am hotărât să fac
45. Nu-mi este teamă să-mi exprim deschis sentimentele
46. Știu cum să fac oamenii să adere la ideile mele
47. A măguli, a linguși pe oricine rămâne încă un bun mijloc de a obține
ce vrei
48. Nu știu să stăpânesc timpul atunci când vorbesc
49. Știu să mânuiesc ironia ascuțită
50. Sunt un om amabil, serviabil și de aceea mă simt exploatat de alții
51. Îmi place mai mult să observ decât să particip
52. Prefer să fiu în culise decât în primul rând
53. Sunt convins că manipularea este singura soluție eficientă în relațiile
cu ceilalți
54. Nu trebuie să-ți anunți prea repede intențiile, este o stângăcie
55. Șochez întotdeauna oamenii cu propunerile mele
56. Prefer să fiu mai degrabă lup decât miel
57. A manipula pe alții este adesea cel mai bun mijloc practic pentru a
obține ceea ce vrei
58. Știu în general să protestez cu eficiență fără să fiu foarte agresiv
59. Cred că problemele mele nu pot fi cu adevărat rezolvate fără să caut
cauzele lor profunde
60. Nu-mi place să fiu rău vazut
CONFIDENŢIALITATEA DATELOR
Toate informaţiile din acest chestionar sunt confidenţiale şi vor fi utilizate numai în scopuri
statistice în domeniul cercetării ştiinţifice.
I. DATE PERSONALE
NUME, PRENUME
DATA NAŞTERII
LOCALITATEA DE DOMICILIU
NR TELEFON
ADRESA DE MAIL
STAREA CIVILĂ
Necăsătorit
Căsătorit
Văduv
Divorţat
Tatăl
(vitreg)
Mama
(biologică)
Mama
(vitregă)
Fraţi/
Surori
(biologici)
Fraţi /
Surori
(vitregi)
Bunici
Alte
persoane
(Precizaţi
care
………)
NU E CAZUL
NU E CAZUL
18. Sarcina :
Normală
Cu probleme. Precizaţi care …………………………………………
……………………………………………………………………………
19.Naşterea:
Normală
Cu probleme. Precizaţi care …………………………………………
……………………………………………………………………………
20.Caracteristici ale dezvoltării fizice (eventual indici antropometrici: talia, greutatea etc):
Talia
Greutatea 68,
Alte observaţii
VI.Bolile sau traumatisme semnificative de care a suferit subiectul şi care au putut avea
urmări asupra dezvoltării fizice şi psihice
21. Ati suferit de boli sau traumatisme care ar fi putut avea urmări asupra dezvoltării dv fizice
şi psihice şi capacităţii de integrare socială?
anterioare intrării în şcoală
………………………………………………………………
………………………………………………………………
………………………………………………………………
pe parcursul şcolarităţii
……………………………………………………………
…………………………………………………………….
…………………………………………………………….
NU ESTE CAZUL
22. Deficienţe, handicapuri ( senzoriale, motorii )
……………………………………………………………
……………………………………………………………
…………………………………………………………….
NU ESTE CAZUL
Nu
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
CAPITOLUL 2
PREZENTAREA REZULTATELOR EVALUARII CARACTERISTICILOR PSIHICE
ŞI PSIHOMOTORII ALE SUBIECŢILOR
36
P. Popescu-Neveanu (1978) consideră că activitatea este modul de existenţă a psihicului uman (ca expresie
evoluată a vieţii de relaţie), ce fiinţează pe baza recepţionării şi prelucrării informaţiilor despre lumea externă şi a
comparării lor cu stările proprii de necesitate, în vederea elaborării răspunsurilor cu sens adaptativ.
37
Un proces adaptativ este acel proces prin care sistemul îşi optimizează funcţionarea în raport cu mediul,
indiferent de nivelul sistemic la care se realizează.
- Se numeşte persoană vulnerabilă orice persoană care - datorită unei condiţii anume - nu
are capacitatea de a lua decizii pe deplin informate şi raţionale pentru sine şi/sau căreia îi
lipseşte capacitatea necesară pentru a-şi urmări şi proteja propriile interese38.
- Evaluarea şi cunoaşterea profilului psihomotor al unei persoane vulnerabile permite
identificarea punctelor tari (a resurselor sale psihomotorii) şi a punctelor slabe. Achiziţiile
persoanei în planul psihomotor consituie bază pentru dezvoltarea tuturor celorlalte tipuri
de comportamene, „în aceeaşi măsură în care întârzierile în dezvoltarea achiziţiilor motorii
pot frâna formarea şi dezvoltarea abilităţilor caracteristice acestor comportamente”
(Horghidan V., 2000; 8)
- De aceea nivelul psihomotor al persoanei condiţionează în mare măsură eficienţa
personală (performanţa şcolară, profesională etc) şi, ca urmare şi capacitatea acesteia de
integrare socială.
- Intervenţia psihopedagogică la nivelul comportamentului motor şi psihomotor are efecte:
- pe de o parte pentru dezvoltarea bagajului motric în sine ;
- pe de altă parte în ceea ce priveşte dezvoltarea acelor componente motrice
incluse în pattern-ul instrumental necesar construcţiilor operaţionale la nivelul
celorlalte tipuri de comportament: cognitiv, verbal, afectiv, autoservire şi
socializare
- Pe baza rezultatelor evaluării capacităţii psihomotorii a persoanei poate fi realizat
programul de intervenţie (punctele slabe identificate în urma evaluării, reprezentând
posibile obiective-ţintă ale acestui program).
38
Universitatea Bucureşti , Codul de Etică a Cercetării Ştiinţifice – Propunere.
Subiecţii grupului ţintă principal care au participat la evaluarea psihologică (N G = 89)
au fost grupaţi astfel:
G1 – subiecţi cu vulnerabilităţi de natură socială (aflaţi în risc de excluziune socială datorită
situaţiei financiare sau problemelor etnice); NG1 = 62
G2 – subiecţi cu vulnerabilităţi medicale– Hipoacuzie (aflaţi în risc de excluziune socială
datorită problemelor de natură medicală şi asociate); NG2 = 11
G3 – subiecţi cu vulnerabilităţi medicale – Retard mental (aflaţi în risc de excluziune socială
datorită problemelor de natură medicală şi asociate); NG1 = 16
Grupurile G1 şi G2 au aplicat toate cele patru teste computerizate. Grupul G3 a aplicat
testele TRS şi TRD.
39
Anexa: Tabelul 1 (A) – Rezultatele subiecţilor : Coeficientul Timp de reacţie simplu (TRS) – Grupul G1
40
Anexa: Tabelul 2 (A) – Rezultatele subiecţilor : Coeficientul Timp de reacţie simplu (TRS) – Grupul G2
(SUBIECŢI CU HIPOACUZIE)- – VULNERABILITĂŢI MEDICALE (ŞI ASOCIATE)
41
Anexa : Tabelul 3 (A)– Rezultatele subiecţilor : Coeficientul Timp de reacţie simplu (TRS) – Grupul G3
(SUBIECŢI CU RETARD MENTAL) – VULNERABILITĂŢI MEDICALE (ŞI ASOCIATE)
Tabel nr.1 - Rezultatele subiecţilor din grupul G1 (Subiecţi cu vulnerabilităţi sociale) - la
indicatorul "Timp de reacţie simplu TRS" - Frecvenţă
CLASA ŞI VALOAREA DE SEMNIFICAŢIE A CLASEI NUMĂR SUBIECŢI
(Frecvenţă)
CLASA 5 FOARTE BINE 4
CLASA 4 BINE 8
CLASA 3 NIVEL MEDIU 21
CLASA 2 SLAB 20
CLASA 1 FOARTE SLAB 9
Grafic nr.1.
CLASA 5 FOARTE
CLASA 1 FOARTE BINE
SLAB 6%
15% CLASA 4 BINE
13%
Grafic nr. 2
CLASA 2 SLAB
37%
Tabel nr. 3 - Rezultatele subiecţilor : Coeficientul Timp de reacţie simplu (TRS) – Grupul G3
(SUBIECŢI CU RETARD MENTAL) – VULNERABILITĂŢI MEDICALE (ŞI
ASOCIATE)- Frecvenţe
(Frecvenţă)
CLASA 4 -BINE 0
CLASA 2 -SLAB 2
0 6%
13%
81%
42
Anexa: Tabelul nr. 4(A)– Rezultatele subiecţilor : Coeficientul Performanţă probă (TRS) - Grupul G1–
VULNERABILITĂŢI SOCIALE
43
Anexa: Tabelul nr. 5(A)– Rezultatele subiecţilor : Coeficientul Performanţă probă (TRS) - Grupul G2
(SUBIECŢI CU HIPOACUZIE)– VULNERABILITĂŢI MEDICALE (ŞI ASOCIATE)
44
Anexa : Tabelul nr. 6 (A)- Rezultatele subiecţilor din grupul G3 - Subiecţi cu retard mental - Vulnerabilităţi
medicale (şi asociate) la indicatorul "Coeficientul Performanţă probă TRS"
CLASA SI VALOAREA DE SEMNIFICAŢIE A CLASEI NUMAR SUBIECŢI
(Frecvenţă)
CLASA 5 FOARTE BINE 3
CLASA 4 BINE 12
CLASA 3 NIVEL MEDIU 19
CLASA 2 SLAB 17
CLASA 1 FOARTE SLAB 11
Grafic nr. 4
CLASA 2 SLAB
CLASA 3 NIVEL
27%
MEDIU
31%
Tabel nr 5 - Rezultatele subiecţilor din grupul G2 - Subiecţi hipoacuzici - Vulnerabilităţi
medicale (şi asociate) la indicatorul "Coeficientul Performanţă probă TRS" (Frecvenţă)
Grafic nr. 5
CLASA 2 SLAB
37%
Tabel nr. 6 - Rezultatele subiecţilor : Coeficientul Performanţă probă (TRS) – Grupul G3
(SUBIECŢI CU RETARD MENTAL – VULNERABILITĂŢI MEDICALE (ŞI
ASOCIATE)- Frecvenţe
(Frecvenţă)
CLASA 4 BINE 0
CLASA 2 SLAB 2
Grafic nr. 6
0 6%
13%
81%
45
Anexa: Tabelul nr. 7(A)- Rezultatele subiecţilor : Coeficientul Eficienţă atenţie (TRD) – Grupul G1 –
VULNERABILITĂŢI SOCIALE
46
Anexa: Tabelul nr.8(A)– Rezultatele subiecţilor : Coeficientul Eficienţă atenţie (TRD) - Grupul G2
(SUBIECŢI CU HIPOACUZIE)- VULNERABILITĂŢI MEDICALE (ŞI ASOCIATE
47
Anexa : Tabelul nr 9(A)- Rezultatele subiecţilor din grupul G3 - Subiecţi cu retard mental - Vulnerabilităţi
medicale (şi asociate) la indicatorul " Coeficient Eficienţă atenţie (TRD)”
Grafic nr.7.
CLASA 4 BINE
16%
CLASA 2 SLAB
40%
CLASA 3 NIVEL
MEDIU
18%
(Frecvenţă)
CLASA 4 - BINE 2
CLASA 2 - SLAB 5
CLASA 5 FOARTE
BINE CLASA 4 BINE
0% 18%
CLASA 1 FOARTE
SLAB
27%
CLASA 3 NIVEL
MEDIU
9%
CLASA 2 SLAB
46%
(Frecvenţă)
CLASA 4 - BINE 0
CLASA 2 - SLAB 5
CLASA 2 SLAB
42%
CLASA 1 FOARTE
SLAB
58%
48
Anexa: Tabelul nr.10(A)– Rezultatele subiecţilor : Coeficientul Performanţă probă (TRD) – Grupul G1–
VULNERABILITĂŢI SOCIALE
49
Anexa: Tabelul nr.11(A)– Rezultatele subiecţilor : Coeficientul Performanţă probă (TRD) – Grupul G2
(SUBIECŢI CU HIPOACUZIE)- VULNERABILITĂŢI MEDICALE (ŞI ASOCIATE)
50
Anexa : Tabelul nr.12(A)– Rezultatele subiecţilor : Coeficientul Performanţă probă (TRD) – Grupul G3
(Subiecţi cu retard mental)- VULNERABILITĂŢI MEDICALE (ŞI ASOCIATE)
Tabel nr 10 - Rezultatele subiecţilor din grupul G1 - Vulnerabilităţi sociale - la indicatorul
"Coeficient Performanţă probă (TRD)" – Frecvenţă
(Frecvenţă)
CLASA 4 - BINE 17
CLASA 2 - SLAB 4
Grafic nr. 10
CLASA 1 FOARTE
CLASA 2 SLAB SLAB CLASA 5 FOARTE
6% 3% BINE
18%
(Frecvenţă)
CLASA 4 - BINE 2
CLASA 2 - SLAB 3
Grafic nr. 11
CLASA 1 FOARTE
SLAB
CLASA 5 FOARTE
9%
BINE
18%
CLASA 2 SLAB
27%
CLASA 4 BINE
18%
CLASA 3 NIVEL
MEDIU
28%
Tabelul nr. 12 – Rezultatele subiecţilor : Coeficientul Performanţă probă (TRD) – Grupul G3
(Subiecţi cu retard mintal -VULNERABILITĂŢI MEDICALE ŞI ASOCIATE) - Frecvenţe
(Frecvenţă)
CLASA 4 - BINE 0
CLASA 2 - SLAB 5
Grafic nr. 12
CLASA 2 SLAB
42%
CLASA 1 FOARTE
SLAB
58%
2.3.3. COEFICIENTUL TIMP REACŢIE DISCRIMINARE (TRD)
● MG1COEFICIENTUL TIMP REACŢIE DE DISCRIMINARE (TRD) = 0.269 (Clasa 3 : Nivel mediu )51;
CLASA 4 - BINE 15
CLASA 2 - SLAB 7
51
Anexa: Tabelul nr. 13(A) – Rezultatele subiecţilor : Coeficientul Timp reacţie discriminare (TRD) – Grupul
G1– VULNERABILITĂŢI SOCIALE
52
Anexa: Tabelul nr.14(A) – Rezultatele subiecţilor : Coeficientul Timp reacţie discriminare (TRD) – Grupul G2
(SUBIECŢI CU HIPOACUZIE)- VULNERABILITĂŢI MEDICALE (ŞI ASOCIATE)
53
Anexa : Tabelul nr.15(A) – Rezultatele subiecţilor : Coeficientul Timp reacţie discriminare (TRD) – Grupul
G3 (Subiecţi cu retard mental)- VULNERABILITĂŢI MEDICALE (ŞI ASOCIATE)
Grafic nr. 13
CLASA 1 FOARTE
SLAB CLASA 5 FOARTE
CLASA 2 SLAB
2% BINE
11%
15%
(Frecvenţă)
CLASA 4 - BINE 4
CLASA 2 - SLAB 2
CLASA 1 FOARTE
SLAB CLASA 5 FOARTE
CLASA 2 SLAB 0% BINE
18%
9%
CLASA 3 NIVEL
CLASA 4 BINE
MEDIU
37%
36%
(Frecvenţă)
CLASA 4 - BINE 0
CLASA 2 - SLAB 4
CLASA 2 SLAB
33%
Grafic nr. 16
CLASA 5 FOARTE
BINE
CLASA 1 FOARTE 6%
SLAB
19% CLASA 4 BINE
13%
CLASA 2 SLAB
21%
CLASA 3 NIVEL
MEDIU
41%
54
Anexa: Tabelul nr. 16(A)– Rezultatele subiecţilor : Coeficientul Eficienţă perceptiv-motorie (RNE1) Grupul
G1– VULNERABILITĂŢI SOCIALE
55
Anexa: Tabelul nr. 17(A)– Rezultatele subiecţilor : Coeficientul Eficienţă perceptiv-motorie (RNE1) Grupul
G2 (SUBIECŢI CU HIPOACUZIE)- VULNERABILITĂŢI MEDICALE (ŞI ASOCIATE)
Tabel nr. 17 – Rezultatele subiecţilor : Coeficientul Eficienţă perceptiv-motorie (RNE1)
Grupul G2 (SUBIECŢI CU HIPOACUZIE -VULNERABILITĂŢI MEDICALE ŞI
ASOCIATE) - Frecvenţă
Grafic nr.17
CLASA 4 BINE
0% CLASA 3 NIVEL
CLASA 5 FOARTE MEDIU
BINE 9%
0%
CLASA 2 SLAB
CLASA 1 FOARTE 9%
SLAB
82%
2.4.2. COEFICIENT TIMP DE REACŢIE SIMPLU (RNE1)
Tabelul nr. 18 - Rezultatele subiecţilor : Coeficientul Timp de reacţie simplu (RNE1) - Grupul
G1(Subiecţi cu vulnerabilităţi sociale) - Frecvenţă
CLASA SI VALOAREA DE SEMNIFICAŢIE A CLASEI NUMAR SUBIECŢI
(Frecvenţă)
CLASA 5 - FOARTE BINE 13
CLASA 4 - BINE 25
CLASA 3 - NIVEL MEDIU 14
CLASA 2 - SLAB 7
CLASA 1 - FOARTE SLAB 3
Grafic nr. 18
CLASA 1 FOARTE
SLAB
CLASA 2 SLAB CLASA 5 FOARTE
5%
11% BINE
21%
CLASA 3 NIVEL
MEDIU
23% CLASA 4 BINE
40%
56
Anexa: Tabelul nr.18(A)– Rezultatele subiecţilor : Coeficientul Timp de reacţie simplu (RNE1) - Grupul G1–
VULNERABILITĂŢI SOCIALE
57
Anexa: Tabelul nr.19(A)– Rezultatele subiecţilor : Coeficientul Timp de reacţie simplu (RNE1) - Grupul G2
(SUBIECŢI CU HIPOACUZIE)- VULNERABILITĂŢI MEDICALE (ŞI ASOCIATE
Tabel nr. 19 – Rezultatele subiecţilor : Coeficientul Timp de reacţie simplu (RNE1) - Grupul
G2 (SUBIECŢI CU HIPOACUZIE - VULNERABILITĂŢI MEDICALE ŞI ASOCIATE) -
Frecvenţă
Grafic nr. 19
CLASA 1 FOARTE
SLAB
9% CLASA 5 FOARTE
CLASA 2 SLAB BINE
9% 37%
CLASA 3 NIVEL
MEDIU
18%
CLASA 4 BINE
27%
2.4.3. COEFICIENT PERFORMANŢĂ PROBĂ (RNE1)
Grafic nr. 20
CLASA 1 FOARTE
SLAB
15% CLASA 5 FOARTE
BINE
29%
CLASA 2 SLAB
11%
58
Anexa: Tabelul nr.20(A)– Rezultatele subiecţilor : Coeficientul Performanţă probă (RNE1) - Grupul G1–
VULNERABILITĂŢI SOCIALE
59
Anexa: Tabelul nr.21(A)- Rezultatele subiecţilor : Coeficientul Performanţă probă (RNE1) - Grupul
G2(SUBIECŢI CU HIPOACUZIE)-VULNERABILITĂŢI MEDICALE (ŞI ASOCIATE)
Tabel nr. 21 – Rezultatele subiecţilor : Coeficientul Performanţă probă (RNE1) - Grupul G2
(SUBIECŢI CU HIPOACUZIE - VULNERABILITĂŢI MEDICALE ŞI ASOCIATE) -
Frecvenţă
Grafic nr 21
CLASA 5 FOARTE
BINE
CLASA 4 BINE
9%
9%
CLASA 2 SLAB
0%
CLASA 3 NIVEL
MEDIU
0%
CLASA 1 FOARTE
SLAB
82%
2.4.4. COEFICIENTUL VIGILENŢĂ (RNE1)
Grafic nr. 22
CLASA 1 FOARTE
CLASA 5 FOARTE
SLAB
BINE
19% CLASA 4 BINE
8%
15%
CLASA 2 SLAB
23%
CLASA 3 NIVEL
MEDIU
35%
60
Anexa: Tabelul nr. 22(A)– Rezultatele subiecţilor : Vigilenţă (RNE1) – Grupul G1– VULNERABILITĂŢI
SOCIALE
61
Anexa: Tabelul nr. 23(A)– Rezultatele subiecţilor : Vigilenţă (RNE1) - Grupul G2 (SUBIECŢI CU
HIPOACUZIE)- VULNERABILITĂŢI MEDICALE (ŞI ASOCIATE
Tabel nr. 23 – Rezultatele subiecţilor : Vigilenţă (RNE1) - Grupul G2 (SUBIECŢI CU
HIPOACUZIE- VULNERABILITĂŢI MEDICALE ŞI ASOCIATE) – Frecvenţă
Grafic nr. 23
CLASA 2 SLAB
0%
CLASA 1 FOARTE
SLAB
82%
2.4.5. COEFICIENTUL REZISTENŢĂ LA OBOSEALĂ (RNE1)
Grafic nr. 24
62
Anexa: Tabelul nr. 24(A)– Rezultatele subiecţilor : Coeficientul Rezistenţă la oboseală (RNE1) – Grupul G1–
VULNERABILITĂŢI SOCIALE
63
Anexa: Tabelul nr. 25(A)– Rezultatele subiecţilor : Coeficientul Rezistenţă la oboseală (RNE1) – Grupul G2
(SUBIECŢI CU HIPOACUZIE)- VULNERABILITĂŢI MEDICALE (ŞI ASOCIATE)
Tabel nr. 25 – Rezultatele subiecţilor : Coeficientul Rezistenţă la oboseală (RNE1) – Grupul
G2 (SUBIECŢI CU HIPOACUZIE - VULNERABILITĂŢI MEDICALE ŞI ASOCIATE) –
Frecvenţe
Grafic nr. 25
CLASA 2 SLAB
0%
CLASA 4 BINE
CLASA 3 NIVEL MEDIU 37%
9%
2.4.6. COEFICIENTUL INSPECŢIE CÂMP PERCEPTIV (RNE1)
Grafic nr 26
CLASA 2 SLAB
CLASA 3 NIVEL MEDIU 2%
5% CLASA 1 FOARTE SLAB
2%
CLASA 4 BINE
11%
64
Anexa: Tabelul nr. 26(A)– Rezultatele subiecţilor : Coeficientul Inspecţie câmp perceptiv (RNE1) – Grupul
G1– VULNERABILITĂŢI SOCIALE
65
Anexa: Tabelul nr.27(A) – Rezultatele subiecţilor : Coeficientul Inspecţie câmp perceptiv (RNE1) – Grupul
G2 (SUBIECŢI CU HIPOACUZIE)- VULNERABILITĂŢI MEDICALE (ŞI ASOCIATE
Tabel nr.27 – Rezultatele subiecţilor : Coeficientul Inspecţie câmp perceptiv (RNE1) –
Grupul G2 (SUBIECŢI CU HIPOACUZIE- VULNERABILITĂŢI MEDICALE ŞI
ASOCIATE) – Frecvenţe
CLASA SI VALOAREA DE SEMNIFICAŢIE A CLASEI NUMAR SUBIECŢI
(Frecvenţă)
CLASA 5 FOARTE BINE 7
CLASA 4 BINE 1
CLASA 3 NIVEL MEDIU 0
CLASA 2 SLAB 0
CLASA 1 FOARTE SLAB 3
Grafic nr. 27
CLASA 2 SLAB
0%
CLASA 5 FOARTE BINE
64%
66
Anexa: Tabelul nr. 28(A)– Rezultatele subiecţilor : Coeficientul Capacitate de învatare perceptiv-motorie
(RNE1) – Grupul G1 – Vulnerabilităţi sociale
67
Anexa: Tabelul nr. 29(A)– Rezultatele subiecţilor : Coeficientul Capacitate de învatare perceptiv-motorie
(RNE1) – Grupul G2 (SUBIECŢI CU HIPOACUZIE) – VULNERABILITĂŢI MEDICALE (ŞI ASOCIATE
Grafic nr. 28
CLASA 2 SLAB
18%
Grafic nr. 30
CLASA 2 SLAB
21%
68
Anexa: Tabelul nr.30(A)– Rezultatele subiecţilor : Coeficientul Capacitate de învăţare perceptiv-motorie
(TUD) - Grupul G1 (Subiecţi cu vulnerabilităţi sociale
69
Anexa: Tabelul nr.31(A)– Rezultatele subiecţilor : Coeficientul Capacitate de învăţare perceptiv-motorie
(TUD) - Grupul G2 (SUBIECŢI CU HIPOACUZIE) – (VULNERABILITĂŢI MEDICALE ŞI ASOCIATE
Tabel nr. 31 - Rezultatele subiecţilor : Coeficientul Capacitate de învăţare perceptiv-motorie
(TUD) - Grupul G2 (SUBIECŢI CU HIPOACUZIE – VULNERABILITĂŢI MEDICALE ŞI
ASOCIATE) – Frecvenţe
Grafic nr. 31
70
Anexa: Tabelul nr. 32(A)– Rezultatele subiecţilor : Coeficientul Eficienţă perceptiv-motorie (TUD) – Grupul
G1 (Subiecţi cu vulnerabilităţi sociale
71
Anexa: Tabelul nr. 33(A)– Rezultatele subiecţilor : Coeficientul Eficienţă perceptiv-motorie (TUD) - Grupul
G2 (SUBIECŢI CU HIPOACUZIE) – (VULNERABILITĂŢI MEDICALE ŞI ASOCIATE
Grafic nr. 32
72
Anexa: Tabelul nr.34(A)– Rezultatele subiecţilor : Coeficientul Performanţă probă (TUD) - Grupul G1
(Subiecţi cu vulnerabilităţi sociale
73
Anexa: Tabelul nr.35(A)– Rezultatele subiecţilor : Coeficientul Performanţă probă (TUD) - Grupul G2
(SUBIECŢI CU HIPOACUZIE - VULNERABILITĂŢI MEDICALE ŞI ASOCIATE
Tabel nr.34 – Rezultatele subiecţilor : Coeficientul Performanţă probă (TUD) - Grupul G1
(Subiecţi cu vulnerabilităţi sociale) - Frecvenţă
Grafic nr. 34
CLASA 4 BINE
CLASA 3 NIVEL MEDIU
50%
34%
Tabelul nr.34 – Rezultatele subiecţilor : Coeficientul Performanţă probă (TUD) - Grupul G2
(SUBIECŢI CU HIPOACUZIE - VULNERABILITĂŢI MEDICALE ŞI ASOCIATE) –
Frecvenţă
Grafic nr 35
CLASA 2 SLAB
9%
CLASA 4 BINE
46%
Grafic nr. 36
74
Anexa: Tabelul nr.36(A)– Rezultatele subiecţilor : Coeficientul Rezistenţă Factor perturbator (TUD) – Grupul
G1(Subiecţi cu vulnerabilităţi sociale
75
Anexa: Tabelul nr.37(A)– Rezultatele subiecţilor : Coeficientul Rezistenţă la factori perturbatori (TUD) -
Grupul G2 (SUBIECŢI CU HIPOACUZIE - VULNERABILITĂŢI MEDICALE ŞI ASOCIATE
Tabelul nr.37 – Rezultatele subiecţilor : Coeficientul Rezistenţă la factori perturbatori (TUD)
- Grupul G2 (SUBIECŢI CU HIPOACUZIE - VULNERABILITĂŢI MEDICALE ŞI
ASOCIATE) - Frecvenţă
Grafic nr. 37
CLASA 4 BINE
CLASA 3 NIVEL MEDIU 37%
27%
2.5.5. COEFICIENTUL REZISTENŢĂ LA PRESIUNEA TIMPULUI (TUD)
Tabel nr. 38 - Rezultatele subiecţilor : Coeficientul Rezistenţă Presiune Timp (TUD) - Grupul
G1(Subiecţi cu vulnerabilităţi sociale) - Frecvenţă
CLASA SI VALOAREA DE SEMNIFICAŢIE A CLASEI NUMAR SUBIECŢI
(Frecvenţă)
CLASA 5 FOARTE BINE 3
CLASA 4 BINE 27
CLASA 3 NIVEL MEDIU 25
CLASA 2 SLAB 7
CLASA 1 FOARTE SLAB 0
Grafic nr. 38
76
Anexa: Tabelul nr.38(A)– Rezultatele subiecţilor : Coeficientul Rezistenţă Presiune Timp (TUD) - Grupul
G1(Subiecţi cu vulnerabilităţi sociale
77
Anexa: Tabelul nr.39(A) – Rezultatele subiecţilor : Coeficientul Rezistenţă Presiune Timp (TUD) - Grupul
G2 (SUBIECŢI CU HIPOACUZIE)(VULNERABILITĂŢI MEDICALE ŞI ASOCIATE)
Tabel nr.39 – Rezultatele subiecţilor : Coeficientul Rezistenţă Presiune Timp (TUD) - Grupul
G2 (SUBIECŢI CU HIPOACUZIE - VULNERABILITĂŢI MEDICALE ŞI ASOCIATE) -
Frecvenţă
Grafic nr. 39
CLASA 4 BINE
37%
CLASA 2 SLAB
9%
78
„O reţea socială este o hartă a relaţiilor dintre indivizi ce indică modurile în care ei sunt conectaţi prin diverse
grade de familiaritate socială pornind de la cunoştinţe întâmplătoare până la legături familiale puternice”
(Mitruţiu M., 2005)
79
Ştefănescu Simona (2009) Sociologia comunicării. Târgovişte: Cetatea de Scaun.
La nivelul grupului evaluat (N=125) , s-au obţinut următoarele rezultate (tabelul 40):
STILUL NON-ASERTIV 18
STILUL AGRESIV 12
STILUL MANIPULATOR 16
STILUL ASERTIV 56
Graficul nr. 40
10% 14%
8%
10%
13%
45%
STILUL NON-ASERTIV
STILUL AGRESIV
STILUL MANIPULATOR
STILUL ASERTIV
STIL OSCILANT NEMATURIZAT
STIL NECONTURAT 2 STILURI IN STARE LATENTĂ
Cele 4 stiluri de comunicare pe care le pune în evidenţă acest chestionar sunt:
Stilul non-asertiv
Comportamentul non-asertiv este un comportament de evitare a conflictelor
utilizând comunicarea indirectă a dorinţelor, cu intenţia de a-i mulţumi pe ceilalţi, pe
principiul “sentimentele mele nu contează; numai ceea ce crezi şi vrei tu este
important”.
Personalităţile non-asertive nu reuşesc să aibă o bună gestionare a resurselor
(energie psihică, fizică, timp, resurse materiale şi financare) şi, în consecinţă, au o
eficienţă scăzută a adaptării. Sunt mai vulnerabile la stres, comportamentul non-asertiv
fiind adesea acompaniat de o serie de trăiri emoţionale negative precum anxietatea şi
frustrarea.
Stilul agresiv
Prin comportament agresiv – comunicarea dorinţelor se face direct, neadecvat,
în dauna celorlalţi, pe care îi supără, îi jigneşte, îi umileşte. Principiul după care se
derulează este “eu asta cred, acsta vreau, ceea ce vrei tu nu contează pentru mine”. El
exprimă superioritate şi dispreţ faţă de ceilalţi, cărora le declanşează reacţii aversive,
limitând adaptarea.
Stilul manipulator
Preferă un rol de culise, de aceea, de obicei se plasează în spatele celor care
deţin puterea şi autoritatea. Persoanele din această categorie urmăresc să îi influenţeze
pe ceilalţi fără a avea, însă confruntări deschise cu aceştia dar acest lucru să nu
presupună confruntări deschise, dacă este nevoie îşi „mulează” opiniile şi reacţiile
după ale interlocutorului. Au tendinţa de a căuta intenţii ascunse în spatele oricăror
afirmaţii ale celorlalţi
Stilul asertiv
Comunicarea asertivă este autentică, simplă, directă, deschisă, nu urmăreşte să
agreseze, să atace sau să-i manipuleze pe ceilalţi. Persoanele asertive au capacitatea să
afirme în mod direct ceea ce cred, simt şi vor, într-o modalitate de comunicare ce
realizează în acelaşi timp apărarea şi afirmarea propriilor idei şi dorinţe precum şi
respectul faţă de ceilalţi, generând o stare de confort psihic şi o modalitate de adaptare
eficientă la mediul social.
Asertivitatea (din engleză: „to assert” – „a se afirma”, „a-şi căpăta drepturile”)
este o trăsătură a personalităţii ce este necesar a fi investigată, dezvoltată şi
consolidată, nivelul asertivităţii corelând pozitiv cu nivelul încrederii în sine şi al
siguranţei de sine. Elaborarea unui stil de comunicare asertiv presupune ca persoana sa
aibă o bună capacitatea de autocunoaştere, să ai o capacitatea de apreciere şi
autoapreciere obiectivă (educată). Stilul de comunicare asertiv este răspunsul unei
personalităţi armonioase deoarece presupune ca persoana să fie autentică în
comunicare, să fie în acord cu ea însăşi, să nu existe discrepanţe între ceea ce este
persoana în realitate şi felul cum ea se comportă.
Rezultatele cercetării pun evidenţă faptul că cei mai mulţi subiecţi şi-au elaborat un stil
de comunicare asertiv, ceea ce reprezintă o bază solidă, importantă, pentru construirea
relaţiilor sociale.
In ciuda faptului că se simt discriminati, acestia au capacitatea şi abilitatea de a-și
urmări propriile interese fără a încălca nevoile celorlalţi; stiu să asculte şi sunt dispusi să
înţeleagă, să fie ei înşişi (fără simulări şi "jocuri de culise”) şi se bazează pe propriile forţe.
Adoptarea unui comportamentul asertiv reprezintă astfel cea mai bună atitudine în relaţiile
sociale, pentru că permite atingerea scopurilor propuse fără a provoca resentimentele celorlalţi
şi chiar câştigându-le celor din jur simpatia.
Din rezultatele obţinute se observă că cel mai mic scor dintre subiecţii care şi-au conturat
un stil de comunicare, il are stilul de comunicare agresiv. Deşi participanţii la cercetare se află
in risc de excluziune socială ei nu adoptă modalităţi de a reacţiona agresiv sau modalităţi de
comunicare agresive, (acestea fiind, de fapt, modalităţi de adaptare neeficiente, generând
resentimente din parte celorlalţi şi amplificând fenomenul excluziunii).
Deşi rezultatele obţinute sunt pozitive, dată fiind importanţa stilului de comunicare
asertiv pentru integrare socială a persoanei, pentru confortul său psihic şi eficienţa adaptării la
mediul social este important ca printre obiectivele-ţintă ale programului de dezvoltare a
capacităţii de integrare socială prin sport să fie şi educarea stilului de comunicare şi elaborarea
unui stil de comunicare asertiv (antrenamentul asertiv). Antrenamentul asertiv este un
program de dezvoltare, care se desfăşoară individual sau în grup şi care urmăreşte dezvoltarea
abilităţilor de exprimare a sentimentelor, de respingere sau modificare a credinţelor iraţionale
2.7. REZULTATELE LA CHESTIONARUL PENTRU EVALUAREA NIVELULUI
DE INTEGRARE SOCIALĂ
Membrii care au fost indicaţi de subiecţii respondenţi ca facând parte din familia lor
(în ordinea frecvenţei) sunt: mama biologică, tatăl biologic, fraţii biologici, Bunică, Bunic,
Tatăl vitreg, Fraţi vitregi, Mama vitregă, unchi, mătuşi, veri, cumnate, nepoţi.
Tatăl (vitreg)
Mama
(biologică)
Mama
(vitregă)
Fraţi/ Surori
(biologici)
Fraţi / Surori
(vitregi)
Bunici
Alte persoane
(Precizaţi care
………)
Graficul nr.41
Foarte slabă
Medie 3% Slabă
4% 1%
Bună
15%
Foarte bună
77%
Cei mai mulţi dintre subiecţii respondenţi consideră calitatea comunicării cu mama
biologică ca fiind foarte bună şi bună (92%) şi un procent foarte mic (4%) o consideră foarte
slabă şi slabă.
Graficul nr.42
Medie
11%
Bună
Foarte bună
13%
62%
Cei mai mulţi dintre subiecţii respondenţi consideră calitatea comunicării cu tatăl
biologic ca fiind foarte bună şi bună (73%) şi un procent mic dintre subiecţi (respectiv 14%) o
consideră foarte slabă şi slabă.
Tabelul nr.44 - Răspunsurile subiecţilor la itemul „Apreciaţi calitatea comunicării dv cu
membrii familiei de origine: FRAŢI BIOLOGICI”- FRECVENŢĂ
Răspuns predefinit Frecvenţă Rang
Foarte bună 46 1
Bună 18 2
Medie 6 3
Foarte slabă 1 4
Slabă80 0
Graficul nr.43
Foarte slabă
Medie Slabă
1%
8% 0%
Bună
25%
Foarte bună
66%
Cei mai mulţi dintre subiecţii respondenţi consideră calitatea comunicării cu fraţii
biologici ca fiind foarte bună şi bună (91%) şi un procent foarte mic (1%) o consideră foarte
slabă şi slabă.
80
La frecvenţă 0 nu se acordă rang
Răspuns predefinit Frecvenţă Rang
Foarte slabă 4 4
Slabă 1 5
Grafic nr. 44
Slabă
Foarte slabă
1%
6%
Medie
18%
Foarte bună
Bună 57%
18%
Cei mai mulţi dintre subiecţii respondenţi consideră calitatea comunicării cu bunicii ca
fiind foarte bună şi bună (75%) şi un procent mic (respectiv 7%) o consideră foarte slabă şi
slabă.
Slabă
8%
Foarte slabă
17% Foarte bună
41%
Medie
17% Bună
17%
Cei mai mulţi dintre subiecţii respondenţi consideră calitatea comunicării cu tatăl
biologic ca fiind foarte bună şi bună (68%) şi un procent mai mic (respectiv 25%) o consideră
foarte slabă şi slabă.
Slabă
14%
Foarte bună
29%
Bună
Foarte slabă
14%
29%
Medie
14%
43% dintre respondenţi consideră calitatea comunicării cu mama vitregă ca fiind foarte
bună şi bună şi acelaşi număr de respndenţi (respectiv 43%) o consideră slabă şi foarte slabă.
81
La frecvenţă 0 nu se acordă rang
82
La frecvenţă 0 nu se acordă rang
Grafic nr. 47
Slabă
Foarte slabă 14%
0%
Foarte bună
Medie 29%
0%
Bună
57%
Itemul „Cum apreciaţi integrarea dv. în fluxul solicitărilor şcolare?” solicită subiectul
să aleagă una dintre variantele re raspuns predefinite:
„Foarte slabă
Slabă
Medie
Bună
Foarte bună”
Aşa cum rezultă din tabelul şi graficul de mai jos, cei mai mulţi subiecţi consideră
integrarea lor în fluxul solicitărilor şcolare ca fiind bună şi foarte bună (80% dintre subiecţi) şi
numai 2% o consideră slabă şi foarte slabă
Tabelul nr 49 – Răspunsurile subiecţilor la itemul : „Cum apreciaţi integrarea dv. în fluxul
solicitărilor şcolare?” FRECVENŢĂ
Răspuns predefinit Frecvenţă Rang
Bună 52 1
Foarte bună 42 2
Medie 21 3
Slabă 1 4,5
Foarte slabă 1 4,5
Graficul nr. 48
Foarte bună
36%
Aşa cum rezultă din tabelul şi graficul de mai jos, cei mai mulţi subiecţi consideră că
au rezultate şcolare bune şi foarte bune (72% dintre subiecţi) şi numai 3% o consideră că au
rezultate şcolare slabe şi foarte slabe.
Tabelul nr 50 – Răspunsurile subiecţilor la itemul : „Cum apreciaţi rezultatele dv şcolare?”
FRECVENŢĂ
Răspuns predefinit Frecvenţă Rang
Bune 52 1
Foarte bune 31 2
Medii 29 3
Slabe 2 4
Foarte slabe 1 5
Graficul nr.49
Foarte bune
27%
Tabelul nr 51– Răspunsurile subiecţilor la itemul : „Pe parcursul şcolarităţii aţi participat la
activităţi extraşcolare?” FRECVENŢĂ
Răspuns predefinit Frecvenţă Rang
Pe parcursul şcolarităţii am participat la activităţi 106 1
extraşcolare
Pe parcursul şcolarităţii nu am participat la activităţi 6 2
extraşcolare
Graficul nr. 50
95%
Graficul nr.51
Foarte bune
44%
Bune
39%
8%
9% 21%
9%
15%
12%
12% 14%
Conform legilor lui Maslow, „O trebuinţă este cu atât mai improbabilă cu cât este mai
continuu satisfăcută” deci trebuinţele care apar cel mai frecvent în comportament (în acest caz
cele care au cea mai mare frecvenţă) sunt cele mai nesatisfăcute. De asemenea conform legilor
lui Maslow trebuinţele nesatifăcute sunt cele care orientează comportamentul.
În cazul grupului evaluat, cele mai puternice motive sunt:
Dorinţa de a-şi imbunătăţi sănătatea fizică;
Dorinţa de a se relaxa activ;
Dorinţa de a-şi dezvolta relaţiile sociale
Dorinţa de a învăţa o ramură de sport care să-l ajute pe viitor să socializeze
Tabelul nr. 54 - Răspunsurile subiecţilor la itemul „Cum apreciaţi în acest moment nivelul
integrării dv. sociale” - FRECVENŢĂ
Varianta de răspuns predefinit Frecvenţă Rang
BUN 52 1
FOARTE BUN 48 2
MEDIU 15 3
FOARTE SLAB 2 4
SLAB 1 5
Graficul nr. 53 - Răspunsurile subiecţilor la itemul „Cum apreciaţi în acest moment nivelul
integrării dv. sociale” - PROCENTE
FOARTE SLAB
SLAB
2%
1%
MEDIU
13%
FOARTE BUN
41%
BUN
43%
Din graficul de mai sus, rezultă că un mare procent dintre subiecţii evaluaţi (70%) se
consideră foarte mulţumiţi şi mulţumiţi în legătură cu participarea la proiect şi numai 7 % sunt
nemulţumiţi şi foarte nemulţumiţi
Răspunsurile subiecţilor la Itemul: „Apreciaţi cu o notă de la 1 la 10 în ce măsură acest
proiect v-a ajutat pentru dezvoltarea capacităţii dv de integrare socială
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10”
83
ANEXA: Tabelul nr. 41(A) – Răspunsurile subiecţilor la itemul „Apreciaţi cu o notă de la 1 la 10 în ce măsură
acest proiect v-a ajutat pentru dezvoltarea capacităţii dv de integrare socială”
CAPITOLUL 3
PROPUNERI PRIVIND INTERVENŢIA PSIHOPEDAGOGICĂ IN VEDEREA
DEZVOLTĂRII CAPACITĂŢII DE INTEGRARE SOCIALĂ LA TINERII AFLAŢI
ÎN RISC DE EXCLUZIUNE SOCIALĂ
84
diferitele grupuri în care este integrat sau trebuie integrat subiectul : familia (în primul rând), grup de joacă,
prieteni etc, precum şi mediul social în care are loc intervenţia (totalitatea elementelor cu care subiectul
interacţionează în timpul terapiei şi relaţiile dintre ele); echipa interdisciplinară (psiholog, logoped, educator,
medic).
85
Oferta socială privind recuperarea, reintegrarea socială a subiecţilor (cu anumite tipuri de vulnerabilităţi),
legislaţia existentă în această privinţă.
PE CINE ?
(P)
(O) (P.P.T)
SITUAŢIA DE ÎN CE
ÎN CARE
CADRU
INSTRUIRE SOCIAL
CIRCUMSTANŢE ?
(O.S.)
(DE SPAŢIU ŞI TIMP)
(M, T)
CUM ?
(S)
- Ce ? (A.C.)
- Cu ce mijloace ? (Mi)
2) Cunoaşterea UTILITĂŢII. Care sunt beneficiile pentru sine, pentru cei din jur,
pentru societate
2) Dacă este vorba de o sarcină complexă, se recomandă cunoaşterea optimului
motivaţional al fiecărui subiect
86
Se deosebesc motivele homeostatice, de asigurare a echilibrului metabolic biologic, motivele sociale şi cele
cognitive (caracterizate prin curiozitate epistemică).
declin al prestaţiei, supramotivarea prezintă deci efecte negative. Se citează în
acest sens mobilizarea energetică maximă a hiperemotivului – în raport cu
orice sarcină – ceea ce duce la dezorganizarea conduitei. Există deci un
optimum motivaţional87, care diferă de la o persoană la alta, în funcţie de
gradul de dificultate a sarcinii, de capacităţi, de echilibrul emotiv şi
temperamental etc.
Perceperea facilităţii (unei sarcini) duce la subestimarea (determinând submotivare),
iar perceperea dificultăţii unei sarcini - spre supraestimare (supramotivare determinând trac,
stres.
Cercetările existente relevă relaţia dintre optimum motivaţional şi particularităţile
tipului de sistem nervos. Una dintre caracteristicile importante ale tipului puternic echilibrat
este aceea că rezistă la tensiuni psihice mari, legate de sarcini de durată şi cu un grad de
dificultate ridicat.
În cazul persoanelor capabile să facă faţă unor solicitări complexe şi dificile, există
riscul să nu se mobilizeze suficient în faţa unor sarcini pe care le consideră neimportante, fără
miză. Tipul slab are tendinţa să se mobilizează excesiv în raport cu toate sarcinile de adaptare.
87
Această lege a optimului motivaţional comportă însă o seamă de corecţii. De exemplu, motivaţia cognitivă
intrinsecă face excepţie. Cu cât pasiunea pentru un anumit domeniu de cunoaştere este mai mare cu atât eficienţa
activităţii este maximă.
● utilizarea mijloacelor specifice sportului pentru dezvoltarea autocunoaşterii şi a
capacităţii de apreciere şi autoapreciere obiective;
● observarea unor comportamente asertive, non-asertive şi agresive şi operarea
diferenţierii între acestea;
● utilizarea mijloacelor specifice sportului pentru antrenarea subiecţilor în
afirmarea corectă a drepturilor sociale care le revin;
- monitorizarea şi sublinierea progresului personal
- dezvoltarea sistemului atitudinal (formarea unui atitudini pozitive pentru activităţile
sportive):
● informarea subiecţilor şi a familiilor acestora asupra efectelor pozitive pe care
practicarea activităţilor sportive le au asupra stării de sănătate, calităţii vieţii,
dezvoltării personale, integrării sociale; informarea privind importanţa
activităţilor sportive pentru facilitarea descoperirii personale etc.
● folosirea gândirii pozitive (realiste) şi aprecierii pozitive;
● dezvoltarea emulaţiei
● educarea spiritului fairplay
88
P. Popescu Neveanu, “Dicţionar de psihologie”, București, Editura Albatros, 1978.
89
Macavei Elena (2001). Pedagogie.Teoria educaţiei. Bucureşti: Aramis Print.p.25
rezolvare ajută subiectul să progreseze. Apoi aceea de a susţine efortul
subiecţilor de rezolvare a situaţiei problematice, de a-l monitoriza pe întreaga
desfăşurare a demersului rezolutiv şi de a pune în evidenţă beneficiul pe care
acestia l-au obţinut.
„O situaţie – problemă desemnează o situaţie contradictorie, conflictuală, ce
rezultă din trăirea simultană a două realităţi (de ordin cognitiv şi motivaţional)
incompatibile între ele – pe de o parte experienţa anterioară , iar pe de altă parte
elementul de noutate şi surpriză , necunoscutul cu care este confruntat
subiectul, ceea ce deschide calea spre căutare şi descoperire, spre intuirea unor
noi soluţii, a unor relaţii aparent absente între vechi şi nou”90 (Cerghit, I., 1997:
133)
Metafora terapeutică- este un tip de metaforă conceptuală care are forţa de a provoca o
schimbare la nivelul subiectului căruia i se adresează. În general aceasta este
prezentată sub formă de poveste.
Jocul de rol – este modalitatea de creare a unor situaţii fictive ce simulează
comportamente dorite şi aşteptate
Sugestia (şi autosugestia) – poate fi privită ca proces, precum şi ca metodă de
psihoterapie. Conform lui V. Gheorghiu (1982) I. Holdevici (1995) este o modalitate de a
induce anumite idei, imagini, credinţe, gânduri, tendinţe care să determine anumite
comportamente, unei persoane, fără colaborarea acesteia în ansamblu (fără instanţele
reflexive ale gândirii).
Sugestia poate fi neintenţionată (spontană) sau intenţionată.
În explicarea acestui fenomen, sunt trei elemente relevante:
o situaţia-sugestie (caracteristicile stimulului sau ansamblului de stimuli cu
caracter provocativ);
o comportamentul sugerat (conţinutul sugestiei);
o sugestibilitatea (caracteristică subiectului) – constă în disponibilitatea sa de a
reacţiona la sugestie).
Pentru a fi eficient, un mesaj sugestiv trebuie să îndeplinească o serie de
cerinţe, dintre care menţionăm: să fie subordonat scopului propus; să fie pozitiv și
formulat în termeni pozitivi (evitarea negațiilor); să fie ritmic; să fie scurt; să fie
acceptat ca moral de către subiect; să fie pertinent; să fie simplu; să fie plastic (însoţit
90
Cerghit I., (1997). Metode de învăţământ. Bucureşti: EDP.p. 133
de o imagine adecvată); să fie repetat; să fie convingător; țintit (să vizeze un singur
aspect). Influenţarea directă, (când persoanele sunt “faţă în faţă”) este mai eficientă
decât cea indirectă.
Autosugestia (formă reflectată a sugestiei) constă, în opinia lui Epuran Mihai,
Holdevici Irina, Toniţa Florentina, din “orientarea selectivă a gândurilor şi din
91
menţinerea concentrată a lor asupra fenomenului sau procesului propus” .
Autosugestia, poate fi involuntară, inconştientă sau voluntară iar efectele acesteia
pornesc de la capacitatea de autocunoaştere şi de autocontrol ale subiectului.
P. C. Jagot consideră că “Autosugestia raţională se bazează atât pe
reprezentările mentale ale efectelor de obţinut, cât şi pe ardoarea cu care le dorim
prin intermediul inconştientului” 92 (apud.
Pentru a fi foarte eficiente, sugestiile şi autosugestiile se aplică în stare de
relaxare şi combinate cu o respiraţie adecvată şi meloterapie. Subiectul trebuie să nu se
simtă constrâns sau să se forțeze să primească sugestiile, de aceea, cuvântul ”trebuie”
nu va fi niciodată folosit în formuarea unei sugestii/autosugestii. Totul vine de la sine.
De asemenea ”trebuie să se acorde timp unei sugestii pentru a fi acceptată de
către subconștient și dusă la îndeplinire”93 (Golberg, B,
Sugestii pot avea caracter general (cum ar fi cea recomandată de Coue: “Din
toate punctele de vedere, cu fiecare zi, mă simt tot mai bine”) sau caracter specific
(stabilite în funcţie de scopul propus şi caracteristicile personalităţii fiecărui individ).
91
Epuran Mihai, Holdevici Irina, Toniţa Florentina. (2001) Psihologia sportului de performanţă. Teorie şi
practică. Bucureşti: FEST
92
Cârjeu-Gogan, Aurelian (1997). Autovindecarea prin tratamente naturiste. Bucureşti: Teora.
93
Goldberg Bruce (2003). Tehnici de autohipnoză. București: Teora.
CAPITOLUL 4
METODOLOGIA DE UTILIZARE A MIJLOACELOR PEDAGOGICE ȘI
PSIHOLOGICE ÎN VEDEREA REDUCERII INEGALITĂȚILOR NAȚIONALE
SOCIALE ȘI PENTRU PROMOVAREA INCLUZIUNII SOCIALE
94
http://www.copil-speranta.ro/?q=taxonomy/term/57&page=23
accesibile lor și mai ales spre alte forme de educație. Reuşita integrării şcolare este
fundamentală pentru inserţia socială, deoarece incluziunea în educație este doar primul pas
pentru incluziunea în societate.
Incluziunea înseamnă "a personaliza activitățile în funcție de nevoile fiecărui individ
în parte". 95
Trebuie să se țină cont de politicile de nivel internațional și național, să fie încurajată
cooperarea și implicarea factorilor de decizie de la nivelul organizațiilor școlare dar și cele
sociale, să se colaboreze activ în vederea integrării sociale printr-o educație incluzivă.
M. Stănescu (2008)96, aprecia că "serviciile educaționale speciale furnizate copiilor cu
dizabilități au ca scop principal formarea și consolidarea deprinderilor necesare integrării
armonioase a acestora în mediul natural și social. În acest scop, conținuturile specifice
educației fizice sunt considerate a avea o contribuție decisivă la dezvoltarea personalității
copiilor cu dizabilități."
În acest sens, s-a încercat tot timpul găsirea celor mai adecvate soluții de prevenire a
excluziunii sociale prin educație fizică și sport, lucru dovedit și în cadrul proiectului Strategii
pentru viitor, strategii pentru tineri.
95
Gherguț, A., Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale, Iași, Polirom, 2006, pag22
96
Stănescu, M., Particularități ale curriculumului în educație fizică adaptată, în Modele de proiectare
curriculară pentru educație fizică adaptată și incluzivă, București, Editura Didactică și Pedagogică R.A. 2008
BIBLIOGRAFIE
Tabelul nr. 3 (A) – Rezultatele subiecţilor : Coeficientul Timp de reacţie simplu (TRS) –
Grupul G3 (SUBIECŢI CU RETARD MENTAL) – VULNERABILITĂŢI MEDICALE
(ŞI ASOCIATE)
SEX Coeficientul Timp Coeficientul Timp VALOAREA DE
de reacţie simplu de reacţie simplu SEMNIFICAŢIE A
(TRS) (TRS) CLASA CLASEI
1. A. M. A. E. M 0.457 1 FOARTE SLAB
2. B. M. M 0.258 1 FOARTE SLAB
3. B. I. F 0.238 2 SLAB
4. B. G. V. F 0.363 1 FOARTE SLAB
5. B. L. F 0.430 1 FOARTE SLAB
6. C. L. G. F 1.101 1 FOARTE SLAB
7. C. A. O. M 0.534 1 FOARTE SLAB
8. C. A. M 0.503 1 FOARTE SLAB
9. D. A. B. M 0.186 3 NIVEL MEDIU
10. I. C. M. M 0.203 2 SLAB
11. L. A. Ş. F 0.471 1 FOARTE SLAB
12. M. I. M 0.732 1 FOARTE SLAB
13. P. A. M. F 0.302 1 FOARTE SLAB
14. R. C. M 0.322 1 FOARTE SLAB
15. Ş. M. Ş. M 0.422 1 FOARTE SLAB
16. V. N. F 1.175 1 FOARTE SLAB
MEDIA ARITMETICĂ 0.481 1 FOARTE SLAB
(AVERAGE)
Tabelul nr. 18(A) – Rezultatele subiecţilor : Coeficientul Timp de reacţie simplu (RNE1)
- Grupul G1– VULNERABILITĂŢI SOCIALE
SEX Coeficient Timp de Coeficient Timp de VALOAREA DE
reacţie simplu(RNE1) reacţie SEMNIFICAŢIE A
simplu(RNE1) CLASEI
CLASA
1. A. E. P. M 0.238 4 BINE
2. C. S. P. F 0.24 4 BINE
3. C. V. C. M 0.213 4 BINE
4. C. G. M. F 0.195 5 FOARTE BINE
5. F. D. F 0.296 3 NIVEL MEDIU
6. I. A. A. F 0.408 1 FOARTE SLAB
7. I. AM. F 0.171 5 FOARTE BINE
8. I. AN. F 0.196 5 FOARTE BINE
9. I. I. F 0.213 4 BINE
10. L. A. O. F 0.227 4 BINE
11. M. C. P. M 0.357 2 SLAB
12. P. A. L. F 0.212 4 BINE
13. S. A. C. M 0.19 5 FOARTE BINE
14. B. G. M. M 0.197 5 FOARTE BINE
15. R. C. G. F 0.245 4 BINE
16. S. O. M 0.207 4 BINE
SEX Coeficient Timp de Coeficient Timp de VALOAREA DE
reacţie simplu(RNE1) reacţie SEMNIFICAŢIE A
simplu(RNE1) CLASEI
CLASA
17. T. A. E. F 0.279 3 NIVEL MEDIU
18. T. E. M 0.171 5 FOARTE BINE
19. P. L. P. M 0.19 5 FOARTE BINE
20. D. C. M 0.222 4 BINE
21. M. N. R. M 0.278 3 NIVEL MEDIU
22. B. C. F 0.249 4 BINE
23. F. C. A. M 0.348 2 SLAB
24. S. I. M. M 0.263 3 NIVEL MEDIU
25. I. M. F 0.267 3 NIVEL MEDIU
26. N. C. F 0.403 1 FOARTE SLAB
27. Ş. I. C. M 0.215 4 BINE
28. R. F. M 0.284 3 NIVEL MEDIU
29. D. A. F 0.229 4 BINE
30. B. L. A. F 0.383 1 FOARTE SLAB
31. B. L. M 0.271 3 NIVEL MEDIU
32. B. A. M. F 0.297 3 NIVEL MEDIU
33. C. D. O. E. F 0.208 4 BINE
34. C. C. F 0.213 4 BINE
35. D. A. M. F 0.342 2 SLAB
36. D. S. M 0.207 4 BINE
37. DE. A. M 0.149 5 FOARTE BINE
38. DU. A. M 0.168 5 FOARTE BINE
39. I. M. F 0.244 4 BINE
40. L .R. M 0.217 4 BINE
41. C. L. F 0.189 5 FOARTE BINE
42. B. I. A. F 0.220 4 BINE
43. P. A. F 0.263 3 NIVEL MEDIU
44. G. C. P. M 0.206 4 BINE
45. T. R. F 0.191 5 FOARTE BINE
46. S. I. N. M 0.275 3 NIVEL MEDIU
47. J. A. M 0.164 5 FOARTE BINE
48. T. G. F 0.210 4 BINE
49. M. A. A. M 0.228 4 BINE
50. M. C. E. M 0.316 2 SLAB
51. M. A. R. M 0.352 2 SLAB
52. N. C. G. M 0.235 4 BINE
53. N. D. M 0.247 4 BINE
54. P. R. A. M 0.232 4 BINE
55. P. R. M 0.302 3 NIVEL MEDIU
56. P. B. V. M 0.315 2 SLAB
SEX Coeficient Timp de Coeficient Timp de VALOAREA DE
reacţie simplu(RNE1) reacţie SEMNIFICAŢIE A
simplu(RNE1) CLASEI
CLASA
57. S. A. F 0.226 4 BINE
58. Ţ. A. M. F 0.279 3 NIVEL MEDIU
59. S. D. J. M 0.177 5 FOARTE BINE
60. Z. M. F 0.256 3 NIVEL MEDIU
61. Ş. V. I. M 0.340 2 SLAB
62. D. O. F 0.277 3 NIVEL MEDIU
MEDIA ARITMETICĂ 0.248 4 BINE
(AVERAGE)
Tabelul nr. 19(A) – Rezultatele subiecţilor : Coeficientul Timp de reacţie simplu (RNE1)
- Grupul G2 (SUBIECŢI CU HIPOACUZIE)- VULNERABILITĂŢI MEDICALE (ŞI
ASOCIATE)
SEX Coeficient Timp de Coeficient Timp de VALOAREA DE
reacţie simplu(RNE1) reacţie SEMNIFICAŢIE A
simplu(RNE1) CLASEI
CLASA
1. I. A. F 0.265 3 NIVEL MEDIU
2. R. C. F 0.293 3 NIVEL MEDIU
3. C. M. F 0.115 5 FOARTE BINE
4. O. O. C. F 0.345 2 SLAB
5. P. M. E. F 0.232 4 BINE
6. C. M. G. M 0.209 4 BINE
7. V. A. V. M 0.224 4 BINE
8. C. M. D. M 0.174 5 FOARTE BINE
9. L. Ş. M 0.125 5 FOARTE BINE
10. P. V. F. M 0.193 5 FOARTE BINE
11. O. A. I. M 0.510 1 FOARTE SLAB
MEDIA ARITMETICĂ 0.24409 4 FOARTE BINE
(AVERAGE)
Tabel nr.40 (A)- Rezultatele subiecţilor din grupul-ţintă la chestionarul celor patru stiluri de
comunicare și modalități de a reacționa: fugă, atac, manipulare, asertivitate (adaptat de Roco
M. (2001) după Chalvin)97
STILUL NON- STILUL STILUL STILUL STILUL
INIŢIALE
SEX
TOR
1. V. D. I. M 6 9 10 13 MANIPULATOR
2. V. L. I. M 11 12 12 11 Nu este bine
conturat un stil de
comunicare, ceea ce
indică un
comportament
comunicativ
oscilant,
nematurizat
3. T. A. M 13 12 10 13 Nu este bine
conturat un stil de
comunicare, ceea ce
indică un
comportament
comunicativ
oscilant,
nematurizat
4. Ş. D.M. M 5 10 7 13 ASERTIV
5. SEV F 6 8 7 13 ASERTIV
6. P. M. M 9 8 11 10 MANIPULATOR
7. PA F 9 5 13 12 MANIPULATOR
8. NI M 12 8 10 11 NON-ASERTIV
9. M. F. M 12 8 8 11 NON-ASERTIV
10. MM M 12 11 14 13 MANIPULATOR
11. MCP M 3 11 8 13 ASERTIV
12. M. A. M. M 8 9 13 13 Stilul de comunicare
nu este conturat
încă, dar sunt
constituite, la nivel
latent, 2 stiluri
concurente, dintre
care unul poate
deveni dominant
13. M. P. D. F 4 10 9 14 ASERTIV
14. M. N. M 9 6 6 10 ASERTIV
15. C. M. G. F 9 13 12 14 ASERTIV
97
Roco Mihaela (2001) Creativitate şi inteligenţă emoţională. Iaşi, Polirom. p.197-201
STILUL NON- STILUL STILUL STILUL STILUL
INIŢIALE ASERTIV AGRESIV MANIPULA- ASERTIV DOMINANT
SUBIECT
SEX
TOR
16. L. A. O. F 11 2 6 10 NON-ASERTIV
17. I. I. G. F 7 6 11 13 ASERTIV
18. I. A. A. M 5 6 7 12 ASERTIV
19. I. A. F 9 3 9 11 ASERTIV
20. I. A. F 9 3 7 10 ASERTIV
21. Ş. I. M 5 7 7 12 ASERTIV
22. I. A. M 10 11 8 11 Stilul de comunicare
nu este conturat
încă, dar sunt
constituite, la nivel
latent, 2 stiluri
concurente, dintre
care unul poate
deveni dominant
23. G. A. M 10 7 11 11 Stilul de comunicare
nu este conturat
încă, dar sunt
constituite, la nivel
latent, 2 stiluri
concurente, dintre
care unul poate
deveni dominant
24. T. G. M 4 7 8 12 ASERTIV
25. L. F. M 7 7 5 12 ASERTIV
26. F. I. M 5 9 12 10 MANIPULATOR
27. F. D. F 6 8 8 11 ASERTIV
28. F. C. A. M 7 12 12 13 ASERTIV
29. E. B. M 12 12 12 12 Nu este bine
conturat un stil de
comunicare, ceea ce
indică un
comportament
comunicativ
oscilant,
nematurizat
30. A. E. M 9 10 12 12 Stilul de comunicare
nu este conturat
încă, dar sunt
constituite, la nivel
latent, 2 stiluri
concurente, dintre
care unul poate
deveni dominant
31. D. A. M 12 14 10 13 AGRESIV
32. D. S. M 12 9 10 10 NON-ASERTIV
33. D. D. A. M 6 12 11 12 Stilul de comunicare
nu este conturat
încă, dar sunt
constituite, la nivel
latent, 2 stiluri
concurente, dintre
care unul poate
deveni dominant
34. D. C. M 4 2 7 13 ASERTIV
35. L. D. F 5 12 8 13 ASERTIV
36. D. A. M 4 11 10 14 ASERTIV
37. C. C. M 11 12 12 15 ASERTIV
38. C. V. M 5 8 12 14 ASERTIV
39. C. V. M 11 11 9 13 ASERTIV
40. C. C. F 9 7 9 14 ASERTIV
STILUL NON- STILUL STILUL STILUL STILUL
INIŢIALE ASERTIV AGRESIV MANIPULA- ASERTIV DOMINANT
SUBIECT
SEX
TOR
41. C. S. F 10 7 7 9 NON-ASERTIV
42. A. C. F 9 8 12 11 MANIPULATOR
43. S. C. M 10 3 8 7 NON-ASERTIV
44. B. RA. M 6 9 13 8 MANIPULATOR
45. B. CR. F 9 8 12 7 MANIPULATOR
46. B. LE. M 5 8 7 10 ASERTIV
47. D. A. CA M 7 8 10 13 ASERTIV
48. S. AN. M 8 13 10 15 ASERTIV
49. C. AN. M 12 6 9 14 ASERTIV
50. I. AL. F 10 11 10 11 Stilul de comunicare
nu este conturat
încă, dar sunt
constituite, la nivel
latent, 2 stiluri
concurente, dintre
care unul poate
deveni dominant
51. M. AL. A. M 12 7 9 10 NON-ASERTIV
52. A. EU. M 8 7 12 10 MANIPULATOR
53. C. AD. F 11 12 12 14 ASERTIV
54. A. FL. M 10 10 10 8 Nu este bine
conturat un stil de
comunicare, ceea ce
indică un
comportament
comunicativ
oscilant,
nematurizat
55. A R. JE. M 5 6 8 9 ASERTIV
56. S. VA. M 7 4 6 13 ASERTIV
57. S. OV. M 11 4 7 4 NON-ASERTIV
58. P. LA. M 11 4 12 7 MANIPULATOR
59. S. AN. F 9 13 11 12 AGRESIV
60. S. AL. F 11 5 7 7 NON-ASERTIV
61. S. P. A. M 9 10 9 4 AGRESIV
62. M. VL. M 6 14 12 11 AGRESIV
63. T. EM. M 5 6 8 14 ASERTIV
64. Z. MĂ. F 10 14 15 15 Stilul de comunicare
nu este conturat
încă, dar sunt
constituite, la nivel
latent, 2 stiluri
concurente, dintre
care unul poate
deveni dominant
65. V. BI. F 5 12 11 11 AGRESIV
66. P. B. V. M 6 11 11 13 ASERTIV
67. O. O. C. F 7 10 4 9 AGRESIV
68. M. C. E. M 13 11 9 11 Stilul de comunicare
nu este conturat
încă, dar sunt
constituite, la nivel
latent, 2 stiluri
concurente, dintre
care unul poate
deveni dominant
69. N. DA. M 7 9 9 8 Stilul de comunicare
nu este conturat
încă, dar sunt
constituite, la nivel
STILUL NON- STILUL STILUL STILUL STILUL
INIŢIALE ASERTIV AGRESIV MANIPULA- ASERTIV DOMINANT
SUBIECT
SEX
TOR
latent, 2 stiluri
concurente, dintre
care unul poate
deveni dominant
70. N. CR. M 9 12 10 10 AGRESIV
71. N. CA. F 11 14 10 12 AGRESIV
72. R. CO. F 9 11 11 12 ASERTIV
73. L. R. M 4 8 8 10 ASERTIV
74. R. FL. M 5 12 10 14 ASERTIV
75. B. FL. M 13 12 12 8 NON-ASERTIV
76. F. D. M. M 9 12 8 10 AGRESIV
77. I. M. 10 11 11 13 ASERTIV
78. I. AL. F 7 7 10 9 MANIPULATOR
79. I. MA. F 9 9 12 13 ASERTIV
80. C. M. M 8 6 7 6 NON-ASERTIV
81. M. IU. M 12 13 12 14 ASERTIV
82. P. M. E. F 7 11 4 8 AGRESIV
83. M. CR. F 10 13 14 13 MANIPULATOR
84. DU. MI. F 4 6 8 14 ASERTIV
85. DU. AN. F 5 9 6 9 Stilul de comunicare
nu este conturat
încă, dar sunt
constituite, la nivel
latent, 2 stiluri
concurente, dintre
care unul poate
deveni dominant
86. D. AN. F 7 10 12 7 MANIPULATOR
87. B. L. A. F 9 5 4 9 Stilul de comunicare
nu este conturat
încă, dar sunt
constituite, la nivel
latent, 2 stiluri
concurente, dintre
care unul poate
deveni dominant
88. B. CO. M 7 6 6 6 Nu este bine
conturat un stil de
comunicare, ceea ce
indică un
comportament
comunicativ
oscilant,
nematurizat
89. B. AL. F 12 11 8 1O NON-ASERTIV
90. A. A. D. M 9 11 10 14 ASERTIV
91. P. AN. M 8 9 7 10 ASERTIV
92. B. CĂ. F 5 6 7 13 ASERTIV
93. D. IU. M 8 9 12 15 ASERTIV
94. R. CĂ. F 9 10 9 13 ASERTIV
95. B. G. M 12 10 9 10 NON-ASERTIV
96. R. A. M. F 10 11 13 14 ASERTIV
97. C. A. M. F 14 12 14 15 Nu este bine
A. conturat un stil de
comunicare, ceea ce
indică un
comportament
comunicativ
oscilant,
nematurizat
STILUL NON- STILUL STILUL STILUL STILUL
INIŢIALE ASERTIV AGRESIV MANIPULA- ASERTIV DOMINANT
SUBIECT
SEX
TOR
SEX
TOR
comunicativ
oscilant,
nematurizat
120. N. G. F 6 2 7 12 ASERTIV
121. D. O. E. F 15 12 12 10 NON-ASERTIV
122. P. N. A. M 10 4 13 12 MANIPULATOR
123. T. D. F 7 8 9 8 MANIPULATOR
124. V. M. F 5 7 8 9 ASERTIV
125. V. V. A M Nu este bine
conturat un stil de
comunicare, ceea ce
indică un
comportament
comunicativ
oscilant,
nematurizat
http://www.unefs.ro http://strategiipentruviitorsitineri.com/
Contractul de finanţare nr. 24H/09.06.2015
Durata proiectului: 18 luni (iunie 2015 – noiembrie 2016)
Aria de desfăşurare a proiectului: Bucureşti –Ilfov
Valoare proiect: 1.231.470 lei
Obiectivul proiectului
Dezvoltarea de metodologii şi strategii specifice bazate pe sport, în scopul creșterii gradului de
incluziune socială și combaterea excluziunii pentru tinerii aflați în categorii de risc generate de
dizabilități sau de situația economică.
Implementarea acestor srtrategii la nivelul specialiștilor care lucrează în mod direct cu aceste
categorii de tineri și la nivelul organizațiilor cu rol activ în aceste direcții, în regiunea de
implementare.
Creșterea accesibilității persoanelor din GT-ul principal prin extinderea arealului de implementare la
nivel instituțional și a numărului de beneficiari din GT-ul principal și secundar.
Diseminarea instrumentelor create la nivelul unor noi zone instituționale - inspectoratelor școlare și
mediul academic și la nivelul părinților din comunitățile de proveniență.
Proiect finanţat cu sprijinul financiar al Programului RO10 - CORAI, program finanţat de Granturile SEE
2009-2014 şi administrat de Fondul Român de Dezvoltare Socială.
Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a FRDS şi a Granturilor SEE 2009
– 2014; Întreaga răspundere asupra corectitudinii şi coerenţei informaţiilor prezentate revine iniţiatorilor.