Sunteți pe pagina 1din 3

UNIVERSITATEA NATIONALA DE MUZICA

BUCURESTI
FACULTATEA DE INTERPRETARE MUZICALA

Psihologia educatiei
Sistemul de educatie actual din Romania din domeniu artelor

COORDONATOR LECTOR UNIV. DR. VICTOR CHITIC


STUDENT: VOICU STEFANIA VANESSA, ANUL 1 FIM, GRUPA 4

Bucuresti 20201
Cyberbullying

Ce este cyberbullyingul?

Cyberbullyingul înseamnă bullying prin folosirea tehnologiilor digitale. Se poate întâmpla pe


rețelele de socializare, pe platformele de schimb de mesaje, platformele de jocuri și pe
telefoanele mobile. Este vorba despre un comportament repetat cu scopul de a-i speria, înfuria
sau umili pe cei vizați. Printre exemple se numără:

 răspândirea minciunilor sau postarea de fotografii jenante ale cuiva pe rețelele de


socializare;
 transmiterea de mesaje supărătoare sau de amenințări prin platformele de schimb de
mesaje;
  copierea identității unei persoane și transmiterea în numele  acesteia de mesaje
răuvoitoare cuiva. 

Agresiunea de tip bullying față-în-față și cea în mediul online se pot petrece concomitent. Dar
cyberbullying lasă amprente digitale- înregistrări care se pot dovedi utile și care pot oferi
dovezile necesare pentru a putea pune capăt agresiunii. Aceasta trebuie identificata in timp
deoarece daca parintele nu observa diferentele de comportament ale copilului acesta poate
ajute chiar si la suicid.

Cum poate afecta cyberbullying-ul?

O persoană care este hărțuită online poate experimenta multe trăiri negative, precum:

 Sentimente de vinovăție
 Persoana se poate simți prinsă într-o situație fără scăpare
 Se poate simți singură, ca și cum nimeni nu o susține
 Se poate simți exclusă
 Sentimente de depresie, supărare și respingere de căte grup
 Sentimente de frică și nesiguranță
 Anxietate și stres
Legi și sancțiuni
Toate statele au legi care impun școlilor să răspundă la agresiune. Deoarece hărțuirea
cibernetică a devenit mai răspândită odată cu utilizarea tehnologiei, multe state includ acum
hărțuirea cibernetică sau menționează infracțiunile în legătură cu aceste tipuri de legi. Școlile
pot lua măsuri fie conform legii, fie prin politici locale sau școlare care le permit să
disciplineze sau să ia alte măsuri. Unele state au, de asemenea, dispoziții pentru a aborda
agresiunea dacă afectează performanța școlară.

Statistici:

Principalele arme de atac folosite pe internet pentru a agresa victimele se leagă de înfățișare
și felul în care se îmbracă (67%). Alte motive frecvente pentru care tinerii sunt hărțuiți sunt
hobby-urile și preocupările de zi cu zi (30%), situația materială a familiei din care provin
(13%), rezultatele de la școală (12%).
Două treimi dintre cei hărțuiți nu au povestit nimănui despre incident, tinerii invocând motive
precum teama, lipsa de încredere că ar putea schimba ceva sau faptul că nu au crezut că e
necesar să implice și alte persoane, deși au fost afectați în mod direct de incident.
Cele mai populare rețele de socializare unde are loc fenomenul de cyberbullying sunt
Facebook, Messenger și, la mare distanță, Instagram, iar mijloacele de propagare a
fenomenului cel mai des folosite sunt mesajele de amenințare și cele negative primite în
canalul privat, urmate de comentarii negative la fotografii și furt de identitate.
Psihoterapeutul Delia Mina are următoarele recomandări menite să reducă efectele negative
ale fenomenului cyberbullying:

Victima are nevoie de aliați. Importanța oamenilor din jurul celui abuzat este mai mare ca
oricând. Adulții, profesorii, părinții, rudele sau orice alta figură față de care persoana abuzată
se simte atașată trebuie să îi ofere suport necondiționat și încredere. Victima trebuie să
semnaleze orice acțiune care a avut loc asupra sa, însă are extrem de multă nevoie de aliați de
încredere care să îi asigure confortul de a vorbi.
Părinții, rudele, profesorii trebuie să conștientizeze existența fenomenului și să știe să
identifice comportamentul schimbat al victimei și să intervină când identifică efectele
cyberbullingului în comportamentul acesteia. Orice semn care indică modificări ale stării
psihologice cum ar fi depresia, anxietatea socială, izolarea, stima de sine scazută, reacții
negative și stres în privința utilizării dispozitivelor trebuie chestionat și verificat.
Bibliografie: www.unicef.org
www.oradenet.ro
www.bitdefender.ro