Activitatea 8 - Cyberbullying

Formarea unor rutine de autoprotecție în fața formelor de hărțuire din mediul online.
(Sursa: www.siguronline.md)
Obiective:
 să identifice care sunt comportamentele agresive ale utilizatorilor în mediul online;
 să evalueze consecințele cyberbullying-ului în viața reală;
 să argumenteze importanța suportului pentru persoanele victime ale hărțuirii în
mediul online;
 să determine diferite acțiuni în situații de cyberbullying.

Desfășurarea activității:

1. Profesorul împarte clasa în 4 grupuri și le repartizează câte o fișă de lucru: Fișa 1 – Cunosc;
Fișa 2 - Previn; Fișa 3 – Pot; Fișa 4 – Cer ajutor; Fișa 5 - Cauze; Fișa 6 – Consecințe; Fișa 7 –
Ce poate face școala?; Fișa 8 – Ce pot face părinții?

Profesorul explică faptul că fiecare fișă reprezintă câte un fragment de puzzle, iar în final se
va forma posterul „Nu tolerăm cyberbullying-ul”.

o Elevii din grupul 1 scriu pe fragmentul de puzzle cum percep ei fenomenul de

cyberbullying. Se pune accent pe percepția și părerea personală, nu pe definiția
cunoscută.
o Elevii din grupul 2 scriu 3 lucruri care trebuie făcute de utilizatori pentru a preveni
situații de cyberbullying.
o Elevii din grupul 3 scriu 3 lucruri pe care fiecare utilizator le poate face în cazul în
care el sau altcineva este victima cyberbullying-ului.
o Elevii din grupul 4 scriu pe fragmentul de puzzle factorii care favorizează apariția
bullying-ului cibernetic.
o Elevii din grupul 5 scriu despre efectele sau consecințele pe care bullying-ul cibernetic
le are asupra victimelor.
o Elevii din grupul 6 identifică ce poate face școala în situații de cyberbullying.
o Elevii din grupul 7 identifică ce pot face părinții în situații de cyberbullying.

2. Profesorul desenează pe o foaie de flipchart un tabel care conține rubricile De acord, Nu

știu, Contra. Explică elevilor că va citi câteva afirmații (vezi anexa). Pentru fiecare dintre
aceste afirmații, elevii trebuie să aleagă unul dintre răspunsuri: De acord, Nu știu, Contra. În
fiecare rubrică se va înscrie cifra corespunzătoare numărului de opțiuni exprimate.

După ce au fost citite toate situațiile și fixate numeric răspunsurile, profesorul

moderează o discuție în care vor fi argumentate următoarele idei:

 Fiecare comentariu răutăcios poate fi foarte neplăcut pentru persoana căreia îi este
adresat. Un astfel de comentariu poate deveni motiv de glumă pentru altcineva.
 Fiecare are dreptul să-și exprime părerea atât în viața reală, cât și în mediul online.
Însă părerea exprimată nu trebuie să jignească sau să ofenseze pe cineva.

1
  Internetul oferă anonimitate. Chiar dacă ar fi o astfel de lege, ar fi complicat ca toți
utilizatorii care scriu de la adrese anonime să fie verificați. Însă trebuie de ținut minte
că orice mesaj anonim poate crea o stare de disconfort și nesiguranță. Un mesaj
anonim poate incomoda, deranja și speria.
 Fotografiile personale ale altor oameni sunt informații personale. Nimeni nu are
dreptul să le folosească după bunul plac, fără a avea acordul acelor persoane, cu atât
mai puțin să le modifice și să le distribuie în mediul online. Chiar dacă și în glumă, o
fotografie care pare haioasă, este publicată pentru scurt timp într-un grup închis, ea
foarte simplu și rapid poate fi descărcată, copiată, modificată și distribuită altor
persoane. Persoana care este în fotografie ar putea ajunge într-o situație foarte
neplăcută.
 Profilurile de pe rețelele sociale false sau clonate pot afecta foarte mult reputația unei
persoane, fără ca această persoană să facă sau să scrie nimic. Crearea unor astfel de
profiluri înseamnă furt de identitate.

Elevii își argumentează opiniile referitoare la unele comportamente în mediul online care
pot jigni sau afecta imaginea altor utilizatori în mediul online.

3. Profesorul distribuie elevilor copii ale testului „Eu știu că…” (Fișa - din anexă). După
completarea testului (individual), profesorul poate iniția o discuție în grup, pentru a accentua
importanța comportamentului respectuos în mediul online și a necesității de a cere ajutor în
situații de hărțuire.

O metodă alternativă de lucru cu testul este ca elevii să discute în perechi variantele de

răspuns selectate. Profesorul va observa cum se desfășoară dialogurile între elevi.

2
Anexă

Afirmații:

 Este amuzant să scrii comentarii răutăcioase la fotografiile prietenilor din rețea.

 Fiecare are dreptul să-și expună în public părerea despre o altă persoană, chiar și în
mediul online.
 Se va introduce o lege care interzice scrierea mesajelor sau comentariilor de la adrese
anonime.
 Este corect să postez fotografii ale prietenilor cu mine și să nu le cer permisiunea.
 Nu este nimic grav dacă, printr-un program special, adaug fotografia feței unei colege
la fotografia corpului unui fotomodel în lenjerie, apoi public imaginea într-un grup
închis al clasei noastre. Vom râde cu toții, apoi voi șterge.
 Nu faci rău nimănui dacă creezi un profil cu numele și fotografiile altei persoane și
scrii câteva mesaje la câțiva oameni în numele acelei persoane. E chiar foarte
distractiv.

Fișă - Eu știu că:

1. Cyberbullying-ul este…
a) O bună modalitate de distracție.
b) Un fenomen negativ, care trebuie oprit.
c) Exprimarea părerilor proprii în mediul online.

2. Se întâmplă ca oamenii să fie hărțuiți online, deoarece…

a) Publică tot felul de prostii în rețele sociale și nu setează parametrii de confidențialitate.
b) Au puțini prieteni și se comportă urât în viața reală.
c) Oricui i se poate întâmpla. Nu există o cauză de ce oamenii devin victime ale hărțuirii
online.

3. Un hărțuitor este...
a) O persoană care are nevoie de atenție.
b) O persoană care este foarte populară.
c) Orice persoană care scrie ceva urât sau neplăcut în adresa cuiva, îl tachinează, îl înjosește
în repetate rânduri.

4. Dacă sunt hărțuit online, eu…

a) Mă apăr. Răspund cu aceleași cuvinte și comentarii.
b) Povestesc profesorilor și părinților despre aceasta.
c) Nu reacționez la mesajele și comentariile agresive.

5. A cere ajutorul unui adult de încredere când sunt hărțuit online, înseamnă…
a) A fi vulnerabil și a nu ști cum să te descurci.

3
b) A da dovadă de curaj și responsabilitate.
c) A nu rezolva nimic. Adulții doar încurcă când copiii au probleme între ei.

6. Dacă am scris în trecut cuiva comentarii răutăcioase la fotografii, iar alți câțiva prieteni s-au
alăturat.
a) Nu am făcut nimic rău. A fost doar o glumă.
b) Mi-am cerut scuze de la persoana căreia i-am scris.
c) Am rugat prietenii să înceteze să mai scrie. Îmi părea rău.

7. Dacă am văzut fotografiile colegei mele prelucrate într-un program care le face haioase și
acum toți râd de ea.
a) Îmi părea rău de ea. Nu o pot ajuta.
b) Voi scrie un mesaj colegului să înceteze.
c) Voi povesti dirigintei despre situația creată.

8. Dacă povestesc dirigintelui sau unui profesor că am observat că un coleg/o colegă este
hărțuit/hărțuită online, înseamnă că…
a) Sunt un turnător/o turnătoare.
b) Mă bag în treburile altor oameni.
c) Ajut colegul/colega să ceară ajutor.

4
Idei clarificare puzzle

1. Bullying-ul cibernetic - „atunci când o persoană își bate joc în mod repetat de o altă
persoană pe internet, când șicanează repetat pe cineva prin intermediul e-mailului și al SMS-
urilor sau atunci când cineva publică pe internet materiale despre o persoană pe care nu o
place” (Hinduja și Patchin)

Deși studiile propun statistici diferite cu privire la frecvența și numărul de acte de

bullying cibernetic, este important de menționat că pericolul nu este dat de numărul de făptași
și victime, ci de amploarea prejudiciului pe care un singur act îl poate provoca.

Prin ce diferă de tipurile „tradiționale” de bullying?

1. Poate avea loc în anonimat, copiii având impresia că pot rămâne neidentificați/nepedepsiți.
2. Poate reduce sentimentul de vină, nefiind martori la suferința provocată.
3. Suferința devine virală, publicul martor nemaifiind limitat la un anumit context, ca în cazul
bullying-ului tradițional.
4. Stigmatizarea nu se termină odată cu încetarea incidentului, ci poate fi repetată la nesfârșit.
5. Nu este limitat la contexul spațial și temporal, ci, dimpotrivă, se dezvoltă în spațiu și timp.

Tipuri și metode de cyberbullying

Willard identifică şapte moduri în care comportamentul de cyberbullying se poate manifesta:

(a) flaming (agresiune verbală) – implică trimiterea de mesaje vulgare, furioase sau
ofesatoare unei persoane sau unui grup online;

(b) harassment (hărţuire) – implică trimiterea repetată de mesaje ofensatoare unei persoane;

(c) denigration (denigrare) –t rimiterea sau postarea de afirmaţii răutăcioase, neadevărate sau
dăunătoare despre o persoană;

(d) cyberstalking (urmărire online) – comportament de hărţuire ce include ameninţări sau

este extrem de intimidant;

(e) masquerading (mascaradă, impersonare) – a pretinde că eşti altcineva şi a posta

materiale care denigrează persoana respectivă sau o plasează într-o situaţie într-un potenţial
pericol;

(f) outing şi trickery (păcălire şi dezvăluire) – implică folosirea unor trucuri pentru a solicita
informaţii compromiţătoare despre o persoană şi publicarea respectivelor informaţii;

(g) exclusion (excludere) – descrie acţiuni menite a exclude în mod intenţionat o persoană
dintrun grup online (a cere colegilor să blocheze/excludă pe cineva din listele de Yahoo
Messenger).

Acestei liste, Robin Kowalski îi mai adaugă două categorii:

5
(h) happy slapping (înregistrarea video a unui atac) - pentru a crește gradul de umilință la
care este supusă victima, de multe ori agresorii filmează atacul și îl uploadează pe internet
pentru ca mii de alte persoane să îl poată vedea și comenta. Victima poate fi cineva cunoscut
sau nu agresorului.

(i) sexting - reprezintă trimiterea fotografiilor nud sau seminud pe telefoanele mobile sau alte
mijloace electronice de comunicare. În SUA, acest tip de comportament este pedepsit de către
școli, prin exmatriculare, și de către lege, agresorul riscând să fie acuzat de distribuție de
pornografie și să fie clasificat ca agresor sexual pentru tot restul vieții.

2. Strategii pentru siguranța cibernetică

 Informează adulții despre episoadele de bullying pe internet.

 Evită ripostarea. Reacționarea în aceeași manieră are următoarele efecte:
- crește cota agresiunii, actul de cruzime ajungând să escaladeze
- creează culpabilitate egală în ochii adulților; responsabilitatea nu ține de cine a
început, ci, mai degrabă, de cine a făcut primul lucru corect pentru a pune
capăt situației
- poate duce la probleme legale pentru ambii copii
 Deconectează-te și blochează agresorii.
 Folosește setările de intimitate.
 Fă capturi de ecran, ca dovezi pe care să le prezinți adulților.
 Oprește bullying-ul la care ești martor, evită distribuirea sau aprecierea mesajelor
denigratoare.
 Folosește-ți empatia; amintește-ți că mesajul tău ajunge la o persoană, nu doar la un
dispozitiv.
 Asumă-ți resposabilitatea: amintește-ți că acțiunile tale, chiar dacă se desfășoară în
lumea virtuală, au consecințe în lumea reală.

3. CE SĂ FACI

Dacă ești hărțuit online:

 Ignoră mesajele sau comentariile răutăcioase!

 Evită să răspunzi negativ atunci când ești provocat(ă) să o faci!
 Raportează către administratorii rețelelor conturile false, postările, imaginile sau
video-urile care au scopul să te jignească și intimideze!
 Folosește doar fraze pozitive sau neutre în discuția cu cineva care încearcă să te
jignească online!
 Salvează mesajele sau comentariile prin care ești amenințat(ă) sau intimidat(ă). Ar
putea fi nevoie de ele în cazul în care persoana care hărțuiește ajunge prea departe sau
devine insistentă.
 Povestește despre cele întâmplate unei persoane de încredere: unui prieten sau unei
prietene de încredere, părinților, rudelor, dirigintei/dirigintelui!

Dacă observi că un/o coleg(ă) este hărțuit(ă) în mediul online:

6
  Nu distribui fotografii sau video-uri care jignesc sau iau în derâdere!
 Nu comenta postările care jignesc!
 Raportează comentariile, fotografiile sau video-urile care intimidează sau jignesc pe
cineva!
 Povestește unui profesor despre cele întâmplate! Copilul care este hărțuit ar putea să
nu aibă curaj să o facă.
 Oferă suport și fii prietenos cu colegul/colega care este hărțuit(ă)!
 Cere ajutor sau vorbește cu un consultant pe platforma www.siguronline!

Dacă ai jignit sau ai făcut glume pe seama cuiva în mediul online:

 Încearcă să găsești cuvântul pentru ceea ce crezi că ar simți persoana pe care ai

ofensat-o.
 Încetează să trimiți sau postezi mesaje și comentarii răutăcioase.
 Șterge cuvintele răutăcioase sau neplăcute pe care crezi că le-ai scris cuiva.
 Cere-ți scuze de la persoana pe care crezi că ai ofensat-o.

4. Factori de risc

Deseori adolescenții se confruntă cu o serie de probleme specifice vârstei care îi fac să

fie vulnerabili în fața agresiunilor de orice tip, inclusiv cele cibernetice. Cei mai importanți
dintre acești factori de risc, conform psihologului american dr.Paul Donahue sunt:

 Comportamentul impulsiv - adolescenții care au un comportament impulsiv tind să

nu se gândească înainte de a face ceva la consecințele acțiunilor lor. Internetul le
permite să pună în practică unele comportamente dintr-un singur click, și tot ei sunt
cei care sunt predispuși să spună sau să facă un lucru pe care mai apoi să îl regrete.
 Asumarea riscurilor - deși adolescența este vârsta experimentelor, pentru unii dintre
aceștia nu există limite. Multe din oportunitățile de experimentare regăsite în online
pot fi inofensive, dar adolescenții care au o predispoziție în a-și testa limitele proprii și
ale altora, sunt cel mai probabil cei care vor încerca să le încalce.
 Nesiguranța socială - majoritatea adolescenților sunt procupați de statusul lor social
și de cum se raporteaza ei în relațiile cu ceilalți. Cei care sunt mai puțin siguri de ei au
un risc crescut de a se exprima agresiv în mediul online.
 Izolarea - adolescenții care nu au niște relații de prietenie solide în viața reală, tind să
se reinventeze în mediul virtual și să lege astfel noi relații de prietenie. Aceștia își pot
asuma o identitate creată de ei și deseori își lasă garda jos fiind astfel mult mai
vulnerabili agresiunilor online. Alt scenariu caracteristic izolării este că acești
adolescenți se pot refugia în virtualitate pentru a se răzbuna pe cei care i-au ignorat de-
a lungul vremii.
 Depresia - deseori ignorată ca fiind o fază normală adolescenței, mulți dintre aceștia
sunt copleșiți de sentimente de inutilitate și se simt lipsiți de speranță. Astfel de
adolescenți își pot folosi profilele online pentru a se confesa, în speranța de a găsi
înțelegere și suport. În schimb, ei pot fi ridiculizați, hărțuiți ceea ce nu face decât să le
adâncească starea de depresie. Ignorată și lăsată netratată, aceasta poate fi fatală.

7
  Reacții la evenimente importante care le schimbă viața - adolescenții care trec prin
momente dificile în viața, trăiesc de multe ori sentimente puternice greu de exprimat
verbal. Divorțul părinților, un deces în familie, mutarea într-un loc nou, o despărțire
dureroasă, eșecul școlar, toate acestea îi pot face să se simtă copleșiți și dezechilibrați.
Este o perioadă când sunt vulnerabili influenâelor negative venite din afară și se vor
implica mai ușor în activități riscante, pe care de obicei nu le-ar lua în calcul.

5. Efecte:

 probleme în a dezvolta relații interpersonale pe viitor

 scade stima de sine a victimelor și poate afecta sociabilitatea acestora
 reacții fiziologice (probleme gastro-intestinale cauzate de stres)
 stări de depresie, sentimente de neajutorare, anxietate socială,
 evitarea activităților de grup, înstrăinare
 concentrare redusă, absenteism și abandon școlar, performanțe școlare scăzute,
 tendințe de suicid

În ceea ce priveşte agresivitatea online, cercetările arată că linia dintre agresori şi victime
este din ce în ce mai neclară, adesea victimele ripostând la rândul lor prin comportament
agresiv online.

6. Sugestii pentru școli:

 Stabilirea anvergurii problemei in cadrul școlii prin sondaje și interviuri în rândul

elevilor.
 Informarea elevilor referitoare la faptul că agresiunea online nu este permisă și că
aceasta face obiectul sancțiunilor disciplinare.
 Impuneți reguli stricte cu privire la utilizarea internetului, computerelor, telefoanelor
mobile și a altor dispozitive electronice în cadrul școlii.
 Crearea unui regulement intern care să specifice clar că orice comportament de
cyberbullying este interzis și sancționat.
 Implementarea programelor de filtrare a conținutului online în rețeaua de computere
a școlii prin care să se blocheze anumite site-uri și programe.
 Informarea elevilor referitoare la comportamentele variate pe care cyberbullying-ul
le include și a efectelor acestora.

7. Sugestii pentru părinți:

 Să discute deschis despre fenomen cu copiii și să le explice riscurile și metodele prin

care se pot apăra.
 Să verifice datele din calculatorul sau alte dispozitive electronice pe care copilul le
folosește.
 Să ceară ajutorul specialiștilor dacă descoperă indicii alarmante.
 Să nu exagereze sau să minimalizeze pericolele cyberbullying-ului.
 Să se intereseze periodic care îi sunt prietenii din mediul virtual.

8
  Să fie atenți ce date sunt publice pe profilurile de socializare ale copiilor lor.
 Să întrebe copilul deschis dacă a întâlnit astfel de experiențe.
 Să îi explice copilui că este bine ca părintele să afle de la el dacă este hărțuit, și că
dacă este nu va fi pedepsit.
 Copilul trebuie asigurat în mod repetat că părinții îl vor asculta și susține în orice
problemă va întâmpina.

(Sursa: Livia Oana Hîncu, Cyberbullying –ul – evaluare și impact asupra drepturilor copilului în spațiul
cibernetic, Iași, 2013)