Cyberbullyingul

Din ce în ce mai răspândit zilele noastre este cyberbullyingul, o formă modernă a

bullyingului.
Cyberbullyingul înseamnă bullying prin folosirea tehnologiilor digitale. Se poate întâmpla
pe rețelele de socializare, pe platformele de schimb de mesaje, platformele de jocuri și pe
telefoanele mobile. Este vorba despre un comportament repetat cu scopul de a-i speria, înfuria,
amenința, hărțui, umili pe cei vizați. (UNICEF, n.d.)
Willard (2005) identifică şapte moduri în care comportamentul de cyberbullying se poate
manifesta:
agresiune verbală –trimiterea de mesaje vulgare, furioase sau ofesatoare unei persoane sau
unui grup online;
hărţuire – trimiterea repetată de mesaje ofensatoare unei persoane;
denigrare – trimiterea sau postarea de afirmaţii răutăcioase, neadevărate sau dăunătoare
despre o persoană;
urmărire online – comportament de hărţuire ce include ameninţări sau este extrem de
intimidant;
mascaradă – a pretinde că eşti altcineva şi a posta materiale care denigrează persoana
respectivă sau o plasează într-o situaţie într-un potenţial pericol;
păcălire şi dezvăluire – implică folosirea unor trucuri pentru a solicita informaţii
compromiţătoare despre o persoană şi publicarea respectivelor informaţii;
excludere – descrie acţiuni menite a exclude în mod intenţionat o persoană dintr-un grup
online (a cere colegilor să blocheze/excludă pe cineva).
Bullyingul și cyberbullyingul se pot petrece concomitant, însă cyberbullyingul lasă
amprente digitale (înregistrări, capture de ecran), care se pot dovedi utile și care pot oferi dovezile
necesare pentru a putea pune capăt agresiunii.
Când agresiunea de tip bullying are loc în mediul online, victima se poate simți atacată
oriunde s-ar afla, chiar și în propria casă. Poate părea o situație fără scăpare, iar efectele pot fi de
lungă durată și pot afecta o persoană în multe feluri:
psihic- tristețe, furie;
emoțional- rușine, pierderea interesului pentru lucrurile care îi plac;
fizic- oboseală, insomnii, dureri de stomac sau de cap.
În cazuri extreme, cyberbullingul poate duce și la suicid. Pentru ca situația să poată fi
depășită, iar persoanele afectate să își redobândească încrederea și sănătatea, este important ca
acestea să apeleze la ajutorul unor persoane de încredere: părinți, profesori, consilieri școlari, iar în
cazuri de pericol iminent, poliția. (UNICEF, n.d.)
Pentru a pune capăt bullying-ului, agresiunea trebuie identificată, iar raportarea situațiilor
este esențială. Oricine poate deveni victima cyberbullyingului, importantă este solicitarea sau
oferirea de sprijin.
„Internetul este un mijloc facil de comunicare și de socializare; iar cum posibilităţile de a
transmite date despre interesele, preocupările personale sunt variate şi multiple, internetul este un
loc unde adolescenţii pot cunoaşte alte persoane având aceleaşi interese, preocupări ca şi ei.
 Prin această comunicare facilă pe internet, fenomenul de cyberbullying apare la fel de facil.
Tehnologia digitală permite utilizarea mai multor dispozitive pentru ca un comportament dăunător
şi intimidant să poată fi răspândit şi repetat. Platformele digitale oferă agresorilor mijloacele pentru
a ajunge la o audienţă vastă, îngreunând şi misiunea de pedepsire a acestor persoane.” (Muscaș,
2019)
Așadar, aici intervine misiunea părinților și a școlii de a-i îndruma pe copii în a discerne
între bine și rău, în a se feri de astfel de evenimente neplăcute și, de asemenea, să identifice
situațiile de hărțuire online și să ia măsuri.

Bibliografie
Muscaș, A.-M. (2019). Siguranța pe internet și prevenirea fenomenului de violență și cyberbulying
în școli. Tehnocopia.
UNICEF. (n.d.). Retrieved 11 8, 2021, from UNICEF Web site:
https://www.unicef.org/romania/ro/pove%C8%99ti/cyberbullying-ce-este-%C8%99i-cum-
%C3%AEi-punem-cap%C4%83t
Willard, N. (2005). Cyberbullying and Cyberthreats. OSDFS National Conference.