Cyberbullying și hate speech

Drd. Diana Buf

diana.buf@comunicare.ro
 Bullying - Cyberbullying

✘ Bullying – un elev este agresat sau devine victimă atunci când este expus, în mod
repetat în timp, la acțiuni negative din partea unuia sau mai multor elevi (Olweus,
1993);

✘ Sunt trei componente importante ale acestei definiții;

○ se referă la un comportament negativ (agresiv) intenționat;
○ de obicei, implică un model de comportament care se repetă;
○ apare într-o relație interpersonală caracterizată printr-un dezechilibru de
putere sau forță care este în favoarea agresorului.

3
Bullying - Cyberbullying

4
 Cyberbullying

✘ Un act intenționat și repetat de vătămare realizat prin intermediul tehnologiei, ținta

atacului fiind o victimă care nu se poate apăra cu ușurință (Wensley & Campbell,
2012)

✘ Un act agresiv intenționat, efectuat de un grup sau de un individ, folosind forme

electronice de contact, în mod repetat, într-un anumit interval de timp, împotriva
unei victime care nu se poate apăra cu ușurință (Smith et al., 2008)

✘ Definit ca ” a da dovadă de cruzime față de ceilalți prin trimiterea sau postarea de

materiale dăunătoare sau angajarea în altă formă de agresiune socială folosind
internetul sau alte tehnologii digitale (Willard, 2007)

5
 Cyberbullying

✘ Cyberbullying-ul este o formă de hărțuire prin utilizarea tehnologiilor digitale.

✘ Poate avea loc pe rețelele sociale, platformele de mesagerie, platformele de jocuri
și telefoanele mobile.
✘ Este un comportament repetat care are ca scop inducerea sentimentelor de
teamă, mânie și rușine celor care devin ținte ale actelor de hărțuire.
✘ Rețelele sociale online favorizează răspândirea hate speech-ului și a actelor de
cyberbullying, deoarece oferă mecanisme de diseminare în masă de mare viteză
și cărora le sunt asociate costuri reduse.
✘ Activitățile online de rutină pot crește șansele de a pune în contact posibilii
agresori cu posibilele victime.

6
 Tipuri de cyberbullying

✘ Exclusion
○ Excluziunea socială este o acțiune deliberată prin care indivizilor li se
demonstrează că nu fac parte dintr-un grup și că prezența lor nu este dorită.
○ Un agresor din mediul online poate lăsa, în mod intenționat, pe altcineva în
afara unui grup online sau a unui schimb de mesaje. Acest comportament poate
determina ca victima să se simtă izolată și deprimată.

✘ Harassment
○ Poate include comentarii, mesaje text sau e-mailuri de amenințare, toate fiind
concepute cu scopul de a face persoana care devine ținta actului de hărțuire să
se simtă speriată, jenată sau rușinată de ea însăși.

7
 Tipuri de cyberbullying

✘ Outing/Doxing
○ Se referă la acțiunea de a dezvălui în mod deschis informații sensibile sau
personale despre un individ, fără consimțământul acestuia, cu scopul de a-l
umili. Actele de cyberbullying din această categorie pot varia de la răspândirea
de fotografii personale sau documente ale unor persoane publice, până la
partajarea mesajelor personale transmise de un individ într-o discuție online
privată sau într-un grup online privat.

✘ Trickery
○ Trickery este o practică similară outing-ului, dar are în plus un element de
decepție. În astfel de situații, agresorul se împrietenește cu ținta avută în
vedere, îi câștigă încrederea și îi induce un fals sentiment de singuranță. Odată
ce agresorul câștigă încrederea victimei, acesta abuzează de încrederea oferită
și împărtășește informații personale despre victimă unei terțe părți sau mai
multor indivizi.
8
 Tipuri de cyberbullying

✘ Cyberstalking
○ Un agresor cibernetic monitorizează îndeaproape prezența online a unei
victime. Agresorul poate recurge la acuzații false sau amenințări față de victimă
sau de persoanele apropiate victimei. În plus, activitatea de urmărire se poate
extinde în lumea reală, devenind destul de gravă și periculoasă pentru victimă
și, eventual, petru cei apropiați acesteia.

9
 Tipuri de cyberbullying

✘ Impersonation
○ Agresorul poate încerca să fure identiatea online a persoanei agresate pentru a-i
aduce un prejudiciu de imagine, pentru a-i produce sentimente de rușine sau
pentru a o răni în mod public. Câteva exemple în acest sens includ;

○ Accesarea profilului online al victimei și schimbarea oricărei părți a acestuia, fie

că este vorba despre o fotografie sau secțiunea de prezentare, cu ceva care este
fie dăunător, fie nepotrivit (fraping).

○ Catfishing – situația în care o persoană creează o ”fake persona” cu scopul de a

atrage pe cineva într-o interacțiune, ca o glumă sau pentru un posibil câștig
personal.

○ Crearea unui profil fals folosind numele persoanei care devine ținta actului de
agresiune pentru a posta comentarii nepotrivite sau răutăcioase pe paginile altor
persoane.
10
 Tipuri de cyberbullying

✘ Trolling
○ Se referă la situația în care un agresor postează, în mod intenționat, comentarii
inflamatorii în mediul online. Trolling-ul nu este întotdeauna o formă de cyberbullying,
dar poate fi folosit ca instrument de agresiune în mediul online atunci când este
realizat cu intenția de a provoca daune cuiva. În acest caz, agresorii tind să fie mai
detașați de victimele lor și nu sunt într-o relație apropiată cu ele.

✘ Dissing
○ Se referă la situația în care agresorul răspândește informații crude depre ținta sa prin
postări publice sau mesaje private, fie pentru a-i distruge reputația, fie relațiile cu alte
persoane. În aceste situații, agresorul tinde să aibă o relație apropiată cu victima.

11
 Tipuri de cyberbullying

✘ Flaming
○ Constă în postarea sau trimiterea directă de insulte sau injurii victimei. Flaming-ul
este similar cu trolling-ul, dar tinde să fie un atact mai direct asupra victimei cu scopul
de a o determina să îi răspundă și să pornească o disputa.

✘ Sexual cyberbullying/Revenge Porn

○ Postarea de imagini sau videoclipuri explicite din punct de vedere sexual cu o
persoană fără acordul acesteia, cu scopul de a-i provoca suferință, sentimente de
rușine sau de a-i distruge reputația.
○ Unii agresori folosesc acest tip de imagini pentru a obține bani și/sau favoruri sexuale
de la victimele lor, caz în care vorbim despre un act de sextortion.

12
 Legea „Revenge Porn” în România

✘ Atingerea adusă vieţii private, fără drept, prin fotografierea, captarea sau înregistrarea
de imagini, ascultarea cu mijloace tehnice sau înregistrarea audio a unei persoane
aflate într-o locuinţă sau încăpere ori dependinţă ţinând de aceasta sau a unei
convorbiri private se pedepseşte cu închisoare de la o lună la 6 luni sau cu amendă.

✘ Divulgarea, difuzarea, prezentarea sau transmiterea, în orice mod, a unei imagini

intime a unei persoane identificate sau identificabile după informațiile furnizate, fără
consimțământul persoanei înfățișate, de natură să provoace acesteia o suferință
psihică sau să aducă o atingere a imaginii sale, se pedepsește cu închisoare de la 6
luni la 3 ani sau cu amendă.

13
 Bystanders
(Sarmiento et al., 2019)

✘ Passive outsider – asistă sau remarcă prezența actelor de cyberbullying, dar nu

reacționează în niciun fel față de acestea.

✘ Defender of the cybervictim – asistă sau remarcă prezența actelor de cyberbullying și

acționează în sprijinul victimei.

✘ Reinforcer of the cyberbully – asistă sau remarcă prezența actelor de cyberbullying și

acționează în favoarea agresorului/susține perpetuarea actului de cyberbullying.

✘ The bystander effect – presupune că este mai puțin probabil ca persoanele care asistă la
actul de hărțuire să acționeze în favoarea victimei pe măsură ce numărul de persoane
care asistă la actul respectiv crește (Sarmiento et al., 2019; Machackova et al., 2015)

14
 Efectele cyberbullying-ului

○ Sentimente de umilință
○ Izolare socială
○ Stimă de sine scăzută
○ Furie
○ Depresie
○ Anxietate
○ Tulburări de somn
○ Comportament violent
○ Nivel ridicat de stres – cu efectele asociate
○ PTSD
○ Performanțe academice scăzute
○ Gânduri suicidare și de automutilare
○ Automutilare
○ Suicid

15
 Cyberbullying
✘ Cyberbullying-ul este clasificat drept abuz generalizat, în mare pare, față de aspectul,
interesele, inteligența sau postările anterioare ale victimei.
✘ Cyberbullying-ul nu este o problemă separată de bullying-ul tradițional; este o
extindere a platformelor pe care hărțuirea există.
✘ Hate speech-ul se diferențiază de cyberbullying prin faptul că este definit ca abuz
îndreptat în mod specific asupra unui atribut unic, necontrolabil, al unui grup de
oameni.
✘ Subiecte ale abuzului (Brandwatch study, 2016):

16
 Hate speech în social media

✘ Online hate speech – exprimarea sentimentului de ură față de un colectiv care e

diferit în termeni de rasă, etnie, gen, religie, orientare sexuală, opinii politice sau
alte trăsături (Hawdon et al., 2017; Blazak, 2009)
✘ O formă de exprimare a comportamentului ostil față de diferite categorii de grupuri
la nivelul societății, tocmai de aceea reprezintă și un mecanism de bază în
justificarea violenței îndreptate asupra grupurilor țintă sau a genocidului (Carlson,
2021).
✘ Hate speech – adresat unui colectiv cu scopul de a-l denigra prin mesaje verbale,
nonverbale, imagini sau memes (Simpson, 2013) >> spre deosebire de
cyberbullying, unde răutatea și atitudinile degradante vizează indivizii.
✘ Hate messages > discurs discriminatoriu, discurs instigator la ură, incitare la ură,
incitare la terorism și incitare la genocid - enumerate în funcție de intensitatea
sentimentului de ură (Ghanea, 2012)

17
 Hate speech în social media

✘ Eforturile rețelelor sociale online de a elimina discursul instigator la ură

✘ Umorul, satira și comentariile legate de temele de hate speech (Gagliardone,

2015)

✘ Rezultatele unui studiu realizat în Regatul Unit, Statele Unite ale Americii, Finlanda
și Germania indică faptul că aproximativ 42% dintre tinerii cu vârste cuprinse între
15 și 30 de ani sunt expuși la materiale instigatoare de ură online, în special pe
rețelele sociale online (Keipi et al., 2016).

18
 Hate speech în social media

✘ Sentimentul de ură nu este singura motivație care alimentează fenomenul de hate

speech din mediul online
✘ Sentimentele de frică, pierdere, înstrăinare, plictiseala, nevoia de atenție, dorința
de a-și forma o imagine controversată, interesul economic sau personal sunt
factori care îi pot determina pe oameni să insulte public sau să își bată joc de
membrii anumitor grupuri (Brown, 2017).
✘ Efectele – variază de la provocarea de vătămări psihologice până la incitarea la
violență.
✘ Expunerea la hate speech poate avea consecințe pe termen scurt, cum ar fi
apariția unor schimbări de dispoziție, furie, sentimente de singurătate, frică.
✘ Pe termen lung, expunerea la hate speech poate eroda încrederea socială, duce
la radicalizare și la perpetuarea ideologiilor extremiste.

19
 Hate speech în social media

✘ Efecte > discursul instigator la ură jignește, agresează demnitatea, invadează

autonomia, creează suferință emoțională, afectează dezvoltarea personală a
victimelor și, în general, prin nerespectarea diversității culturale, subminează
procesul democratic (Brown, 2015)
✘ Discursul instigator la ură își are rădăcinile în ideologiile rasiste, sexiste,
intoleranței religioase, xenofobiei și homofobiei, ceea ce duce la victimizare.
✘ Hate victimization începe cu percepții care sunt modificate în stereotipuri, ducând
apoi la prejudecăți și sentimente de inferioritate, excludere, marginalizare,
deprioritizare (Seglow, 2016)

20
 Hate speech în social media

✘ O parte centrală a consecințelor hate speech-ului este faptul că acesta atacă

respectul de sine.

✘ Hate speech-ul este puternic corelat cu actele de hate crime.

✘ De exemplu > cercetările empirice asupra persoanelor LGBTQIA+ indică faptul că

discursul instigator la ură și vătămarea fizică apar împreună în atacurile homofobe
(Nel & Judge, 2008; Breen & Nel, 2011)

21
 Hate speech în social media

✘ Grupurile de hate speech includ, de obicei, teme de tip fantasy pentru a menține
ura, precum și un limbaj abuziv față de categoriile de persoane care devin ținte.
✘ Teme comune >>> corectitudine, dreptate, moralitate folosite pentru a justifica
afirmațiile și credințele de ură, fantezia unei lumi noi și mai bune, ideea puținilor
oameni aleși care trebuie să lupte pentru corectitudine
✘ + Se creează un portret monstruos pentru a justifica nevoia de acțiune. Chiar și
copiii sunt denigrați pentru a justifica ura față de grup
✘ Lentilele care sunt folosite pentru a descrie grupurile expuse la ură >>>
criminalitate, amenințare în masă, necinste, tema pericolului cauzată de credința
că există anumite planuri secrete periculoase care urmează să fie desfășurate,
ceea ce amplifică violența sau o starea de frică, susținând afirmațiile care pot
accentua teama că celălalt grup plănuiește să folosească violența.

22
 Hate speech în social media
Tactici
✘ Dezumanizarea - o tactică de a descrie grupul vizat folosind analogii cu diferite
animale, insecte sau aspecte non-umane (Bahador, 2023).

✘ Demonizarea - membrii grupurilor țintă sunt portretizați în termeni supra-naturali,

drept niște creaturi amenințătoare, monștri, demoni sau le sunt asociate anumite
amenințări considerate fatale pentru ceilalți (Bahador, 2023).

✘ Incitarea la violență împotriva grupurilor portretizate în manieră negativă (Bahador,

2023).

23
 Hate speech în social media

✘ Cercetările empirice indică faptul că persoanele LGBTQIA+ sunt supuse unor

niveluri ridicate de agresiune verbală care duc la vătămări psihologice
considerabile.
✘ Persoanele din comunitatea trans sunt și mai susceptibile să experimenteze
niveluri crescute de amenințare și vulnerabilitate și se confruntă cu lipsa de sprijin
din partea celor apropiați în comparație cu persoanele LGBTQIA+ non-trans.
✘ Hate speech-ul online ar putea avea efecte mai grave decât cel offline, deoarece
are loc în fața unui public mult mai mare.
✘ În comparație cu mediul offline, utilizatorii pot exprima mesaje de ură fără a-și
asuma responsabilitatea pentru aceasta, iar acest lucru îi încurajează să
răspândească mai mult dispreț decât o fac față în față.
✘ Discursul instigator la ură privind rasa și orientarea sexuală este postat anonim
într-o măsură mai mare, comparativ cu alte categorii de discursuri instigatoare la
ură

24
 Hate speech în social media

✘ Efectele negative puternice ale discursului de ură online au dus la crearea unor
mecanisme de reducere a abuzului, în special prin utilizarea algoritmilor + măsuri
de combatere la nivel european >> Codul de conduită al UE privind combaterea
discursului instigator la ură online.
✘ Există patru moduri în care o persoană poate răspunde la discursul instigator la
ură:
○ inacțiune,
○ ștergere,
○ dezvoltarea inițiativelor de educare a utilizatorilor rețelelor sociale,
○ counterspeech
✘ Victimele discursului instigator la ură tind să normalizeze abuzul și să nu-l
raporteze >> acest lucru duce la perpetuarea discursului instigator la ură online.
✘ + protestele celor care cred că ștergerea mesajelor de ură este o încălcare a
dreptului la libertatea de exprimare.

25
 Hate speech în social media

✘ Victimele acestui tip de abuz sunt mereu îngrijorate pentru că se gândesc la

posibilitatea că amenințările primite online s-ar putea materializa offline în orice
moment.
✘ Întrucât amenințările sunt lansate în mod anonim, victimele se tem că oricine le-ar
putea agresa, iar acest lucru le accentuează dorința de a se retrage din societate.
✘ Persoanele abuzate tind să evite anumite locuri, oameni și situații care pot duce la
apariția gândurilor și sentimentelor negative sau a mecanismelor reactive.
✘ Transferul emoțional >> de ex. Deoarece persoanele LGBTQIA+ sunt mai
predispuse să primească mesaje de ură (în mod constant) decât persoanele
heterosexuale, ajung să interiorizeze atitudini negative față de comunitatea
LGBTQIA+.
✘ Desensibilizare si normalizare >> fenomene ingrijoratoare

26
 Implicit Association Test

✘ https://implicit.harvard.edu/implicit/selectatouchtest.html

✘ The Implicit Association Test (IAT) measures attitudes and beliefs that people
may be unwilling or unable to report. The IAT may be especially interesting if it
shows that you have an implicit attitude that you did not know about. For
example, you may believe that women and men should be equally associated
with science, but your automatic associations could show that you (like many
others) associate men with science more than you associate women with
science.

27
 Recomandări

✘ Cyberbullying Research Center - https://cyberbullying.org/stories

✘ Amanda Todd case

○ https://www.youtube.com/watch?v=qqYs7MhVxDo

✘ Cyberbullying in the workplace and beyond

○ https://www.youtube.com/watch?v=qqYs7MhVxDo

✘ Carte: Hate Speech – Caitlin Ring Carlson

28
 Bibliografie
Bahador, B. (2023). Monitoring hate speech and the limits of current definition. In C. Strippel, S. Paasch-
Colberg, M. Emmer, & J. Trebbe (Eds.), Challenges and perspectives of hate speech research (pp. 291-
298). Berlin https:// doi.org/10.48541/dcr.v12.17.
Blazak, R. (2009). Toward a working definition of hate groups. Hate crimes, 3(1), 133-162.
Breen, D., & Nel, J. A. (2011). South Africa-A home for all: The need for hate crime legislation. South African
Crime Quarterly, 38, 33-43.
Brown, A. (2015). Hate speech law: a philosophical examination. Taylor & Francis.
Brown, A. (2017). What is hate speech? Part 1: The myth of hate. Law and Philosophy, 36(4), 419-468.
Carlson, C. R. (2021). Hate speech. MIT Press.
Gagliardone, I., Gal, D., Alves, T., & Martinez, G. (2015). Countering online hate speech. Unesco Publishing
Hawdon, J., Oksanen, A., & Räsänen, P. (2017). Exposure to online hate in four nations: A cross-national
consideration. Deviant behavior, 38(3), 254-266.
Keipi, T., Näsi, M., Oksanen, A., & Räsänen, P. (2016). Online hate and harmful content: Cross-national
perspectives (p. 154). Taylor & Francis.
Machackova, H., Dedkova, L., & Mezulanikova, K. (2015). Brief report: The bystander effect in cyberbullying
incidents. Journal of adolescence, 43, 96-99.
29
 Bibliografie
Nel, J. A., & Judge, M. (2008). Exploring homophobic victimisation in Gauteng, South Africa: Issues, impacts
and responses. Acta Criminologica: African Journal of Criminology & Victimology, 21(3), 19-36.
Publishing.
Sarmiento, A., Herrera-López, M., & Zych, I. (2019). Is cyberbullying a group process? Online and offline
bystanders of cyberbullying act as defenders, reinforcers and outsiders. Computers in Human
Behavior, 99, 328-334.
Seglow, J. (2016). Hate speech, dignity and self-respect. Ethical Theory and Moral Practice, 19(5), 1103-
1116.
Simpson, R. M. (2013). Dignity, harm, and hate speech. Law and Philosophy, 32(6), 701-728.
Smith, P. K., Mahdavi, J., Carvalho, M., Fisher, S., Russell, S., & Tippett, N. (2008). Cyberbullying: Its nature
and impact in secondary school pupils. Journal of child psychology and psychiatry, 49(4), 376-385.
Wensley, K., & Campbell, M. (2012). Heterosexual and nonheterosexual young university students'
involvement in traditional and cyber forms of bullying. Cyberpsychology, Behavior, and Social
Networking, 15(12), 649-654.
Willard, N. E. (2007). Cyberbullying and cyberthreats: Responding to the challenge of online social
aggression, threats, and distress. Research press.

30