Universitatea din București

Facultatea de Litere
Managementul informației și al documentelor

Hărțuirea și abuzul pe
internet
(Cyberbullying)
Conf. univ. N. Vârgolici
Proiect realizat de: Stratulat Gabriela-Alexandra
Cuprins
1. Ce este cyberbullying-ul?;
2. Cum se manifestă hărțuirea online;
3. Ce efecte are cyberbullying-u?;
4. Formele cyberbullying-ului;
5. Cum trebuie să reacționăm;
6. Cum nu trebuie să reacționăm;
7. Studiu de caz I;
8. Studiu de caz II;
9. Bibliografie.

2/13
1. Ce este cyberbullying-ul?
•Cyberbullying-ul reprezintă o formă a hărțuirii tradiționale, manifestată însă la nivel informatic,
prin intermediul Internetului și a altor tehnologii moderne. Acest termen nici măcar nu a existat
cu un deceniu în urmă, însă problema a devenit astăzi una des întâlnită și discutată.
•Specialistul canadian în educație, Bill Belsey, a fost cel care a lansat acest termen, definindu-l
astfel: „Cyberbullying-ul implică utilizarea tehnologiilor informaționale și comunicaționale
pentru a sprijini un comportament deliberat, repetat și ostil, desfășurat de către un individ sau
un grup, care este destinat să aducă prejudicii altor persoane.”
•Cyberbullying-ul a apărut în același timp cu internetul, care a devenit cunoscut în 1990, dar a
devenit foarte folosit la începutul anilor 2000, urmat de creșterea numărului de utilizatori și a
site-urilor de rețele sociale. Acestea facilitează bullying-ul electronic, elimină granițele fizice și
oferă posibilitatea anonimatului făcând gestionarea fenomenului mai dificilă.

3/13
2. Cum se manifestă hărțuirea online
•Prin mesaje care țintesc să denigreze imaginea unei persoane;
•Comentarii răutăcioase la fotografii sau alte postări;
•Distribuirea de fotografii sau informații personale distorsionate, ajunse întâmplător sau
intenționat la persoanele care se implică în hărțuire;
•Limbaj agresiv în timpul jocurilor online în perechi sau grup, pe care le preferă atât copiii din
ciclul primar, cât și adolescenții.

4/13
 3. Ce efecte are cyberbullying-u?
• Efecte la nivel social:
o Diminuarea dorinței de a comunica și socializa, atât în mediul online, cât și în viața reală, motiv pentru
care, unele victime, aleg să se izoleze de societate;
o Comportament necorespunzător în societate, victimele putând acționa agresiv sau pot prezenta complexe
a căror manifestare inhibă socializarea;
o Absenteismul – copiii sau adolescenții agresați în mediul virtual refuză să meargă la școală pentru a evita
întâlnirea cu unii colegi, care au vizualizat sau citit mesajele denigrante distribuite pe internet de agresor.
• Efecte la nivel emoțional:
o Comportament agresiv sau depresie, cauzate de reacțiile celor din jur la postările agresorului cu privire la
victimă;
o Frică și anxietate determinată de impresia victimei că este urmărită permanent de agresor sau că urmează
un nou atac la adresa sa;
o Îmbufnare – victima este mereu nemulțumită și supărată, refuzând practic activitățile de grup sau cu
caracter social.

5/13
•Efecte la nivel fizic:
o Rănirea fizică pricinuită de agresorul cu
care victima s-a întâlnit ulterior față în față;
o Sinuciderea – în anumite cazuri extreme,
victima, izolată și refuzând să ceară ajutor
din exterior, recurge la a-și lua viața, fie din
convingerea că este singura modalitate de a
opri agresorul, fie pentru că nu mai poate să
îndure tratamentul abuziv al agresorului sau
reacțiile celor din jur.

6/13
4. Formele cyberbullying-ului
•Gossip (bârfă) – presupune emiterea în mediul online a unor declarații publice speculative, ce pot
denigra o anumită persoană sau să instige alte persoane să adopte un comportament restrictiv;
•Exclusion (excluderea) – excluderea din grupuri sau activități online a unor persoane. Ex:
excluderea din grupul de „Messenger” a unui coleg deoarece acesta nu este considerat suficient de
bun pentru a face parte din grup;
•Harassment (hărțuire, sâcâială) – a batjocorii constant o persoană. Ex: prin postarea de
afirmații/comentarii sau fotografii la adresa persoanei, astfel afectând integritatea psihică a acesteia;
•Cyber stalking (urmărire online) – comportament de hărțuire cu scopul de a intimida și de a
aduce conflictul în viața reală. Ex: cei care se provoacă în a se întâlni față în față în viața reală
pentru a-și „rezolva” problemele;
•Trolling (întărâtare) – provocarea persoanelor prin insulte astfel încât să acționeze agresiv;
•Comments (comentarii) – postarea de răspunsuri negative și denigrante, la afirmațiile, fotografiile,
videoclipurile postate de o persoană;
7/13
• Dissing (insistența abuzivă) – trimiteri de mesaje permanente unor
persoane deși acestea nu doresc să comunice;
• Fake profiles (profiluri false) – sunt profiluri create de către agresori prin
asumarea altei identități, astfel încercând să ajungă să comunice cu victima
sau are loc chiar asumarea identității victimei și comunicarea cu alte
persoane;
• Trickery (dezvăluire) – folosirea de trucuri pentru a obține informațiile
personale ale victimei, pe care agresorul urmează să le publice;
• Fraping (sabotarea) – actul de a schimba informațiile paginii personale ale
unei persoane atunci când aceasta uită să restricționeze accesul sau chiar
cuminicarea în numele acesteia;
• Happy slapping (înregistrarea video a atacurilor) – presupune ca
agresorul să filmeze victima în timpul atacului ca apoi să distribuie
imaginile în mod public, astfel amplificând umilirea victimei;
• Sexting – reprezintă distribuirea de mesaje pornografice minorilor, utilizând
mijloace electronice de comunicație.
8/13
5. Cum trebuie să reacționăm
•Ignoranța – deseori agresorii nu mai continuă daca nu se pot amuza de reacția unei victime;
•Înregistrarea agresiunii – este indicat să se păstreze o copie a tuturor mesajelor primite de la
agresor, pentru a fi adus în fața unei autorități, prezentându-se probe atunci când este cazul;
•Cerând ajutorul altor persoane – ajutorul părinților, profesorilor, prietenilor, psihologilor,
deoarece aceștia pot oferi sfaturi în această privință; în anumite situații, agresorul poate fi adus în
fața legii atunci când acesta o încalcă;
•Blocarea agresorului – se recurge la blocarea oricărei forme de comunicare cu acesta;
•„Regulile” împotriva agresorilor – atunci când are loc o agresiune pe un website, sunt mare
șanse ca agresorul să încalce regulamentul website-ului; raportarea agresorilor către
administratorii website-ului va aduce la eliminarea acestora din comunitatea website-ului.

9/13
6. Cum nu trebuie să reacționăm
•Coborârea la nivelul agresorului – începerea unei contra-agresiuni nu va fi de folos niciodată,
aceasta putând aduce consecințe victimei inițiale;
•Răspândirea unei agresiuni online – răspândirea unui mesaj sau material care agresează o
persoană înrăutățește agresiunea și transformă persoana ce răspândește în complice;
•Încrederea în agresor – agresorilor nu trebuie să le fie oferită încredere în ceea ce aceștia
transmit; agresorii tind să se comporte astfel datorită suferințelor și abuzurilor pe care aceștia le
au sau le-au avut în familie sau în mediul în care trăiesc.

10/13
 7. Studiu de caz I
• În cadrul programului Singur.Info, coordonat de „Salvați Copiii România”, este disponibil un HELPLINE,
prin intermediul căruia copiii, adolescenții, părinții și profesorii adresează întrebări, primesc informații și sfaturi
și propun recomandări privind modalitățile de a evita conținutul ilegal și dăunător al unor pagini de Internet.
• În România, pe perioada celor doi ani de funcționare a componentei HELPLINE au fost primite peste 620 de
apeluri și sesizări, atât din partea copiilor, cât și a adulților. Printre problemele semnalate se identifică:
hărțuirea și abuzul pe Internet (209), furtul de date personale (142), cazurile de fraudă și/sau spam (25),
pornografie (20) și șantaj (20).
• Problemele semnalate cel mai des vizează hărțuirea și abuzul pe internet sub toate formele sale – agresiunea
verbală, calomnierea, furtul de date personale. Studiile arată că în România există cea mai mare incidență a
hărțuirilor din întreaga Europă. Studiul Eu Kids Online, realizat la inițiativa Comisiei Europene în 23 de țări
europene, relevă faptul că 41% dintre copiii români intervievați au declarat că au fost hărțuiți în vreun fel, atât
în lumea reală, cât și prin intermediul noilor tehnologii, iar 13% declară că au fost hărțuiți online. Acesta,
împreună cu constatările cercetării legate de o vizibilitate crescută a profilelor pe rețelele sociale, duc la o rată
crescută a cazurilor în care datele personale sunt sustrase de pe rețelele sociale, postate pe diverse alte site-uri în
contexte defăimătoare, fără acordul persoanelor în cauză.

11/13
 8. Studiu de caz II
• Un studiu făcut de „Bitdefender România” arată că patru din cinci adolescenți minori din România au fost ținta unor hărțuiri
în mediul online. În 67% dintre cazuri, agresorii s-au legat de stilul vestimentar și de aspectul fizic al victimelor. În 30% dintre
cazuri, au fost vizate activitățile și hobby-urile victimelor. În 13% dintre cazuri, a fost vorba despre situația materială familială
a victimei. În 12% dintre cazuri, era situația rezultatelor școlare și în 8% din cazuri despre orientarea sexuală.
• Din rândul victimelor, două treimi au ales să nu discute cu nimeni despre evenimentele petrecute, motivele fiind lipsa de
încredere, teama, rușinea, faptul că au crezut că nu ar trebui să îi implice și pe alții, deși acestea au fost afectate în mod direct.
• Cele mai populare platforme unde are loc fenomenul sunt: Facebook, Whatsapp messenger și Instagram.
• Potrivit studiului, 65% dintre tineri au admis că sunt direct marcați de hărțuirea online și că au observat schimbări involuntare
în comportamentele proprii, ca urmare a agresiunii online. Cei mai mulți afirmă că în urma acestor întâmplări le-a scăzut
încrederea și stima de sine și că au devenit mai izolați. Aproximativ 20% au afirmat că în urma întâmplărilor au intrat în
depresie și în cazul a 5% că au recurs la consum de alcool și stupefiante.
• Unii respondenți ai studiului (84% dintre aceștia) au afirmat că au asistat la un astfel de atac, dar că nu au fost nici agresori și
nici victime, însă doar 36% dintre aceștia au intervenit în conflictul dintre cele două părți. Deși majoritatea ar fi dorit să ia
partea celui hărțuit, cei mai mulți devin indiferenți sau chiar agresori de teama de a nu ajunge și ei agresați sau în poziția de
victimă.

12/13
 9. Bibliografie
• Hărțuirea și abuzul pe internet, cele mai întâlnite probleme online în România raportate la Helpline.Sigur.info, disponibil pe
internet la adresa: https://ro.scribd.com/doc/213830797/Cyberbullying , accesat în 07.12.2020.
• Internetul și Cyberbullying, disponibil pe internet la adresa: https://ro.scribd.com/document/473392607/INTERNETUL-%
C8%98I-CYBERBULLYING , accesat în 05.12.2020.
• Cyberbullying: Ce este și cum îi punem capăt? , disponibil pe internet la adresa:
https://www.unicef.org/romania/ro/pove%C8%99ti/cyberbullying-ce-este-%C8%99i-cum-% C3%AEi-punem-cap%C4%83t ,
accesat în 07.12.2020.
• Agresiunea pe Internet, disponibil pe internet la adresa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Agresiunea_pe_Internet , accesat în
07.12.2020.
• Ce este cyberbullying-ul?, disponibil pe internet la adresa: https://oradenet.ro/viata-ta-online/prietenii/ce-este-cyberbullying-ul ,
accesat în 07.12.2020.
• What Is Cyberbullying, disponibil pe internet la adresa: https://www.stopbullying.gov/cyberbullying/what-is-it , accesat în
07.12.2020.
• Studiu de caz II, disponibil pe internet la adresa: https://
www.bitdefender.ro/news/80-dintre-adolescenti-au-fost-hartuiti-pe-internet-aspectul-fizic-pasiunile-si-situatia-materiala-principal
ele-motive-3393.html
, accesat în 07.12.2020.

13/13