Povesti Terapeutice Pentru Copiidoc

8/14/2019 POVESTI TERAPEUTICE PENTRU COPII.
doc
Nu vreau inca sa ma culc

Andrei, e timpul sa te culci! - ii spune baietelului mama sa. Andrei insa este ocupat cu
masinutele sale si nici gand sa lase joaca.
- Lasa-ma sa ma mai joc un pic! - o roaga pe mama.
- Nici vorba! Chiar si asa ai stat mai mult ca de obicei. Hai, repede!
Copilul protesteaza, dar pana la urma mama reuseste sa-l culce. Un pupic grabit de
noapte buna, stingerea, se-nchide usa.
Abia trec cateva minute si Andrei isi scoate capul
- i-e sete!
- "ine, #ugi si bea ceva, dar repede! - spune mama.
Andrei trece cu pas ca de melc prin su#ragerie. $ncearca sa prinda cat mai mult cu
putinta din programul de seara al televizorului.
- Acelasi circ in #iecare seara! - mormaie tata.
%upa multa taraganare Andrei trece #ara po#ta in camera sa.

$n aceeasi seara, undeva departe, departe de Andrei si parintii sai, spiridusul &ne se
pregatea din nou pentru a veni pe 'amant. %upa cum titi, spiridusul &ne presara pe genele
copiilor un pra# #ermecat ca acestia, vor, nu vor, sa adoarma.
%ar voi nu stiti ca si &ne are o ceata de copii. Cei mai mari dintre copiii spiridusului il
pot ajuta deja in munca sa, iar cel mai mic, un nazdravan tare curios isi baga nasul peste tot!
(ot timpul il necajeste pe &ne sa-l duca si pe el pe 'amant. %ar degeaba! $n seara aceasta s-a
hotarat insa ca in taina sa-l insoteasca totusi pe tatal sau. %upa cum stiti, &ne cara in spinare
un sac mare cu pra#-de-somn. )piridusul cel mic varsa un pic de pra# din sac si se baga in el...
Asa zbura spre 'amant.

Ajunsi pe 'amant )piriduta paraseste neobservat sacul. $nca ameteste datorita
zborului. $si inchide ochii si se sprijina de un perete. Cand isi ridica ochii, tatal lui era deja
departe. )pairiduta nu sta suparat mult timp.
- %au o raita pe 'amant si tot voi mai avea timp sa-l caut pe tata, gandeste el
multumit. )a vedem acum ce este in camera aceasta.
si stiti in care camera a nimerit )piriduta* %a, da, in camera lui Andrei!
+ -%ar ce creatura mai e si asta* striga surprins Andrei. Cine esti tu* Nu te cunosc!
http://slidepdf.com/reader/full/povesti-terapeutice-pentru-copiidoc 1/24
8/14/2019 POVESTI TERAPEUTICE PENTRU COPII.doc
-"ineinbteles ca nu ma cunosti! spune )piriduta. )unt pentru prima oara pe 'amant.

(atal meu este &ne, cel care aduce somnul.
-stii ceva* i-ai putea #ace un mare serviciu. Atat de tare ma plictisesc in patul meu!
%aca ar #i dupa mine, nu as dormi niciodata. -as putea juca mai mult timp daca nu as
dormi. (u ma poti ajuta cu siguranta ca &ne sa nu intre in camera mea.
)piriduta este #oarte mandru ca Andrei presupune ca il poate ajuta cu ceva. $i
povesteste lui Andrei ca &ne presara la usa #iecarei case un pumn de pra# magic, drept semn
ca la acea casa copiii au adormit. Asa &ne se asigura ca a reusit sa adoarma toti copiii.
- stii ceva* spune )piriduta. Am sa presar pra# magic in #ata casei tale si ast#el tata va
crede ca ai adormit.
- )uper! )e bucura Andrei. Asa pot sa ma joc cat vreau! ultumesc #rumos, draga
)piriduta.
Andrei se joaca bucuros cu masinutele toata noaptea.
A doua zi de dimineata, Andrei este #oarte palid, are cearcane sub ochi. 'rietenii il
cheama la joaca.
)a organizam un cros! propune unul dintre baieti.
Andrei se bucura pentru ca ii place sa alerge. %e indata ce se da startul, Andrei
ramane mult in urma. %e obosit ce era nu mai reusea sa #uga. Abia se tara ca un melc. )imtea
ca picioarele ii sunt ca de burete. Andrei se supara #oarte tare ca a iesit ultimul si se duce
acasa.
%ar nici acasa nu are che# de nimic. %upa-masa se poate uita la emisiunea pentru
copii, dar nici macar interesantul #ilm de aventuri nu-i poate capta atentia. $l doare capul, abia
isi poate tine ochii deschisi. Asa ca seara se culca mai devreme ca de obicei.
%upa ce mama stinge lumina apare )piriduta.
- Cum iti este* Nici acum nu vrei sa dormi*
Andrei ar vrea sa spuna ca mai bine doarme, dar se razgandeste si spune ca vrea sa
ramana treaz din nou.
si Andrei dn nou isi petrece noaptea treaz. %ar acum joaca cu masinutele nu mai este
o bucurie. )cotoceste printre jucarii, dar nimic nu-l intereseaza cu adevarat. Nu este un lucru
chiar atat de rau somnul!gandeste el in sinea lui.
La micul dejun mama ii serveste #elul lui pre#erat de mancare cereale cu lapte. Numai
ca Andrei este atat de slabit de oboseala, incat nu poate tine lingura. &ste nevoit sa renunte la
mancarea lui pre#erata.

Andrei iese in parc, dar acolo nu are nici o putere sa se joace.
Andrei doreste sa doarma.

- Ce prostut am #ost!mul nu poate avea che# pentru toate,daca nu s-a odihnit bine.
%oar atunci poate sa se joace, sa se distreze, sa #aca ce ii place.
)eara Andrei il roaga pe )piriduta sa nu mai presare pra# magic la usa lui. Cand intra
in camera, &ne il vede pe )piriduta. Andrei adoarme si )piriduta ii povesteste tatalui sau cum
l-a ajutat pe Andrei sa stea treaz doua nopti la rand.
&ne il dojeneste si ii eplica ca, spre deosebire de spiridusi, oamenii au mare nevoie
de somn pentru a putea sa #aca ceea ce isi doresc.
Cand s-a trezit a doua zi, Andrei a inteles ca #ara somn nu poate sa #aca nimic din
ceea ce ii #ace placere si din acea zi a avut mare grija sa doarma in #iecare noapte in care
mama il ducea la culcare.
Cum a devenit Ana pritena cu comportamentele bune
Ana si rina sunt doua surori care locuiesc in "ucuresti. )i Ana si rina merg la gradinita.Ana
este in grupa mare pregatitoare iar sora ei, rina, este in grupa mijlocie.Ana este mereu
zglobie si pusa pe sotii si, de asemenea, #oarte curioasa. Ana o necajeste mereu pe surioara ei
mai mica ii pune piedica sa cada, da vina pe rina cand #ace o boacana. ai nou, Ana a
devenit interesata de urmatorul subiect care e di#erenta dintre #etite si baietei* ntai a vrut sa
se convinga ca rina #ace si ea pipi la #el ca ea. Asa ca a urmarit-o cu atentie cand mama o
ajuta pe rina sa se schimbe. 'ana aici, nimic neobisnuit. ulti copii au ast#el de curiozitati.
%ar Ana a inceput de la o vreme sa-i traga surorii ei chiloteii jos.  se parea amuzant cand
sora ei se supara din aceasta cauza. 'entru ca Ana a vazut ca mama o certa cand #acea acest
lucru, a inteles ca daca vrea sa-si satis#aca in continuare curiozitatea, va trebui sa gaseasca o
cale sa nu mai #ie mereu certata. Asa ca o punea mereu pe rina sa #aca #el de #el de nazbatii
sa-i ridice #ustita verisoarei lor, sa-i dea pantalonii jos verisorului lor, sa-l ude pe verisorul lor
pe pantaloni si apoi sa rada ca acesta a #acut pipi, sa-i urmareasca la baie pe copiii de la
gradinita.
Ana credea ca se poate distra la nes#arsit pe seama altora pana cand, intr-o zi, surpriza,
lucrurile au luat o intorsatura neasteptata. Un baietel nou a venit la ei in grupa chiar din
prima zi arin s-a dovedit a #i #oarte nastrusnic si putin sensibil la nevoile colegilor lui. Asa
ca Ana s-a trezit ca baietelul ii ridica #ustita in cap si ii baga mana in chilotei. Ana s-a inrosit
pe data si nu stia cum sa #aca sa nu mai dea ochii cu colegii ei. Asa ca in acea zi nu a mai
avut che# de joaca. A stat retrasa intr-un colt al grupei si de #iecare data cand isi amintea de
ceea ce s-a intamplat ii venea sa planga. Cum a putut #ace acel baietel un lucru atat de urat*
Nu s-a gandit ca ii va #ace rau* %eodata Ana si-a amintit de cuvinteler mamei ei (oate
partile corpului care sunt acoperite de costumul de baie sunt considerate intime. Acest lucru
inseamna ca nu putem sa atingem aceste parti ale altor persoane, ca nu le aratam cand ne
jucam cu alti copii. )ingurele situatii cand este permis sa le aratam sunt atunci cand #acem
baie, cand ne schimbam chiloteii si cand meregem la doctor, daca doctorul ne cere acest
lucru. Abia acum a inteles Ana cat de importante sunt aceste lucruri. A inteles si ca daca va
continua sa stea suparata nu va rezolva nimic. Asa ca s-a dus la iss si a rugat-o sa #aca o
lectie in care sa le eplice tuturor copiilor aceste reguli. (ot din acea zi Ana a incetat sa o mai
indemne la lucruri rele pe rina.
(oti copiii de la grupa au inteles ca daca sunt curiosi cu privire la partile intime, aceste
in#ormatii pot sa le a#le de la activitatile cu iss sau de la parinti sau de la medici. )i arin a
inteles repede care erau regulile grupei. n curand grupa lor a devenit cea mai disciplinata din
gradinita. %e multe ori educatoarele de la celelalte grupe ii dadeau drept eemplu de buna
purtare.
Cum a invatat elefantelul sa nu-si mai supere burtica

A #ost odata ca niciodata o #amilie de ele#antei mama ele#ant, tata ele#ant si puiul de
ele#ant. (oata lumea era #oarte #ericita. 'arintii mergeau la serviciu iar puiutul de ele#ant
mergea la gradinita ele#antilor. i placea #oarte mult la gradinita pentru ca acolo se juca si
invata tot #elul de lucruri sa coloreze, sa cante, sa danseze, sa scrie, sa numere. (ot acolo
avea si o multime de prieteni. 'uiul de ele#ant era acum ele#antel mare si era #oarte mandru
de asta. )i parintii lui erau la #el de mandri si il iubeau #oarte mult. &le#antelul reusea sa
manance singur, sa #aca pipi la /c-ul ele#antilor. ntr-o zi i s-a intamplat sa #aca pipi pe el.
Acest lucru a ingrijorat-o pe mamica lui. A doua zi ele#antelul nu a mai #acut pipi pe el si a
observat ca a primit cadou pentru asta o ciocolata. %in acea zi ele#antelul a inceput sa ceara in
#iecare zi in care nu #acea pipi pe el, cate o ciocolata. %aca nu-si primea ciocolata, ele#antelul
se supara pe data si #acea din nou pipi pe el. %in aceasta cauza mamica ele#ant era #oarte
necajita. &a stia ca burtica ele#antelului su#erea #oarte mult de la atata ciocolata. %upa mai
multe zile in care a tot mancat ciocolata, intr-o zi, burtica ele#antelului nu a mai putut suporta,
s-a suparat asa de tare, incat a inceput sa-l doara ingrozitor pe ele#antel. %egeaba incerca
ele#antelul sa o roage sa se potoleasca. &a i-a raspuns
- mi #ace rau atata ciocolata si tu nu vrei sa intelegi. ereu ceri ciocolata si cadouri.
&u te ajut in asa de multe privinte si nu-ti cer nimic pentru asta. Am grija sa diger mancarea
pentru ca tu sa poti avea putere sa te joci. ama ta merge la serviciu in #iecare zi pentru ca sa
poata castiga bani si nu cere cadouri pentru asta in #iecare zi. Azorel isi apara stapanul in
#iecare zi si se multumeste sa primeasca cateodata un os. Nu cere in #iecare zi oase. ar tu ceri
mereu ciocolata cand reusesti sa #aci pipi ca un baietel mare ce esti.
&le#antelul si-a dat seama cat rau ii #acea burticii sale, care il ajuta #oarte mult. %e a
doua zi a inceput sa nu mai ceara ciocolata sau alte cadouri. %in acea zi cadoul lui era #aptul
ca era ele#antel mare, puternic si ascultator. &ra cel mai mare cadou pe care il putea primi si
era mandru de el.
Povestea ursuletului Martinica

Ursuletul artinica era un ursulet #oarte simpatic. i placea sa se joace, sa cante, sa

danseze, sa construiasca, sa se uite la 'o/er 0angers si sa mearga la gradinita. %a, ii placea
tare mult sa mearga la gradinita pentru ca acolo invata tot #elul de lucruri minunate. n plus
avea si o multime de prieteni. Cel mai bine se impaca cu o #etita ursulet, care era singura din
grupa ursuletilor. Nu-i pasa daca ceilalti colegi, rautaciosi, spuneau ca nu e potrivit sa se
joace cu #etitele. &l #acea o multime de jocuri interesante cu prietena lui. Avea si prieteni
baietei ursuleti. n ultima vreme ursuletul nostru avea o mare ingrijoarare ii venise in minte
ca el trebuie sa #aca toate lucrurile #oarte, #oarte bine. %orea sa o impresioneze pe iss
ursoaiaca, pe prietena lui, pe mami. %e aceea ursuletul artinica se supara #oarte #oarte tare
daca se intampla sa nu stie ceva la gradi, daca se intampla sa greseasca ceva la o #isa sau sa
depaseasca in timp ce colora. n acelasi timp, insa, nu vroia sa se dea de gol si sa le arate si
celorlalti cat de suparat este el in realitate. Uneori ii venea sa planga de suparare, dar se
gandea ca se va #ace de rusine. Asa ca pre#era sa su#ere in tacere. %ar erau atatea lacrimi
adunate si neplanse trebuia sa scape cumva de ele. Asa ca cerea voie la baie de multe, multe
ori sa mai scape de lacrimile adunate. Credea ca asta e solutia cea mai buna. ntr-o zi, obosite
de atata mers la baie picioarele ursuletului si partile intime au cerut ajutorul unui spiridus care
locuia in padure. )piridusul era tare intelept si priceput la tot #elul de solutii. Asa ca intr-o zi,
pe cand artinica se intorcea de la gradinita, i-a iesit in cale si i-a spus
)tiu despre supararea ta. ti voi pune trei intrebari magice si daca vei sti raspunsul la
ele, supararea ta va disparea
'rima intrebare a #ost Cine din intreaga padure reuseste sa #aca intotdeauna toate
lucrurile bine #ara sa greseasca niciodata*
A doua intrebare a #ost Ce se intampla cand gresim*
A treia intrebare a #ost Ce inseamna prietenia*
)piridusul i-a dat trei zile lui artinica pentru a gasi raspunsul. artinica a stat si s-a
gandit si a incercat sa vada care era raspunsul la cele trei intrebari.
n prima zi a gasit raspunsul la prima intrebare nimeni nu #ace intotdeauna toate
lucrurile bine. La inceput era cat pe ce sa spuna ca ami #ace intotdeauna toate lucrurile
bine. %ar si-a adus aminte ca si mami uita uneori anumite lucruri, ca si ea mai spune 12ai ce
Povestea stupului de albine

ntr-un stup traia o regina #oarte preocupata de calitatea mierii produse de supusele
sale. ulta vreme, mierea a #ost de calitate superioara, dar, de la un timp, lucrurile au inceput
sa se schimbe albinele au devenit mai super#iciale, leneveau la umbra unei #runze sau se
harjoneau intre ele.
)ituatia a inceput sa se agraveze de la o zi la alta, cu toate observatiile reginei. ntr-o
zi, cand toate albinele se odihneau, s-a produs un eveniment ineplicabil stupul s-a rasturnat
si toate albinele au #ost aruncate a#ara. %in #ericire, atat albinele cat si regina au scapat
nevatamate. )periate, albinele s-au grupat in jurul reginei lor.
n ajutorul albinelor a venit si regele bondarilor. Acesta a inceput sa analizeze situatia
pentru a vedea care a #ost cauza catastro#ei. La s#arsit concluzia a #ost urmatoarea
nenorocirea s-a produs chiar din vina albinelor, deoarece acestea au muncit #ara sa #ie atente
ast#el incat au depozitata toata mierea intr-o singura parte a stupului si l-au dezechilibrat.
arele bondar a chemat toate albinele si le-a eplicat cum au reusit sa dezechilibreze
stupul. Albinele si-au inteles greseala. %in acel moment regina a devenit mai hotarata si toate
deciziile ei au #ost respectate intocmai. 4oarte repede albinele au re#acut stupul, iar la
#estivalul mierii au castigat marele premiu.

Cei patru prieteni credinciosi

 sa va spun acum povestea celor patru prieteni credinciosi. A #ost odata ca niciodata
un papagal, o pasare #rumoasa cu pene lucioase si #rumos colorate. ntr-o zi papagalul a gasit
o samanta neagra si rotunda. 'apagalul s-a gandit o clipa si apoi s-a hotarat sa o planteze. A
inceput sa sape o groapa si in timp ce lucra de mare zor, o maimutica se apropie de papagal,
sarind din creanga in creanga
- )pune-mi prietene, ce #aci aici*
'apagalul i-a povestit ca a gasit o samanta lucioasa si ca s-a hotarat sa o planteze. -
'ot sa-ti #iu de ajutor cu ceva* a intrebat maimutica.
- &ste #oarte dragut din partea ta ca vrei sa ma ajuti. %upa ce voi planta samanta, vei #i
draguta sa o uzi*
- "ineinteles, a spus maimutica. L-a asigurat pe papagal ca planta va avea su#icienta
apa, in special in timpul sezonului secetos cand va aduce apa din raul din apropiere.
Un ursulet dragalas cu blanita moale si pu#oasa s-a apropiat si el, vazandu-i pe cei doi
prieteni.
- Ce #aceti aici prieteni* a intrebat el. Cei doi prieteni i-au povestit despre samanta si
despre ce va #ace #iecare pentru a o ajuta pe plantuta sa creasca.
- As putea si eu sa sap pamantul in jurul ei si sa o curat de buruieni* Ast#el va avea si
su#icienta hrana pentru a creste mare si puternica.
- )igur! Au spus papagalul si maimutica cu incantare.
&le#antul %umbo care se a#la prin preajma s-a apropiat si el de cei trei prieteni. -
"una ziua prieteni! 2ad ca sunteti #oarte entuziasmati!Ce #aceti aici*
-  sa avem un pom mare si puternic pentru ca papagalul tocmai a plantat o samanta,
maimutica o va uda, iar eu o sa o curat de buruieni! a spus ursuletul.
- -as bucura sa va ajut si eu! %aca voi pazi plantuta, nici un animal ierbivor nu-i va
manca #runzele si nimeni nu-i va #ace nici un rau.
- )igur! 2om avea un pom mare si puternic!
4iecare dintre cei patru prieteni si-a tinut promisiunea. %e indata ce papagalul a
plantat samanta, maimutica a udat samanta si apoi #irava plantuta ce a iesit dupa cateva zile.
Ursuletul a sapat pamantul si a curatat buruienile din jurul ei. &le#antul a pazit-o zi de zi.
4irava plantuta s-a trans#omat intr-un copac mare si puternic la ale carui crengi nu putea sa
mai ajunga nimeni. )i a venit apoi vremea ca puternicul copac sa #aca rod si sa #ie, ast#el,
rasplatita munca celor patru prieteni credinciosi.
La #el cum cei patru prieteni au muncit impreuna sa planteze si sa ingrijeasca planta,
la #el au muncit impreuna si pentru a culege #ructele. 'entru ca plantuta lor era acum un
copac inalt si puternic si nimeni nu putea sa ajunga la ramurile lui, ele#antul s-a asezat sub
copac iar in spatele lui a urcat ursuletul. aimutica s-a catarat iute pe umerii ursuletului iar
papagalul a zburat pe capul maimuticii. 'apagalul lua #ructele rand pe rand, le dadea
maimuticii, maimutica le dadea ursuletului iar ursuletul le dadea ele#antului. La s#arsit
ele#antul punea #ructele cu trompa lui lunga intr-un cos.
%e indata cei patru prieteni s-au putut bucura impreuna de #ructele dulci si zemoase.
Ce bine e cand prietenii lucreaza impreuna!
Cum sa-ti faci prieteni

Uneori poate #i trist daca esti un soarece care locuieste de unul singur intr-o gaura in
peretele din coltul unei case. Uneori te poti simti la #el de singur chiar daca mai sunt si altii
care locuiesc in aceeasi casa cu tine.
4red )oricelul se bucura uneori ca traieste de unul singur in special cand avea o
#ar#urie de sand/ich-uri cu paine prajita si branza, toata numai pentru el.
%ar cateodata, soricelul se gandea ca i-ar placea sa aiba un prieten cu care sa se joace.
ntr-o buna zi, preocupat de acest gand iesi a#ara si o lua spre drumul care ducea la
gol#ul unde obisnuia sa stea singur pe marginea debarcaderului si sa asculte clipocitul apei.
Nici nu ajunse bine acolo cand del#inul )lee5-4in isi scoase capul din apa si veni langa el,
privindu-l cu ochii lui mari si sticlosi.
- "una 4red, il saluta el zambind. Ce #aci aici*
- a gandeam cum sa gasesc un prieten cu care sa ma joc.
- 'oti sa te joci cu mine, spuse )lee5-4in.
- Cum* Noi suntem atat de di#eriti! spuse 4red. (u esti del#in, eu sunt soricel. (u
traiesti in apa si eu pe pamant.
- Ah, eclama del#inul cu o umbra de tristete. Apoi inviorandu-se adauga
- 'oate eista o solutie. %aca tu te-ai aseza pe spatele meu si te-ai prinde de aripioara
mea, te-as lua la o plimbare prin apa, #ara sa te uzi... &i, poate te-ai uda doar asa, putin.
n timp ce 4red se bucura de plimbare impreuna cu )lee5-4in se gandea ca a gasit o
cale amuzanta de a-si #ace noi prieteni si anume de a #ace impreuna ceva care sa-i bucure pe
amandoi.
Ca si cand i-ar #i ghicit gandurile, )lee5-4in spuse
- a gandeam si eu la acelasi lucru cum sa-ti #aci noi priteni* )tii, sunt o multime de
lucruri
pe
- lcare
vezitrebuie sa le spuse
pe Leaper* eviti daca vrei sa-ti
el aratand #aci prieteni.
cu nasul spre mare.
4red il vazuse deja pe Leaper cum asteptase valul cel mai mare pentru a #ace apoi un
salt urias chiar peste var#ul lui.
- Nu-l ajuta sa iasa in evidenta in #elul acesta. Leaper nu are prea multi prieteni
deoarece crede ca este mult mai bun decat oricare dintre ei.
%e asemenea nu ajuta nici sa #ii timid. l vezi pe del#inul acela* Nu-l vei vedea iesind
in evidenta precum Leaper. &l intotdeauna inoata in spatele celorlalti si ii lasa pe ei sa #aca
primul pas si de aceea nu are multi prieteni.

)oricelul 4red incepu sa se intrebe in sinea lui 1%aca sunt atat de multe lucruri pe
care trebuie
intalnirea desala le eviti, cumcu
debarcader este posibil sa-ti
)lee5-4in si isimai #acicat
aminti prieteni*1 si aduse
de bine s-a simtit aminte, insa, deii
cand deli#inul
zambise, se uitase in ochii lui si il intrebase ce #ace.
'oate ca este important ca sa-ti #aci prieteni sa #ii interesat de ceilalti, se gandi 4red,
sa-i intrebi cum se simt si ce gandesc. Cand )lee5-4in a #acut toate acestea, 4red s-a simtit
important si special.
Asa ca ce-ar putea #ace el 4red, ast#el incat )lee5-4in del#inul sa se simta la #el de
special si de important*
Nu era posibil sa-l invite la el acasa. are eista vreo solutie ast#el incat del#inul sa se
strecoare prin gaura mica din coltul casei* %aca )lee5-4in ar putea sa #aca asta, 4red l-ar
invita la el si i-ar arata ca il place ca prieten. %ar pentru ca asta nu era posibil 4red s-a gandit
ca ar putea sa-i spuna chiar acum del#inului ce anume i-a #acut placere
- A #ost #rumos din partea ta sa-mi acorzi atentie cand stateam singur pe marginea
debarcaderului, spuse 4red.
- 'entru ce sunt prietenii* spuse )lee5-4in si zambi. 'rietenii sunt aceia care doresc sa
stea cu tine atat la bine cat si la greu, cand esti vesel sau cand esti trist, continua el.
- Ai #acut mult mai mult, accentua 4red. (u esti #oarte amabil si grijuliu. Cand am #ost
la plimbare impreuna, tu nu ai uitat ca sunt pe spatele tau si ai avut grija sa nu ma ud.
- ultumesc, spuse )lee5-4in, acceptand complimentele lui 4red. )oricelul ramase
surprins. &l #usese invatat sa #ie modest, sa nege cand cineva ii #acea un compliment
raspunzand de eemplu 1nu sunt chiar asa1 sau 1evident, nu ma cunosti indeajuns1.
(otusi 4red se simti bine cand )lee5-4in i-a acceptat complimentul iar acesta parea ca
se simte la #el.
Chiar atunci 4red observa ceva la prietenul sau 1)tiai ca ai niste alge prinse de
nasuc*1 4red se gandi ca nu observase aceasta in timp ce se plimbau prin apa.
- %a, am tot incercat sa scap de ele, raspunse )lee5-4in. Am tusit, am stranutat dar
degeaba, eu neavand brate, nu pot sa ajung la ele sa le inlatur.
- Lasa-ma sa te ajut, spuse 4red. )i ast#el )lee5-4in su#la iar 4red, cu labutele lui,
scoase toate algele a#ara.
- Ai avut dreptate cand ai spus mai devreme ca suntem di#eriti, remarca )lee5-4in. &u
pot sa inot si tu nu poti, dar putem merge la plimbare daca suntem prieteni.
- ar eu pot sa-ti curat nasucul de algele marine, adauga 4red.
%in ziua aceea, 4red stiu ca atunci cand va #i singur acasa si va dori sa #ie impreuna
cu cineva, va trebui sa mearga la debarcaderul din gol# pentru a se intalni cu )lee5-4in. &ra
adevarat ca ei doi erau atat de di#eriti dar asta nu avea importanta atat timp cat puteau imparti
o multime de lucruri. Un del#in si un soarece!
-  relatie neobisnuita! spuse )lee5 - 4in
- )i o mare prietenie! adauga 4red.
Fii tu insati
6ema era o gira#a nemultumita de #aptul ca era o gira#a. )-a uitat la celelalte animale
si s-a gandit ca i-ar placea mai mult sa #ie ca ele. Cand a vazut cum alearga zebrele in galop
si-a dorit sa poata alerga cu miscari la #el de line ca ale lor. Cand a vazut ele#antul si-a dorit
sa aiba o trompa ca a lui cu care sa soarba apa si sa o stropeasca apoi pe spinarea ei sau a
prietenilor. Cand a vazut gazelele si-a dorit sa #ie la #el de eleganta ca si ele.
6ema si-a privit in oglinda unui lac picioarele si s-a gandit ca sunt prea lungi si
desirate. 6atul ei arata ca o bucata de guma de mestecat intinsa intre doua degete si lasata
apoi sa atarne. "ineinteles, ea nu stia ce era aceea o guma de mestecat, dar s-a gandit ca nu
mai era nici un animal in zona cu un gat la #el de lung si de urat ca al ei. Apoi avea si acele
doua cornite haioase in var#ul capului. Nu erau la #el de mari si puternice ca ale antilopelor.
La ce i-ar #olosi aceste cornite daca ar #i pusa in situatia de a se apara* ar pielea gira#ei arata
dupa parerea ei de parca ar #i #ost murdarita cu noroi.
1Nu-ti mai #a atatea griji! &sti pur si simplu o gira#a si asa e #iresc sa arate o gira#a!
4ii tu insati!1 incerca in zadar sa o linisteasca mama ei.
ntr-o zi 6ema era pe o plaja cu nisip si s-a gandit ca i-ar placea sa se tavaleasca in
nisip. Amintindu-si indemnul mamei de a #i ea insasi, s-a gandit ca va #ace eact ceea ce
dorea sa #aca. Asa ca s-a intins pe spate in nisip agitandu-si lungile picioare in aer si
rostogolindu-se de pe o parte pe alta. 'rivita din eterior arata ca o marioneta scapata de sub
control de papusar. 6ema nu stia nici ce era acela un papusar si nici ce era o marioneta, dar a
auzit intr-un tu#is rasetele unor pui de hiena. )-a intors si a vazut ca acestia o priveau de ceva
vreme si se amuzau pe seama ei.
6ema s-a ridicat iute in picioare si s-a indepartat cu capul plecat, gandindu-se ca a
platit destul de scump curajul de a #i ea insasi. Apoi, ca prin minune a aparut in #ata ei zana
gira#elor. &u nu stiu cum arata aceasta zana, dar sunt sigura ca voi vi-o puteti imagina.
1ama ta avea dreptate1, a spus zana, ca si cum ar #i citit gandurile micutei gira#e.
1&ste important sa #ii tu insati, dar este la #el de important cum #aci asta. Nu e important ce nu
ai sau cum nu esti. & mai important prin ce esti di#erita de ceilalti, care sunt partile tale bune
si speciale. Nu e important ca nu poti alerga ca o zebra, ca nu esti eleganta ca o gazela sau ca
nu te poti juca cu apa ca un ele#ant. Conteaza la ce esti tu buna, ce poti tu sa #aci.1 )i cu
aceste cuvinte, zana a disparut.
6ema si-a continuat drumul, ridicandu-si un pic capul si gandindu-se la intelesul celor
spuse de zana cand deodata a vazut o leoaica alergand spre ea. La inceput 6ema s-a speriat,
dar leoaica a linistit-o 1Nu te speria! (e rog ajuta-ma! 'uiul meu s-a catarat intr-un copac si
nu pot sa-l dau jos!1 6ema s-a ridicat pe var#uri si si-a strecurat cu ajutorul gatului ei lung
capul printre crengile copacului. L-a prins cu gura pe micutul pui la #el cum mamicile pisici
isi prindlui.
mamica puiutii cand ii plimba dintr-un loc intr-altul si l-a pus cu blandete pe iarba, langa
1ultumesc, multumesc, multumesc!1 a spus cu adanca recunostinta leoaica
bucurandu-se ca-si avea puiutul din nou langa ea.
Nu a mai mers mult 6ema si a vazut o maimuta speriata sarind agitata la marginea
unei stanci si strigand dupa ajutor 1'uiul meu a cazut de pe stanca. Abia se mai poate tine de
radacina unui copac si eu nu ajung sa-l prind. %aca nu il salveaza cineva repede, va cadea in
prapastie!1
6ema s-a asezat in genunchi pe marginea prapastiei si si-a intins gatul lung spre puiul
de maimuta 1'rinde-te bine de cornitele mele!1 i-a spus micutului. Acesta s-a prins bine de
cornite si 6ema l-a tras langa mama lui.
1ultumesc, multumesc, multumesc!1 nu se mai putea opri #ericita mamica sa spuna.
6ema se indrepta spre casa tinandu-si si mai sus capul, cand zana gira#elor a aparut
din nou in #ata ei. 1Cred ca nu mai e nevoie sa-ti spun ceea ce tocmai ai invatat #acand aceste
lucruri pe care numai tu le puteai #ace. 6heparzii au devenit cele mai rapide animale din
lume, nu dorindu-si sa #ie asemeni broscutelor testoase, ci antrenandu-si talentul lor in a
alerga. 4acand ceea ce poti #ace, dezvoltandu-ti talentele cu care esti inzestrata vei putea
deveni tu insati.1
1%ar ma gandsc ca poate ai invatat chiar mai mult1 a continuat zana 14olosind ceea ce
ai tu di#erit i-ai putut ajuta pe cei care nu sunt la #el inzestrati si ti-ai #acut ast#el noi prieteni.
ai mult, cum a #ost in cazul leoaicei, ti-ai putut trans#orma un dusman in prieten.1
)i zana a disparut din nou.
6ema a plecat spre casa tinandu-si gatul atat de drept incat capul ei cu acele cornite
dragute care au ajutat-o pe maimutica atingeau parca norii. 6ema era mandra de ea.

Povestea celor cinci puisori
)titi povestea celor cinci puisori* &i bine, au #ost odata ca niciodata cinci puisori care
traiau impreuna cu mamica gaina si taticul cocos. ntr-o dimineata cei cinci puisori s-au trezit
#oarte #lamanzi, la #el cum va simtiti si voi dimineata cand va treziti sau cand ajungeti acasa
de la gradinita.
'rimul a spus 1i-e #oame. As vrea sa-mi dea cineva un vierme mare si gras1. )i a
inceput sa viseze la viermele cel mare, sa-si imagineze cum il inghite si ii ajunge in stomac.
ndi#erent cat de mult si-a dorit primul puisor sa-i dea cineva un vierme mare si gras,
acest lucru nu s-a intamplat si prin urmare se simtea tot mai #lamand.
Al doilea puisor era si el #oarte #lamand si auzindu-l pe #ratele sau vorbind despre ce
isi dorea sa manance a spus si el 1)i eu sunt mort de #oame. As dori sa apara in #ata mea o
gazuta grasuta pe care sa o inghit cat ai zice 1peste1. )i-a ridicat privirea sa vada daca nu vine
vreo gazuta si pe masura ce se tot uita i se #acea si mai #oame.
Cel de-al treilea puisor se simtea la #el de #lamand ca si #ratii sai. 1'iu! 'iu! 'iu!1 a
strigat sperand ca cineva il aude. 1As vrea ca #ermierul sa ne aduca un vas mare cu boabe din
acelea de care ne aduce adeseori.1 Cu gandul acesta in minte, a ramas uitandu-se la portita pe
care intra de obicei #ermierul sa aduca boabele, sperand ca-l va vedea si de aceasta data.
)peranta lui a #ost in zadar si se simtea tot mai in#ometat.
1Ah!1 spuse cel de-al patrulea puisor urmandu-si #ratii 1daca sotia #ermierului ar veni
si ne-ar aduce niste #irimituri de la cina de-aseara, ce bine ar #i!1. La #el ca si cel de-al treila
puisor, cel de-al patrulea a ramas uitandu-se in zadar la portita pe care intra de obicei sotia
#ermierului. )i i se #acea tot mai #oame...
(oate aceste discutii despre mancare l-au #acut pe cel de-al cincilea puisor sa se simta
atat de #lamand incat ii venea sa lesine. 1&u as vrea iute niste grau crocant. )au m-as multumi
si cu orice altceva1. 'rivirea lui a ramas atintita spre tavita in care #ermierul le punea grau. Cu
#iecare secunda care se scurgea, #oame puisorului devenea tot mai mare.
Auzind dorintele celor cinci puisori, taticul cocos i-a strigat 12eniti aici!1.
Adunandu-i pe cei cinci puisori in jurul lui le-a spus 1Ati observat ce #acem eu si mamica
voastra atunci cand ne este #oame* %aca doriti sa luati micul dejun veniti dupa noi pe cararea
din gradina. Acolo veti putea invata sa scormoniti pamantul si sa luati cata manare doriti!1.

Povestea micii caracatite
A #ost odata ca niciodata o mica caracatita care traia in ape putin adanci si caldute,
langa o plaja cu nisip. )titi cate picioare are o caracatita* %a, opt. )i stiti cum se numesc* %a,
se numesc tentacule. &i bine, acestei caracatite ii placea sa-si in#asoare tentaculele in jurul
lucrurilor si sa se agate de ele. Uneori se agata de un peste si se distra plecand purtata intr-o
scurta calatorie. Alteori se agata de o piatra #oarte solida si se simtea puternica si in siguranta.
ntr-o zi caracatita a vazut o ancora sub un vapor si imediat si-a in#asurat tentaculele
in jurul ei.
%ar ceva in#ricosator s-a intamplat. Ancora a inceput sa coboare scu#undandu-se in
ape tot mai intunecate, reci in care caracatita noastra nu mai #usese niciodata. Caracatitei nu-i
placea ce se intampla, dar nu stia ce sa #aca. Ce ati #i #acut voi daca ati #i #ost in locul ei* 2-
ati #i tinut in continuare de ancora sau i-ati #i dat drumul*
&i bine, caracatita a continuat sa se tina de ancora pana cand aceasta, cu un zgomot
puternic, s-a izbit de #undul marii. &ra tare in#ricosata ca a ajuns acolo, pe #undul marii, dar
tot nu stia ce sa #aca.
Apoi a vazut un peste prietenos care inota cu miscari gratioase in jur. Ajutor! a strigat
caracatita. 'oti sa ma ajuti*
1%a, te pot ajuta1, a spus pestele. %in privirea lui se citea ca ii pasa de micuta
caracatita 1%ar mai intai trebuie sa te ajuti singura. 2a trebui sa dai mai intai drumul ancorei
inainte de a-ti putea arata drumul1.
Caracatita tot nu stia ce sa #aca. Ancora parea puternica si sigura. %aca i-ar #i dat
drumul ar #i ramas in apa singura, numai pe cont propriu. )-a uitat la pestisor. 'estisorul
dadea din cap incurajator si micuta caracatita a inceput sa-si desprinda cu timiditate
tentaculele. )a ai atat de multe brate si picioare poate #i dragut atunci cand vrei sa imbratisezi
pe cineva, dar in momentul in care vrei sa te desprinzi de ceva e #oarte complicat. Ultima
tentacula a #ost cel mai greu de desprins.A #ost nevoie de mai mult timp pana ce a capatat
curaj sa se desprinda.
%ragutul pestisor a asteptat-o, a incurajat-o si in #inal a #elicitat-o. Cand caracatita s-a
desprins cu totul, pestisorul i-a spus cu blandete 1Uramareste-ma!1 'estisorul a inotat inainte
si inapoi, trasandu-si drumul treptat, ajutand-o pe caracatita in situatiile in care ramanea in
urma.
'e masura ce continua sa inoate, caracatita se simtea tot mai #ericita si mai puternica.
A #acut un e#ort sa-l ajunga pe pestisor din urma si pentru o vreme au inotat umar la umar. Nu
a mai avut nevoie mult timp sa #ie condusa. %e la o vreme a inceput sa inoate prima, preluand
conducerea si croindu-si singura drumul. Nu mai era ingrijorata si i se parea ca de #apt
traieste
o aventurai-a
'estisorul eatraordinara.
spus la un moment dat 1Nu mai ai nevoie de mine. 'oti sa inoti singura
de acum. Calatorie placuta!1
icuta caracatita i-a multumit pestisorului si a inotat mai departe. Apa incepea sa
devina mai calda si era tot mai multa lumina. Lumina se re#lecta in apa si #acea sa staluceasca
multimea de pestisori galbeni, rosii, albastri care inotau. Lucrurile din jur erau la #el ca
inainte, dar acum micuta caracatita era di#erita. )e simtea mai puternica si mai increzatoare.
Apoi caracatita a #acut ceva ce nu #acea de obicei. )-a catarat pe plaja cu nisip,
imbaindu-se in razele soarelui.  s-a parut dragut sa se relaeze o vreme, stand asa, #ara sa
#aca nimic.
Caracatita s-a uitat apoi la stancile din spatele plajei. 'oate ca incepusera sa-i placa
aventurile. )auo poate
)tancile parca chemauca sisacaracatita
#aca un lucru nou nu
se intreba cumo ar
mai speria
#i sa urceasa cum
pana se intampla
in var#ul lor. inainte.
Cu grija a inceput sa urce spre var#. %rumul nu era usor, dar caracatita continua
urcusul cu gandul la bucuria de a #i in var#. )i in s#arsit, iat-o acolo sus.
Un vantisor placut adia dinspre ocean. )i ca si cum ar mai #i #acut asta de multe ori,
caracatita si-a intins tentaculele ca niste aripi si s-a lasat purtata de vant, sarind in ocean.
Asemeni unui vultur a strabatut aerul, bucurandu-se ca putea zbura.
Uitandu-se in jos vedea oceanul din care iesise. Uitandu-se deasupra vedea cerul
albastru spre care urcase. Cine ar #i crezut ca o mica caracatita ar #i putut ajunge atat de sus*

Stii sa accepti un compliment?

ntr-o zi, o serpisoara tanara si draguta inota la marginea unui lac. )palata #iind, se
intinse pe o piatra #ierbinte ca sa se usuce si incepu sa se aranjeze.  musca care trecea pe
acolo o vazu si-i spuse
- %raga, pielea ta ma #ascineaza asa cum straluceste ea, in lumina soarelui. &sti un sarpe atat
de #rumos cu asa o piele lucioasa si curata. )arpele se intimida si incerca sa se ascunda.
2azand un adapost prin apropiere, disparu inauntru sub peretii de stu#. %ar nu-si dadu seama
ca era casa vrajitorului din acel sat. Acesta se sperie la vederea sarpelui, apuca toba si incepu
sa bata cu putere sa-l sperie pe intrus.
 broscuta testoasa care calatorea incet pe un camp invecinat auzi bataia ritmica a
tobei si incepu sa danseze.
Un ele#ant vazand asa o atitudine nepotrivita din partea unei #iinte pe care o credea la
locul ei se gandi sa-i dea o lectie si vru sa paseasca peste ea. )imtindu-se amenintata,
broscuta slobozi o #lacara iar #ocul incendie casuta din iarba uscata a vrajitorului. Nori mari
se ridicara sus pe cer intunecand pamantul. Un potop de ploaie cazu din vazduh dar repede se
potoli iar soarele trimise iar pe pamant caldura si lumina.
 #urnica-mama se #olosi de aceasta imprejurare sa-si usuce ousoarele. Un #urnicar
vazu repede oportunitatea unui ospat si manca iute toate ouale #urnicii. Atunci #urnica se
hotari sa-l dea in judecata. Ast#el, se duse la judecatorul junglei, regele animalelor si ii
prezenta patania ei. Leul a convocat instanta chemand totodata si partile implicate.
)e adresa mai intai #urnicarului
- 4urnicarule, de ce ai mancat ouale #urnicii*
- &i bine, eu sunt un #urnicar si #ac ceea ce este per#ect natural, ceea ce doar un #urnicar poate
#ace. Ce alternativa as #i avut cand #urnica si-a imprastiat atat de tentant oualele in #ata mea*
ntorcandu-se spre #urnica, leul intreba
- 4urnica, de ce ai epus oualele in #ata #urnicarului in asa #el incat sa-l ispiteasca pe acesta*
- ntentia mea nu a #ost aceea de a-l provoca. Cu siguranta sunt o mama mai buna decat crezi
si apoi ce altceva as #i putut #ace pentru a avea grija de puii mei, intreba #urnica. usoarele se
udasera in timpul potopului ast#el incat ele trebuiau uscate cand soarele si-a revarsat razele
#ierbinti.
Uitandu-se spre soare, leul isi continua cercetarile
- )oare, de ce ai stralucit*
- Ce altceva as #i putut #ace* &ste un lucru bine stiut ca dupa ploaie rasare soarele.
- 'loaie, de ce ai potopit pamantul* intreba leul in incercarea lui de a descoperi adevarul.
- Ce altceva as #i putut #ace* raspunse ploaia. Coliba vrajitorului era in #lacari iar intregul sat
era amenintat. Nu am vrut decat sa ajut.
- Coliba, de ce ai inceput sa arzi*
- Nu puteam sa #ac altceva odata ce broscuta testoasa a aruncat #lacari asupra mea, au raspuns
ramasitele
- (estoaso,carbonizate ale colibei.
se interesa regele )unt #acuta
animalelor, de cedin iarba#lacari*
ai scos uscata si stau aici de ani buni.
- &ste singurul lucru pe care-l puteam #ace. &le#antul ma presa cu greutatea lui si trebuia sa
#ac ceva sa incerc sa scap.
Leul se uita la ele#ant.
- )pune-mi ele#antule, de ce ai calcat peste testoasa*
- Ce altceva puteam sa #ac, raspunse ele#antul. "roscuta dansa atat de salbatic ceea ce era
surprinzator pentru o #iinta cuminte ca ea si am crezut ca a innebunit. Nu am intentionat sa o
ranesc ci doar sa o ajut sa-si revina. Leul se intoarse spre broscuta
- %e ce dansai atat de salbatic*
- Ce altceva puteam sa #ac, raspunse broscuta. 2rajitorul batea atat de ritmic si #ascinant incat
am inceput sade
- 2rajitorule, dansez.
ce ai batut din toba*
- Ce altceva puteam sa #ac cand sarpele a patruns in coliba mea* &a m-a speriat, era
periculoasa. )erpii sunt pentru mine reprezentarea #ortelor raului si a prevestirilor rele.
(rebuia sa alung prezenta raului din coliba mea.
- )erpisoaro, intreba regele animalelor ascultand cu rabdare toti martorii, de ce ai intrat in
coliba vrajitorului*
- Ce altceva puteam #ace, raspunse sarpele. usca m-a intimidat cu cuvintele de lauda. Am
incercat cumva sa ma ascund iar coliba de iarba uscata a vrajitorului a #ost cel mai apropiat
re#ugiu. n #inal, justitiarul junglei se intoarse spre musca
- usca, de ce ai laudat sarpele* usca nu raspunse intrebarii dar se intoarse spre sarpe si-o
intreba
- )erpisoaro, chiar nu stii sa primesti un compliment*
6andurile creeaza emotii

ntr-o zi #rumoasa si insorita, o #etita pe nume 7atie sarea coarda in curtea din #ata
casei. &ra #ericita. i placea sa sara coarda si era atenta la #iecare saritura sa nu se impiedice si
sa cada.
n timp ce sarea si-a amintit ca bunica ii daruise coarda de Craciun. "unica era saraca.
%ar dorea sa-i cumpere ceva special. nainte de Craciun au mers impreuna sa viziteze un
magazin de jucarii. Lui 7atie i-a placut coarda. "unica a economisit banuti sa i-o cumpere de
Craciun. Cand a des#acut cadoul, 7atie a #ost #oarte incantata si s-a simtit iubita de bunica in
mod special.
n timp ce sarea coarda, un baiat s-a repezit alergand, i-a smuls coarda cea draga din
maini si a #ugit spre parc. 8Ce baiat ingrozitor!9 La inceput s-a simtit socata si suparata. %ar
cand s-a gandit 8i-a #urat coarda daruita de bunica de Craciun!9, s-a in#uriat. Apoi,
gandindu-se ca si-a pierdut coarda pentru totdeauna, s-a simtit trista si ochii i s-au umplut de
lacrimi.
4ugind in parc dupa baiat, a vazut ca un copil cazuse intr-un bazin cu apa. "aiatul ii
aruncase un capat al coardei. 6andindu-se ca acel copil s-ar putea ineca, a inceput sa se simta
ingrijorata. n timp ce baiatul il tragea din apa, gandurile ei s-au schimbat. 82a reusi sa-l
salveze!9 a strigat si s-a simtit usurata.
Cand copilul a ajuns la mal, in siguranta, baiatul s-a dus la 7atie, i-a dat coarda inapoi
si i-a spus 8mi pare rau daca te-am speriat mai devreme, dar trebuia sa-l ajut repede.
ultumesc ca mi-ai imprumutat coarda.9 6andindu-se ca e dragut din partea lui sa-si ceara
scuze si sa-i inapoieze coarda, 7atie s-a simtit multumita.
Cand s-a intors acasa i-a povestit mamei cum coarda ei a salvat un copil de la inec. -a
spus si tatalui cand s-a intors de la serviciu. "a chiar a sunat-o si pe bunica sa-i spuna. Cand
se gandea cat de importanta a #ost coarda ei pentru salvarea copilului, se simtea #oarte
mandra. Apoi s-a gandit 8Nu coarda ma #acea sa ma simt #ericita, trista sau ingrijorata: ci
#elul in care ma gandeam la coarda.9
)i acest gand o #acu sa se simta si mai bine.
'utem privi si alt#el lucrurile:

Un baietel se intorcea acasa de la scoala. 'e drum a vazut ramurile unui mar atarnand
deasupra unui gard inalt.
Un mar copt si #rumos se zarea printre crengi. "aiatului nu-i placeau #ructele in mod
special. Ar #i pre#erat oricand un baton de ciocolata. %ar vazand marul si continuand sa se
uite la el a inceput sa i se #aca po#ta din ce in ce mai tare.
)-a ridicat pe var#uri intinzand mana cat de sus a putut, dar n-a reusit sa ajunga la
mar. A inceput sa sara, incercand sa prinda #ructul. 4ara succes. A vrut sa se catere dar gardul
era lucios si alunecos. )-a gandit apoi sa se urce pe ghiozdan, dar nu era su#icient de inalt si
nu voia sa-si sparga rechizitele. )-a uitat in jur dupa o cutie, o piatra sau chiar o scara, dar ;
nimic.
Le-a incercat pe toate. Negasind o solutie, a renuntat si a plecat. La inceput s-a simtit
#urios si dezamagit, gandindu-se cat de #oame i se #acuse dupa toate e#orturile, gandindu-se la
cat de mult isi dorea acel mar zemos in care si-ar #i in#ipt dintii cu po#ta.
Cu cat se gandea mai mult la marul pierdut, cu atat se simtea mai trist.
ricum, baiatul din povestea noastra era un copil istet, chiar daca nu obtinea
intotdeauna ce-si dorea. )i-a spus in mintea lui  Ce rost are sa ma framant asa? N-am nici
marul si sunt si nefericit. Nu mai pot face nimic sa iau marul – e clar si nu pot schimba asta.
Dar ar trebui sa pot schimba felul in care ma simt.
Ce-as putea face sa ma simt mai bine?
Poate daca m-as gandi la mar intr-un alt mod, m-as simti altfel , zise el si incerca
cateva idei.
Marul nici macar nu era al meu, asa ca poate era un lucru rau sa-l iau. Ori poate
marul era acru si necopt si m-ar fi durut burtica rau daca l-as fi mancat.
Nici nu incepu bine sa se gandeasca la toate lucrurile alea ca s-a si simtit mai #ericit.
A strigat in gura mare Ma bucur ca n-am reusit sa ajung la mar
Cu cat se gandea mai mult la asta, cu atat se simtea din ce in ce mai bine.
Povestea imparatiei ramasa fara gradinar

A #ost odata ca nicodata o imparatie minunata, al carei imparat se numea 1mparatul

cel ntelept1. )e numea ast#el pentru ca toti oamenii din imparatie erau #oarte multumiti de
#elul in care imparatul gasea de #iecare data cea mai buna rezolvare pentru problemele lor.
mparatia era minunata pentru ca #iecare persoana se straduia sa #aca cu placere munca pe
care o avea de #acut. mparatul era m<ndru de supusii lui, in special de gradinarul de la palat,
care era un adevarat magician. (oate #lorile din gradina palatului isi deschideau petalele c<nd
gradinarul le vorbea si le m<ng<ia #runzele. arba din aceasta imparatie era mai verde si mai
proaspata parca, iar arborii mai puternici si mai vigurosi.
Nu e de mirare ca o vrajitoare invidioasa pe #rumusetea imparatiei si pe linistea ce
domnea acolo s-a g<ndit sa #aca o vraja pentru a strica echilibrul locurilor. Asa ca intr-o
dimineata mparatul cel ntelept, pe c<nd se plimba prin minunata-i gradina a vazut ca
gradinarul lui preaiubit era de negasit. n zadar l-a cautat in toate colturile palatului si apoi ale
imparatiei gradinarul intrase parca in pam<nt. ntr-un t<rziu un batr<n dintr-un sat indepartat
a dat de veste cum, la rasaritul lunii, vrajitoarea l-a luat pe destoinicul gradinar pe matura sa
si, dusi au #ost... mparatul cel ntelept si-a adunat s#etnicii si de indata au hotar<t sa porneasa
cu oaste mare sa-l salveze pe gradinar. n zadar s-au straduit zile bune vraja era prea
puternica. )e parea ca alta e solutia ce avea sa rezolve problema. %upa at<tea zile, insa,
copacii, iarba si #lorile din imparatie incepusera sa se usuce, copacii isi aplecau crengile
uscate, #lorile o#ilite isi aplecau cu tristete capusoarele. Le trebuia de indata un gradinar. )i
atunci imparatul a dat de veste in intreaga imparatie ca are mare nevoie de un gradinar. (oata
lumea
at<t deera, insa, pea ca
neinsemnat ocupata cu meseriile
a #i gradinar. lor importante
(uturor li se parea sicanuaceasta
aveau este
vreme pentru un#ara
o meserie lucru
de
importanta si ca meseriile lor erau ceea ce intr-adevar era de #olos imparatiei. mparatul
nostru era tot mai trist, pe masura ce minunata lui gradina intra in paragina si vraja nu putea #i
rupta cu nici un chip. "a mai mult, incet, incet toti oamenii din imparatie au devenit mai
tristi nu mai aveau copacii vigurosi care sa-i adaposteasca de soare, nu mai aveau #lorile
gingase care sa le in#rumuseteze parcurile, casele, gradinile. arba era uscata si multi scaieti si
multe buruiene ii impiedicau sa mai stea pe iarba ca altadata. &rau asa de tristi inc<t nu mai
reuseau sa-si #aca cu placere meseriile lor importante.
ntr-una din zile, un t<nar ucenic de la un atelier de cizmarie i-a multumit
pro#esorului sau pentru bunavointa si invataminte, si-a luat c<teva lucruri in traista si a pornit
spre palatul mparatului Cel ntelept. Ajuns acolo s-a in#atisat imparatului si i-a spus
- mparate Luminate, te rog din inima sa ma lasi sa #iu gradinar! Nu stiu multe lucruri
despre gradinarit, dar trag nadejde ca dragostea pentru semenii mei intristati de paragina in
care se a#la mparatia si mai ales dragostea pentru natura ma vor ajuta sa #iu un gradinar
destoinic. %u-ma de indata la atelierul preaiubitului gradinar sa incep munca!
- %ar tu nu ai o meserie* %e ce vrei sa te #aci gradinar* l-a intrebat cu mirare
imparatul.
-Luminate mparate, eu cuget cu mintea mea de om simplu ca orice munca e
importanta si #rumoasa daca e #acuta cu placere si cu responsabilitate.
ultumit de raspunsul t<narului, mparatul l-a dus de indata sa-i dea tot ce avea
nevoie pentru a-si incepe munca. %ar mare le-a #ost mirarea c<nd, ajunsi la atelierul
gradinarului, l-au gasit pe acesta acolo.
14iecare meserie e importanta!1 s-a auzit din nori vocea vrajitoarei. Am crezut ca nu o
sa intelegeti niciodata lucrul acesta si ca vraja nu va #i rupta nicic<nd! a mai spus ea, si s-a
pierdut inspre apus.
%e indata cei doi, t<narul si gradinarul, s-au pus pe munca si in cur<nd toti oamenii
din imparatie se puteau bucura din nou de #rumusetile naturii. n plus, de data aceasta, stiau
ca munca tuturor este importanta si utila si respectau #iecare meserie pe care o imbratisa
cineva din imparatie.

n tara voastra care e meseria cea mai importanta*
Povestea baietelului care nu stia ce jucarie doreste

onel
si-a #acut a adunat
ordine toata data
de #iecare saptamana
cand s-abuline
jucatrosii pentru ca
cu jucariile saua cand
#acutao#olosit
multime de #apte
cartile bune
de colorat
si enciclopediile, a avut grija sa dea de mancare catelusului de la ei de acasa, pe nume =ol#, a
reusit sa manance #ara sa dea prea multe #irimituri pe jos. Ar mai #i multe de povestit despre
#aptele bune ale lui onel, dar astazi e sambata, ziua cea mare pentru el asa cum au stabilit de
la nceputul saptamanii, parintii vor merge astazi la magazinul acela mare de jucarii sa-l
recompenseze pe baietelul lor, de care sunt tare mandri. %upa #apta si rasplata! spun ei si
pornesc cu totii veseli spre magazin.
Ajunsi la magazin, onel nu-si mai ncape n piele de bucurie 12oi pleca acasa cu cea
mai #rumoasa jucarie!1, si spune el.
)e ndreapta cu totii spre raionul cu masinute. )unt o multime! )i mari si mici si de
curse
onel, si de pompieri
nsa, se codeste,sisedegandeste
salvare. si2anzatoarea
ntr-un #inallspune
ntreaba
1Nuamabila
vreau ope onel de
masina ce salvare,
si-ar dori.
de
politie sau de pompieri, nu vreau o masina mare sau mica si nici un alba, rosie, albastra sau
de alta culoare.1 Asa ca sunt nevoiti sa colinde mai departe.
Langa raionul cu masinute e cel cu piese Lego si cuburi de construit. onel si trage
repede parintii de acolo, spunand 1Nu vreau piese Lego sau cuburi de construit!1
La raionul cu truse de medic, tamplar, bucatar si ustensile pentru alte meserii, onel
zaboveste o clipa, dar n cele din urma, da din umeri spunand 1Nici truse dintr-astea nu
vreau1.
%upa doua ore, obositi si epuizati, onel se ndreapta cu parintii lui spre parcarea
magazinului. onel e trist nu are cu el nici o jucarie.
2ine noaptea si onel adoarme doborat de oboseala. Nu trece mult si dupa os &ne
vine 3ana cea "una n visul lui 1%raga onel, atata timp cat tu nu vei sti ce doresti, nu va
putea nimeni sa te recompenseze...1
%imineata onel se trezeste. %a cu ochii de prietenul lui de plus, iepurasul 0ila. -e
atat de drag 0ila. l are de cand e mic. Ce bine ar #i sa aiba si 0ila un prieten! si spune onel.
Cred ca s-ar bucura sa-i aduc un prieten urecheat. Ne-am juca #oarte #rumos cu totii! Nu
termina bine de spus cuvintele acestea ca si aduce aminte de cuvintele 3anei. 1%a, 3ana
"una, stiu ce jucarie mi doresc pentru mine si prietenul meu 0ila! Ne dorim un iepuras
simpatic pe care o sa-l numim "ocanila!1
Alearga repede n bucatarie la mama si la tata si le spune dintr-o su#lare 1mi doresc
un iepuras de plus pe care sa-l cheme "ocanila!1 %upa micul dejun pornesc cu totii la
magazinul de jucarii si imediat onel si alege noul prieten. 1Ce bine e cand stii ce-ti doresti!
o sa am grija de #iecare data sa ma gandesc la ce vreau. Nu mi-e de nici un #olos sa ma
gandesc numai la ceea ce nu vreau!1
'arintii si vanzatoarea zambesc si dau din cap aprobator 1Ce bine ca a nvatat si onel
lucrul acesta!1

Povesti Terapeutice Pentru Copiidoc

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Povesti Terapeutice Pentru Copiidoc

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

8/14/2019 POVESTI TERAPEUTICE PENTRU COPII.

Nu vreau inca sa ma culc

Asa zbura spre 'amant.

-"ineinbteles ca nu ma cunosti! spune )piriduta. )unt pentru prima oara pe 'amant.

mancarea lui pre#erata.

Andrei doreste sa doarma.

Cum a devenit Ana pritena cu comportamentele bune

Cum a invatat elefantelul sa nu-si mai supere burtica

Povestea ursuletului Martinica

Ursuletul artinica era un ursulet #oarte simpatic. i placea sa se joace, sa cante, sa

Povestea stupului de albine

Cei patru prieteni credinciosi

Cum sa-ti faci prieteni

Povestea celor cinci puisori

Povestea micii caracatite

Stii sa accepti un compliment?

6andurile creeaza emotii

'utem privi si alt#el lucrurile:

Povestea imparatiei ramasa fara gradinar

A #ost odata ca nicodata o imparatie minunata, al carei imparat se numea 1mparatul

Povestea baietelului care nu stia ce jucarie doreste

S-ar putea să vă placă și