1.

Furtul de informații și furtul de identitate online

Furtul de identitate este furtul de date personale în scopul asumării identităţii unei
alte persoane, de obicei pentru avantaje financiare. Problema nu este nouă, însă ea a
fost accentuată de internet, deoarece infractorii au la dispoziţie noi căi de a colecta
date personale, la o scară mult mai largă. Aceștia folosesc o gamă variată de
metode, de la colectarea datelor deja publicate online (pe profilurile online şi
reţelele de socializare), până la folosirea unor tehnici de spam, phishing şi
pharming.

Phishingul este o metodă de furt de identitate prin care se încearcă obținerea, de

la clienții unei organizații (indiferent de aria sa de activitate) a unor date personale
sau confidențiale. Acestea pot fi folosite ulterior în mod ilegal de că tre infractorii,
pentru a efectua tranzacții în numele clientului respectiv. Pentru aflarea datelor
personale, atacurile de phishing se folosesc de un canal electronic de comunicație
(e-mail, telefon) sau de un program ră u intenționat (malware), care exploatează
vulnerabilită țile sistemului pentru a fura date. Cel mai frecvent, se solicit ă
introducerea de date confidențiale folosind un link că tre un site indicat în textul
mesajului. Acest link direcționează clienții că tre un site fals, dar care reproduce
foarte bine pagină original
2. Cyberbullyingul (hărţuirea cibernetică)
Se referă la utilizarea tehnologiei cu scopul de a vătăma, hărţui sau umili o altă
persoană . Hă rţuirea cibernetică se poate realiza prin orice mijloc, de la mesajele
text şi vizuale ră ută cioase trimise pe telefonul mobil, la postă rile agresive pe
bloguri şi reţelele de socializare, la e-mailuri şi chat sau chiar la website-uri
maliţioase, create exclusiv în scopul intimidă rii unei persoane.
Cyberbullyingul reprezintă forma de hărțuire electronică care a luat amploare în
ultimii ani. Acest tip de hă rțuire cibernetică reprezintă un act agresiv, manifestat în
mod intenționat de că tre un grup sau o persoană , folosind mijloacele tehnologice,
această agresiune realizându-se în mod repetat ș i de-a lungul timpului împotriva
unei victime care nu se poate apă ra cu uș urință
Pentru a oferi o definiție cât mai corectă a hă rțuirii cibernetice, pentru început ar
trebui să definim termenul de bullying.

Analizând ș i fă când o comparație, deș i cyberbullyingul se aseamă nă foarte mult cu

hă rțuirea propriu-zisă , acesta poate capă ta o amploare mai mare. Agresorul se poate
ascunde foarte uș or sub protecția anonimatului, reuș ind astfel să comită acțiuni
pentru care acesta nu ar putea fi tras la ră spundere. Din cauza acestui lucru, victima
cyberbullyingului poate deveni uș or exploatată , informațiile din mediul virtual
persistând suficient timp, agresorul reuș ind să -ș i atingă scopul. Aș adar, abuzul
devine invaziv ș i poate fi fatal pentru viața personală a victimei.
Hă rţuirea cibernetică poate fi chiar mai nocivă decât formele uzuale de hă rţuire,
din mai multe puncte de vedere, întrucât există : posibilitatea de a invada, pe cale
electronică , spaţiul personal şi domiciliul victimei, un public potenţial mai mare, o
viteză mai mare de ră spândire a mesajelor sau imaginilor ră ută cioase, dificultă ţi în
controlarea elementelor postate sau circulate pe cale electronică , dar ș i o percepţie
de anonimitate asupra hă rţuirii cibernetice, ca urmare a imposibilită ţii asocierii
unui chip, astfel încât copiii se pot implica în activită ţi la care nici nu ar visa în
realitate, fie ca fă ptaş, fie ca martor.
 hărțuirea – trimiterea mesajelor jignitoare într-un mod abuziv, publicarea
comentariilor răutăcioase sau umilitoare cu privire la postări, fotografii și pe
chat:
 denigrarea – postarea sau trimiterea de informații false; utilizarea de
fotografii cu scopul de a ridiculiza, având ca scop răspândirea zvonurilor
false;
 excluderea – eliminarea, în mod intenționat, a victimei dintr-un grup de
discuții online, mesaje de grup sau aplicații;
 intimidarea prin răspândirea de zvonuri și bârfe – răspândirea de mesaje
ofensatoare prin email, aplicații, rețele sociale către un număr mare de
persoane;
 furtul de identitate – folosirea identității online a unei alte persoane cu
scopul de a trimite sau posta un material jenant despre victimă, realizarea de
către agresor a unui cont, profil fals cu utilizarea fotografiilor, materialelor
video ale unui persoane în scopuri neadecvate;
 expunerea sau șiretlicul – distribuirea de informații personale/intime,
fotografii sau materiale video despre un copil; păcălirea unui persoane în a
oferi informații intime, fotografii sau materiale video cu scopul de a le
distribui, ulterior, altora;
 persecutarea – trimiterea de mesaje care includ amenințări de vătămare,
hărțuire, intimidare, care fac un victima să se teamă pentru siguranța sa;
 șantajul sau ademenirea – antrenarea unei persoane în discuții intime cu
scopul de a-l expune gradual la material cu conținut sexual și, ulterior,
șantajarea acestuia cu trimiterea materialelor către părinți;
 trollingul – provocarea fără motiv, lansarea unei discuții cu scopul de a crea
un conflict de idei;
 sextingul – distribuirea materialelor pornografice, a unor mesaje cu un
conținut sexual prin mijloace electronice de comunicație.

3. Groomingul
Se referă la toate activităţile realizate de o persoană cu scopul de a se împrieteni
şi stabili o legătură emoţională cu un copil sau o persoană mult mai tânără .
Scopul acestei „relaţii speciale” este acela de a îndepă rta inhibiţiile copilului, în
vederea unui abuz sexual sau a unei exploată ri. Ademenirea copiilor se poate folosi
pentru a-i atrage în activită ţi ilicite, precum prostituţia infantilă sau pornografia
infantilă .
4. Dezinformarea și fake news
În fiecare zi, cu toții suntem copleș iți cu un volum de informații imposibil de
procesat în totalitate. Pentru aceasta, mintea umană a dezvoltat mecanisme de
selecție a informației, dar care nu funcționează întotdeauna spre avantajul
 nostru. Algoritmii de pe rețelele de socializare, website-uri ș i internet în general
au fost creați tocmai pentru a trage avantaje din deficitele pe care mintea umană
le are. Astfel, tinerii ș i adulții se gă sesc de multe ori înconjurații de aceeaș i
categorie de informații/conținut, care îi deconectează de la realitate, fă ră ca ei
să realizeze acest lucru.

Bulele informaționale (situațiile în care o persoană este expusă doar ș tirilor care
susțin ceea ce crede ș i îi place, cu riscul de a fi izolată în propriile sisteme culturale
ș i ideologice, are contact doar cu persoane cu aceleaș i credințe) ș i camerele de
ecou (comunicarea ș i repetarea unor ș tiri ș i informații prin care sunt întă rite
credințele unui grup de persoane, cu dependență de o singură sursă de informații ș i
rezistență la altele) sunt doar două dintre fenomenele des întâlnite în cadrul
navigă rii pe internet a tinerilor, care afectează constant imaginea acestora despre
lume ș i duc deseori la polarizare (Jurnalism, Fake News și Dezinformare– Manual
pentru educație media, UNESCO).
Haosul informațional a atins cote maxime în ultimii doi ani, nu doar în ceea ce
priveș te planul medical ș i de să nă tate. Informațiile false (ră spândite în
necunoș tință de cauză ), dezinformarea (informații false ră spândite cu scopul de a
face ră u) ș i informațiile maligne (informații adevă rate care sunt însă scoase din
context ș i ră spândite cu intenția de a face ră u) au devenit parte a vieții cotidiene.
Conform unui studiu publicat în Statele Unite, peste 80% dintre respondenți afirmă
că au observat cel puțin o informație falsă în spațiul public cu privire la pandemia
de COVID 19 (Fake news in the US). Într-un raport realizat de Consiliul Național
al Elevilor prin intermediul platformei U-Report, mai mult de jumă tate din
respondenți afirmă , în legă tură cu abundența de informații existente referitoare la
coronavirus, că sunt prea multe, confuze ș i în contradictoriu (Rezultatele sondajului
U-Report cu privire la informare și dezinformare).

Asigură-te că plătești în siguranță

Pandemia și restricțiile ultimilor ani au schimbat multe, iar modul în care facem cumpărături sau
plătim facturile s-a schimbat și ele, tot mai mulți oameni alegând să plătească online, din
confortul propriei case. Însă odată cu popularizarea plăților online, infracțiunile care vizează
cardurile bancare s-au înmulțit și ele.
Pentru a te asigura că plățile pe care le faci sunt sigure, e nevoie să fii atent/ă la câteva detalii.

➨ Efectuează constant update pentru aplicațiile tale.

Asigură-te că sistemul de operare și aplicația bancară sunt updatate în permanență. Versiunile
noi sunt pregătite să facă față mai multor tipuri de amenințări internautice decât versiunile vechi,
evoluând în paralel cu sistemele de hacking.

➨ Ai grijă la tentativele de phishing.

Fii atent/ă la e-mailuri sau apeluri telefonice nesolicitate și suspecte. Foarte multe dintre
acestea au ca țintă furtul de date personale. Dacă ai suspiciuni, evită să intri pe link sau să
descarci fișiere.

➨ Asigură-te că e o conexiune sigură.

Caută ca adresa URL pe care o accesezi să înceapă cu https://, s-ul final fiind semnul unei
conexiuni sigure.

➨ Activează serviciul de alerte oferit de banca emitentă a cardului tău.

Astfel, poți alerta banca în timp util despre orice plată făcută cu cardul tău și pe care nu o
recunoști.

➨ Folosește token-uri și servicii de plată cu un singur click.

Acestea necesită mai multe date pe care site-ul nu le păstrează și impun autentificarea în mai
mulți pași, fiind astfel mai sigure.

Pornografia (infantilă) şi exploatarea minorilor

Există numeroase cazuri de abuz al copiilor pentru a satisface plă cerile bolnave ale unor
utilizatori de pornografie.Distribuţia de materiale pornografice cu copii a fost eradicată aproape
în întregime la mijlocul anilor ’80, susţine Departamentul de Justiţie al Statelor Unite. Totuşi,
industria s-a revigorat şi este astă zi una dintre cele mai profitabile afaceri, susţine Centrul pentru
Exploatarea şi Dispariţia Copiilor din Statele Unite. De fapt, potrivit Centrului, aproximativ 20%
din totalul materialelor pornografice de pe Internet conţin imagini cu copii.Uşurinţa cu care se
filmează , apoi se transferă filmele pe Internet, abilitatea de a-ţi pă stra anonimatul şi la postarea
şi la consumul acestor filme au determinat creşterea continuă a industriei pornografice infantile.

Piaţa neagră

Piaţa neagră virtuală este locul unde se vând sau se cumpă ră lucruri ilegale. Nu este vorba numai
de muzică , filme sau programe de software piratate, ci este vorba de traficul de carne vie,
exportul speciilor aflate pe cale de dispariţie sau traficul de armament. Un reportaj al BBC din
2005 a ară tat cum se face traficul de animale rare pe Internet: de la pui vii de cimpanzeu, la
carapace de broaşte ţestoase sau cornuri de rinocer-totul este de vânzare. Nu mai vorbim despre
traficul de carne vie sau reţelele de prostituţie.

Bullyingul

Pe internet, bullying-ul ia diferite forme. Hărțuirea cibernetică include trimiterea de mesaje de

ură sau chiar amenințări cu moartea, răspândirea de minciuni online, comentarii urâte pe
profilurilele de pe rețelele sociale sau crearea unui site web pentru a distruge reputația unei
persoane. În acest moment puteți găsi multe campanii de stop bullying în România, care încearcă
să le explice oamenilor cum să reacționeze în astfel de situații.

https://cristianchinabirta.ro/2020/10/26/top-10-pericole-pentru-tine-de-pe-internet/

Keylogger – software de supraveghere extrem de specializat permite unui atacator

să înregistreze tastele apăsate, mișcările mouse-ului, precum și tastele apăsate pe
tastatura virtuală în cadrul browser-elor sau al aplicațiilor. Detalii aici.
Malware – înseamnă termenul generic pentru softurile ostile, care îți pot face
probleme mari. Am scris mai multe aici și aici pe această temă.
Ransomware – software periculos, conceput pentru a bloca accesul la un sistem
informatic până la achitarea unei anumite sume de bani. Detalii aici.
Phishing – phishingul este o formă de fraudă online. Răufăcătorii încearcă să
păcălească utilizatorii astfel încât aceștia să divulge informații cu caracter sensibil.
Detalii aici.