"Ensuring Equal Opportunities through Educational Management and Psycho-Pedagogical

Assistance in the Context of Social Distancing" organizata de CJRAE Arad in perioada 12-14 iunie
2020. 

Problematica Cyberbullying-ului în rândul elevilor din perspectiva fenomenului

migrației și familiei disfuncționale din Județul Timiș

Profesor consilier Furdui ( Florea) Adelia.

Centrul Județean de resurse și asistență Educațională Timiș

Timişoara

Abstract: Articolul prezentat abordează problema Cyberbullying-ului în rândul adolescenților, o

analiză a literaturii referitoare la fenomenul hărțuirii cibernetice poate fi găsită în prima parte a
lucrării, a doua parte concentrându-se pe descrierea unui studiu realizat în perioada februarie -
martie 2020 în vederea analizării influenței mediului familial al elevilor din judeţul Timiș în
hărțuirea cibernetică. Proiectarea cercetării este de tip cantitativ, în care am folosit chestionarul.
Participanții la studiu au fost 56 elevi din judeţul Timiș. Rezultatele cercetării arată că prezența
părinților fizică și psihică în viața copiilor sunt factorii protectivi în hartuirea cibernetică unde atât
victima, agresorul și martorul, sunt implicați. Elevii care sunt în grija unui singur părinte, din
diferite motive (plecat în străinătate, decedat, sau care au abandonat familia), dar și cei care stau
cu ambii părinți sunt expuși hărțuirii cibernetice. Agresorii sunt în majoritatea elevi care provin
dintr-un mediu familial disfuncțional. Elevii care sunt martori, dar și victime ai hărțuirii
cibernetice provin din categorii de familii cu stiluri diferite de educare și creștere a copilului stilul
dominant fiind cel democratic, acesta din urmă fiind factorul protectiv în hărțuirea cibernetică al
elevilor care provin din familii disfuncționale.

Cuvinte cheie: bullyingul, cyberbullying, elevi, familia, parenting.

1. Introducere

Un fenomen ce ia amploare peste tot în lume este dependența digitală în rândul copiilor, un studiu
realizat de Unicef în 2017 arată că la nivel mondial copiii cu vârsta între 15-24 ani constituie
1
categoria de vârstă cu un risc mare de dependență, la nivel mondial această grupă este în mediul
online 71% comparativ cu populația lumii care este 48%. O problemă socială rezultată din această
dependență digitală este Cyberbullying-ul, în urma unui studiu la care au participat 25 de țări, se
remarcă faptul că 19% dintre copiii europeni, cu vârsta intre 9-16 ani, au fost hărțuiți în mediul
online sau offline, iar cei care au fost intimidați sunt de 12%. Decalajul generațional între părinți și
copii duce la subestimarea riscului la care sunt expuși copiii, 79% dintre părinții din România,
participanții la acest studiu, nu au fost conștienți de faptul căci copiii lor au fost abuzați în mediul
online, exact ceea ce constata Dehue și colab. (2012) copiii ai căror părinți au un stil parental
neglijent sunt mai expuși Cyberbullying-ului. (Livingstone and all, 2011)

Având în vedere căci mediul familial este principalul factor de protecție a Cyberbullying-ului
(Buelga et al, 2017., Cross et al, 2015., Charalampous, 2018), se conturează tema de cercetare în
contextul în care familia din România este într-o continuă tranziție. Numărul tot mai mare a
părinților, sau a unui părinte, care migrează spre găsirea unui loc de muncă, copiii fiind lăsați în
grija unui singur părinte, a bunicilor, sau a rudelor de gradul IV, dar cel mai grav este că uneori
sunt lăsați în grija vecinilor, prietenilor fără nici o protecție socială. Doar în anul 2018 conform
datelor înregistrate de ANPCDA, s-a raportat un număr de 94 991 de copii ai căror părinți sunt
plecați în străinătate dintre care 13088 cu un părinte susținător plecat, 3881 au intrat în sistemul de
protecție specială și 31100 sunt lipsiți complet de grijă părintească. O altă problemă socială sunt
elevii care provin din familii disfuncționale, certuri în familie, abuz de alcool, de droguri, unde
stilul de parenting insuficient poate cauza abuz asupra copilului. În anul 2018 au fost raportate
oficial 14035 de cazuri de situații de abuz privind neglijarea și exploatare asupra copilului care s-
au produs în familie, dintre care 1005 -abuz fizic; abuz emoțional-1727, abuz sexual- 448; neglijare-
10669; exploatare prin muncă- 146; exploatare sexuală- 3, exploatare pentru comitere infracțiuni-
37. Abuz care începe înainte de vârsta de un an și până când copilul este major, privitor la vârsta
cea mai critică unde abuzul este la apogeu este între 14 -17 ani. (ANPCDA, 2018)
Deși cercetările de până acum asupra fenomenului de cyberbullying s-au ocupat de investigarea în
mediul familial, mediul psihosocial, investigarea în funcție de gen, rasă, totuși ar fi benefică o
cercetare asupra fenomenului de cyberbullying din perspectiva fenomenului migrației din România,
dar și din perspectiva familiei disfuncționale. Considerăm această cercetare benefică deoarece vom
avea o privire de ansamblu al ecosistemelor cu care interacționează elevul, astfel vom putea
interveni în interesul superior al copilului. Aplicabilitatea acestui studiu aduce îmbunătățiri în
mediul educațional prin adoptarea unui curriculum care să poată începe să abordeze în mod specific
problema intimidării informatice. Cyberbullying-ul trebuie abordat ca o educație specifică și
orientată atât spre elev cât și cu ecosistemele cu care acesta interacționează, conștientizarea elevilor
în ceea ce privește intimidarea cibernetică trebuie să înceapă de când elevii învață să utilizeze
2
calculatoarele. În prezent în învățământul de masă preuniversitar nu există o astfel de abordare care
are ca scop principal învățarea unor strategii de coping utilizate în rezolvarea problemelor apărute în
urma hărțuirii cibernetice.
2. Considerente asupra fenomenului
Olweus (1994) definește bullyingul “acțiuni intenționale și repetate care să întâmplă prin forme
fizice, verbale sau relaționale în situații în care o diferență de putere este prezentă”. Cyberbullying-
ul este definit ca „un act agresiv, intenționat, realizat de un grup sau persoană fizică, folosind forme
de contact electronice, în mod repetat și în timp, împotriva unui victima care nu se poate apăra cu
ușurință sau pe ea însăși” (Smith și colab., 2008, p. 376)

Conform unui studiu realizat în 28 de țări 75% dintre adulți erau conștienți de cyberbullying.
Victimele cyberbullying-ului variază în funcţie de gen, statut economic, rasă. (Nir, Voas, 2018) În
România studiul efectuat de Ana-Nicoleta Grigore în 2016 relevă faptul că dintr-un participant la
cyberbullying se poate ajunge la un abuzator, de asemenea există o diferenţă între genul biologic al
elevului cât și mediul de proveniență al unității de învățământ.

Cyberbullying-ul are aceleași trăsături ca bullying-ul: diferența de putere; intenția și repetarea

acțiunii; și modele asemănătoare bullyingului: agresiunea verbală, relațională, incluziunea prin
intermediul media și excluziune prin intermediul media sunt doua trăsături în plus vis-a vis de
bullying (apud. Blankey, 2012, Grigore, 2016)

În mediul online atât victima cât și agresorul sunt predispuși de a asista sau a ataca, acțiunile la care
participă victima, agresorul și martorul sunt: transmiterea unor mesaje ofensatoare, amenințări
intimidare, identitatea participantului la o discuție online este pusă la îndoială, transmiterea unor
mesaje false, blocare la anumite activități în grup. (Grigore, 2016)

Tipuri de hârțuiri cibernetice menționate de Willard (apud. Grigore, 2016)

a) Flaming: transmiterea unor mesaje denigratoare/vulgare despre o persoană.

b) Hărțuirea online: mesaje jignitoare transmise prin corespondența electronică în mod repetat

c) Urmărirea virtuală: hartuirea online cu scopul intimidării persoanei vizate.

d) Denigrarea: transmiterea unor mesaje false denigratoare și postarea acestora în mediul

online.

e) Farsele: Sub o identitate falsă, abuzator transmite mesaje cu scopul de a periclita imaginea
cuiva.

3
 f) Outing-ul- Dezvăluirea de informații personale spuse de o persoană către o alta sau mai
multe persoane.

g) Excluderea: Blocarea unei anumite persoane dintr-un grup aflat în rețelele de socializare.

Efectele acestui flagel sunt descrise în studii care au abordat acest subiect: comportamente agresive
și verbale preluate din comportamentele specifice cyberbullying-ului (Dogar, 2019)., victimizarea
care duce la: depresie, anxietate, o înțelegere slabă a emoțiilor, dereglarea emoțională, (Kowalski
and all, 2012; Mc Laughlin and all, 2009); în alte cercetări (Campfield: 2008) victimele au
probleme sociale probleme de comportament, stima de sine scăzută, semne de stres, percepția
evaluării negative de către semeni , de asemenea victimele sunt într-o poziție subordonată față de
agresor, rezultând astfel emoții negative afectând comportamentul victimelor în mediul școlar
(Šléglová, Cerna, 2011)

3. Prevenția și intervenția consilierilor școlari în cyberbullying

În prevenirea cyberbullying-ului o relație strânsă cu familia îmbinată cu educația sunt foarte

importante. O comunicare eficientă între părinții și copii despre consecințele utilizării internetului si
a rețelelor de socializare. O altă soluție ar fi acțiuni campanii de prevenție prin școli despre
utilizarea sigură a internetului si a rețelelor de socializare. Runcan (2016) ne recomandă soluții de
protecție împotriva acestui flagel: comunicarea virtuală se face doar atunci când nu este posibilă cea
de face of face, reducerea timpului on-line, alocarea unui timp generos cu familia, prudență în
acceptarea prietenului virtual, o persoană majoră din familie să supravegheze contul minorului. În
ceea ce privește prevenția violenței în școli: Bărbat, Caraion, Runcan & Vlaicu (2010) sugerează în
procesul asistențial școlar, respectiv consilierea școlară, focusarea pe reducerea comportamentului
negativ, dar și promovarea unui comportament pozitiv în școală. Privitor cu reducerea violenței în
școli Mansour Al-Ali și Khulood K. Shattnawi (2018) sugerează strategii practice pentru reducerea
și prevenirea violenței în școală: un program educațional care să ajute elevii să-și dezvolte
competențe în rezolvarea, ascultarea, negocierea, comunicarea și luarea deciziilor elevii sa fie
ajutați să-și dezvolte capacitatea de a comunica în mod corespunzător unul cu celălalt.

4. Metodologia cercetării
Scopul acestei cercetări este: analiza influenței mediului familial al elevilor din județul Timiș în
hărțuirea cibernetică, în funcție de predispunerea lor de a fi expuși în mediul online ca victimă,
agresor sau martor.
Obiectivele studiului vizează:
OB.1. Analiza opiniei elevilor cu privire la hărțuirea cibernetică, în funcție de predispunerea lor de
a fi expuși în mediul online ca victimă, agresor sau martor.

4
OB.2 Identificarea factorilor protectivi în hărțuirea cibernetică al elevilor care provin din familii
care au unul din părinți plecați în străinătate, în funcție de predispunerea lor de a fi expuși în mediul
online ca victimă, agresor sau martor.
OB.3. Identificarea factorilor protectivi în hărțuirea cibernetică al elevilor care provin din familii
disfuncționale, în funcție de predispunerea lor de a fi expuși în mediul online ca victimă, agresor
sau martor.
Ipotezele cercetării urmărite a fi analizate:
Ip1. Cu cât victima, agresorul şi victimă sunt implicați în hărțuirea cibernetică cu atât crește riscul
de a fi predispus unui atac de Cyberbullying.

Ip.2 Dacă părinții elevilor sunt plecați la muncă în străinătate atunci creste riscul de a fi predispus
unui atac de Cyberbullying.

Ip.3. Dacă elevii provin dintr-o familie disfuncțională atunci crește riscul de a fi predispus unui
atac de Cyberbullying.

Designul cercetării este unul de tip cantitativ, în care am utilizat ca metodă cantitativă de
analiză a datelor am ales frecvențele, corelațiile, asocierea dintre două fie mai multe variabile.
Instrumentul utilizat în vederea colectării datelor a fost chestionarul compus dintr-un total de
36 întrebări clasificate în funcție de tipul acestora. Astfel primele trei întrebări vizează identificarea
participantului la studiu în funcție de gen și statusul de rol al elevului gimnaziu sau liceu,
următoarele 21 de întrebări, sunt preluate din Violența în context educațional. Forme actuale
(Grigore, 2016, pp. 242-243), care vizează identificarea elevului în funcție de victima, martor sau
agresor, două întrebări dorește să identifice elevii care provin din familii care au unul din părinți
plecați în străinătate, ultimele 7 întrebări face referire la identificarea elevilor care provin din familii
disfuncționale.
Eșantionul este format din 56 elevi din județul Timiș dintre care 20 elevi de gimnaziu,
respectiv clasa a VI-a și 36 elevi de liceu clasa a XII -a. Dintre care 16 elevi de gen masculin și
40 de gen feminin. Completarea chestionarele de către elevi a fost făcută fata în față pentru elevii de
la gimnaziu, iar pentru elevii de la liceu chestionarul s-a dat on-line cu ajutorul aplicației Google
Forms. Durata completării formularului a fost de zece minute răspunsurile au fost apoi transcrise în
programul IBM SPSS versiunea 26 Statistics pentru a fi analizate ulterior. Am anulat cinci
chestionare deoarece am avut oarece suspiciuni cu privire la sinceritatea participanților la studiu.
Elevii chestionați au fost informați cu privire la scopul cercetării, cât și despre faptul că
informațiile colectate sunt confidențiale și în cercetare nu vom divulga numele elevului și nici nu
vom face referire la numele instituției din care ei fac parte, de asemenea li s-a adus la cunoștință că
se pot retrage din cercetare atunci când doresc. În ceea ce privește participarea la studiu al elevilor
5
minori am primit acordul scris al părinților. Din considerente etice în lucrarea de față nu au fost
incluse informații care ar putea duce la identificarea respondenților.
Limitele cercetării
Interpretarea și analiza datelor colectate a necesitat o oarecare precauție din cauza numărului prea
mare de corelații. Restul de date din această cercetare au fost excluse deoarece nu prezintă o
relevanță directă asupra cercetării.

În contextul epidemiei de coronavirus covid-19 a trebuit să întrerupem cercetarea deoarece

reîntoarcerea diasporei în țară a compromis această analiză în derulare. De aici rezultând și alte
limite: numărul mic de participanți la studiu, un număr inegal de elevi în funcție de gen și număr
inegal de elevi de gimnaziu și liceu.

O altă limită ar fi, zona unde s-a desfășurat cercetarea nu este o zonă afectată de migrație.

5. Rezultate cercetării
Participanții la studiu au fost 56 elevi din județul Timiș dintre care 35,7% elevi de gimnaziu din
clasa a VI-a și 64% elevi de liceu din clasa a XII-a. Dintre care 28,6% sunt de gen masculin și
71,4% de gen feminin.
În vederea analizării primei ipoteze am analizat frecvența cu care victimele, agresori și martori au
fost implicați într-o hărțuire cibernetică.

Tabelul 1.1. Frecvența cu care victimele au fost implicate într-o hărțuire cibernetică.

Cât de des în acest an școlar, prin intermediul telefonului mobil sau al internetului (Facebook, Yahoo,
Mail, Messenger, etc) [ai primit mesaje jignitoare la adresa ta?]
Cumulative
Frequency Percent Valid Percent Percent
Valid Aproximativ o dată pe să 1 1,8 1,8 1,8
De câteva ori 4 7,1 7,1 8,9
Niciodată 39 69,6 69,6 78,6
O dată sau de câteva ori 12 21,4 21,4 100,0
Total 56 100,0 100,0

La întrebarea Cât de des în acest an școlar, prin intermediul telefonului mobil sau al internetului
(Facebook, Yahoo, Mail, Messenger, etc) ai primit mesaje jignitoare la adresa ta? Din 56
participanți la studiu o persoană a răspuns aproximativ pe săptămână, 4 de câteva ori, 39 niciodată
și 12 o dată sau de câteva ori. Din cei 56 elevi 30,4% sunt în riscul de a fi victime în hărțuirea
cibernetică.

6
 Tabelul 1.3. Frecvența cu care agresori au fost implicați într-o hărțuire cibernetică.

Cât de des în acest an școlar, prin intermediul telefonului mobil sau al internetului (Facebook, Yahoo,
Mail, Messenger, etc) [ai trimis mesaje de amenințare?]
Cumulative
Frequency Percent Valid Percent Percent
Valid Aproximativ o dată pe 1 1,8 1,8 1,8
săptămâna
De câteva ori 1 1,8 1,8 3,6
Niciodată 50 89,3 89,3 92,9
O dată sau de câteva ori 3 5,4 5,4 98,2
Zilnic 1 1,8 1,8 100,0
Total 56 100,0 100,0

La întrebarea Cât de des în acest an școlar, prin intermediul telefonului mobil sau al internetului
(Facebook, Yahoo, Mail, Messenger, etc) ai trimis mesaje de amenințare? Din 56 elevi o persoană a
răspuns aproximativ pe săptămână, un elev de câteva ori, 50 niciodată, 3 o dată sau de câteva ori și
alt participant la studiu a răspuns că zilnic. Din cei 56 elevi 10,7% sunt posibili agresori în hărțuirea
cibernetică.

Tabelul 1.3. Frecvența cu care martorii au fost implicați într-o hărțuire cibernetică.

Cât de des în acest an școlar, prin intermediul telefonului mobil sau al internetului (Facebook, Yahoo,
Mail, Messenger, etc) [ai auzit că unii colegi au primit mesaje de intimidare sau ai simțit că ești urmărit în
mediul virtual?]
Cumulative
Frequency Percent Valid Percent Percent
Valid Aproximativ o dată pe 2 3,6 3,6 3,6
săptămâna
De câteva ori 7 12,5 12,5 16,1
De câteva ori pe săptămâna 1 1,8 1,8 17,9
Niciodată 39 69,6 69,6 87,5
O dată sau de câteva ori 5 8,9 8,9 96,4
Zilnic 2 3,6 3,6 100,0
Total 56 100,0 100,0
La întrebarea Cât de des în acest an școlar, prin intermediul telefonului mobil sau al internetului
(Facebook, Yahoo, Mail, Messenger, etc) ai auzit că unii colegi au primit mesaje de intimidare sau
ai simțit că ești urmărit în mediul virtual? Din cei 56 de elevi doi au răspuns aproximativ pe
săptămână, 7 de câteva ori, 1 elev a răspuns de câteva ori pe săptămână, 39 niciodată, 5 o dată sau
de câteva ori și 2 elevi au răspuns zilnic. Din cei 56 elevi doar 30,4% sunt martori într-o acțiune de
Cyberbullying.

7
În urma analizări frecventelor din tabelele 1.1; 1.2 și 1.3; putem observa că 30,4% din victime cât și
din martori sunt implicați într-o hărțuire cibernetică, iar posibili agresori sunt 10,7%, confirmându-
se aproape în totalitate ipoteza.

Tabelul 1.4. Corelația dintre variabila unde victima este implicata într-o hartuire cibernetica si variabila

elevilor care provin din familii care au unul din părinți plecați în străinătate

Cât de des în acest an școlar, prin intermediul telefonului mobil sau al internetului (Facebook, Yahoo, Mail, Messenger, etc)
[ai primit mesaje jignitoare la adresa ta?] * Care este situația părinților tai? Crosstabulation
Count
Care este situația părinților tai? Total
Am un
Am un părinte Am un singur singur
acasă si unul părinte si acesta părinte si Amândoi Nu stau
plecat in este plecat in acesta este părinți sunt cu
străinătate străinătate acasă acasă părinții
Cât de des în acest an școlar, prin Aproximativ o 0 0 0 1 0 1
intermediul telefonului mobil sau al dată pe să
internetului (Facebook, Yahoo, De câteva ori 1 1 0 2 0 4
Niciodată 5 2 0 30 2 39
Mail, Messenger, etc) [ai primit O dată sau 3 1 1 7 0 12
mesaje jignitoare la adresa ta?] de câteva ori
Total 9 4 1 40 2 56

Reprezentarea corelației variabilelor celei de-a doua ipoteze din tabelul de mai sus furnizează
următoarele date: Dintr-un total de 56 participanți la studiu care au răspuns la întrebarea Cât de des
în acest an școlar, prin intermediul telefonului mobil sau al internetului (Facebook, Yahoo, Mail,
Messenger, etc) ai primit mesaje jignitoare la adresa ta? Din cei 9 elevi care au un părinte acasă și
unul în străinătate: un elev a răspuns de câteva ori; 5 niciodată; 3 odată sau de câteva ori. 4 elevi
care au un singur părinte și acesta este plecat în străinătate: un elev a răspuns de câteva ori, 2
niciodată, unul o dată sau de câteva ori. Un elev care are un singur părinte și acesta este acasă a
răspuns o dată sau de câteva ori. Din cei 40 de elevi ai căror amândoi părinți sunt acasă: 1 elev a
răspuns aproximativ o dată pe săptămână, 2 de câteva ori, 30 niciodată, 7 o dată sau de câteva ori;
Din cei doi elevi care nu stau cu părinții, amândoi au răspuns niciodată. Atât elevii care sunt în grija
unui singur părinte, din diferite motive (plecat în străinătate, decedat, sau care au abandonat familia)
cât și cei care stau cu ambii părinți sunt expuși hărțuirii cibernetice.

Tabelul 1.5. Corelația dintre variabila unde agresori sunt implicați în hartuirea cibernetică si variabila
elevilor care provin din familii care au unul din părinți plecați în străinătate.

8
Cât de des în acest an școlar, prin intermediul telefonului mobil sau al internetului (Facebook, Yahoo, Mail, Messenger, etc)
[ ai trimis mesaje jignitoare la adresa altora?] * Care este situația părinților tai? Crosstabulation
Count
Care este situația părinților tai? Total
Am un
Am un părinte Am un singur singur
acasă si unul părinte si acesta părinte si Amândoi Nu stau
plecat in este plecat in acesta este părinți sunt cu
străinătate străinătate acasă acasă părinții
Cât de des în acest an școlar, prin Aproximativ o 1 0 0 1 0 2
intermediul telefonului mobil sau dată pe
al internetului (Facebook, Yahoo, săptămâna
Mail, Messenger, etc) [ ai trimis De câteva ori 2 1 0 1 0 4
De câteva ori 0 0 0 1 0 1
mesaje jignitoare la adresa
pe săptămâna
altora?] Niciodată 5 2 0 24 2 33
O dată sau de 1 0 1 11 0 13
câteva ori
Zilnic 0 1 0 2 0 3
Total 9 4 1 40 2 56
Conform corelației între variabilele celei de-a doua ipoteze dintr-un total de 56 participanți la
cercetare care au răspuns la întrebarea Cât de des în acest an școlar, prin intermediul telefonului
mobil sau al internetului (Facebook, Yahoo, Mail, Messenger, etc) ai trimis mesaje jignitoare la
adresa altora? Din cei 9 elevi care au un părinte acasă și unul în străinătate: un elev a răspuns
aproximativ o dată pe săptămână; 2 de câteva ori; 5 niciodată; un elev odată sau de câteva ori. 4
elevi care au un singur părinte și acesta este plecat în străinătate: un elev a răspuns de câteva ori, 2
niciodată și, un elev zilnic.
Din cei 56 de elevi 26 sunt posibili agresori în hartuirea cibernetică, aceștia provin fie din familii
monoparentale, fie cu părinți plecați la munca în străinătate, dar cea mare majoritate provin din
familii cu amândoi părinți acasă.

Tabelul 1.6. Corelația dintre variabila unde elevii sunt martorii sunt unui atac de Cyberbullyng si
variabila elevilor care provin din familii care au unul din părinți plecați în străinătate.

Cât de des în acest an școlar, prin intermediul telefonului mobil sau al internetului (Facebook, Yahoo, Mail, Messenger, etc)
[ai auzit că unii colegi au primit mesaje de amenințare?] * Care este situația părinților tai? Crosstabulation
Count
Care este situația părinților tai? Total

9
 Am un
Am un părinte Am un singur singur
acasă si unul părinte si acesta părinte si Amândoi Nu stau
plecat in este plecat in acesta este părinți sunt cu
străinătate străinătate acasă acasă părinții
Cât de des în acest an școlar, prin De câteva 5 2 0 5 0 12
intermediul telefonului mobil sau al ori
internetului (Facebook, Yahoo, De câteva 1 0 0 3 0 4

Mail, Messenger, etc) [ai auzit că ori pe

unii colegi au primit mesaje de săptămâna

Niciodată 3 0 1 21 1 26
amenințare?] O dată sau 0 0 0 10 1 11
de câteva ori
Zilnic 0 2 0 1 0 3
Total 9 4 1 40 2 56

Interpretarea corelației variabilelor celei de-a două ipoteze din tabelul de mai sus ne oferă
următoarele informații: Dintr-un total de 56 participanți la studiu care au răspuns la întrebarea Cât
de des în acest an școlar, prin intermediul telefonului mobil sau al internetului (Facebook, Yahoo,
Mail, Messenger, etc) ai auzit că unii colegi au primit mesaje de amenințare? Din cei 9 elevi care
au un părinte acasă și unul în străinătate: 5 au răspuns de câteva ori; un elev de câteva ori pe
săptămână; 3 niciodată. 4 elevi care au un singur părinte și acesta este plecat în străinătate: 2 au
răspuns de câteva ori; un elev a răspuns de câteva ori pe săptămână, 2 zilnic. Un elev care are un
singur părinte și acesta este acasă a răspuns niciodată. Din cei 40 de elevi ai căror amândoi părinți
sunt acasă: 5 au răspuns de câteva ori; 3 de câteva ori pe săptămână; 21 niciodată; 10 o dată sau de
câteva ori și un elev a răspuns că zilnic. Din cei doi elevi care nu stau cu părinții: un elev a răspuns
că niciodată și unul o dată sau de câteva ori. Din cei 56 elevi 30 sunt martori unui atac de
Cyberbullying iar 19 elevi sunt din familii cu amândoi părinți acasă.
În urma răspunsurilor din tabelele 1.4; 1.5 și 1.6 putem deduce faptul că atât elevii care sunt în grija
unui singur părinte, din diferite motive (plecat în străinătate, decedat, sau care a abandonat familia),
dar și cei care stau cu ambii părinți sunt expuși hărțuirii cibernetice, ceea ce influențează
demonstrarea ipotezei, de altfel infirmând-o.

Tabelul 1.7. Corelația dintre variabila unde victima este implicata într-o hartuire cibernetica si variabila
elevilor care provin din familii disfuncționale

Cât de des în acest an școlar, prin intermediul telefonului mobil sau al internetului (Facebook, Yahoo, Mail, Messenger, etc)
[ai primit mesaje jignitoare la adresa ta?] * S-a întâmplat în acest an școlar ca unul din părinți să: [Să te certe?]
Crosstabulation
Count
S-a întâmplat în acest an școlar ca unul din părinți să: [Să te certe?] Total

10
 O dată
Aproximativ o De De câteva ori sau de
dată pe câteva pe câteva
săptămâna ori săptămâna Niciodată ori Zilnic
Cât de des în acest an școlar, prin Aproximativ o 0 0 0 0 1 0 1
intermediul telefonului mobil sau dată pe să
al internetului (Facebook, Yahoo, De câteva ori 1 2 1 0 0 0 4
Niciodată 1 9 1 13 15 0 39
Mail, Messenger, etc) [ai primit O dată sau de 0 2 2 3 3 2 12
mesaje jignitoare la adresa ta?] câteva ori
Total 2 13 4 16 19 2 56

Reprezentarea corelației variabilelor celei de-a treia ipoteze din tabelul de mai sus furnizează
următoarele date: Dintr-un total de 56 participanți la studiu care au răspuns la întrebarea Cât de des
în acest an școlar, prin intermediul telefonului mobil sau al internetului (Facebook, Yahoo, Mail,
Messenger, etc) ai primit mesaje jignitoare la adresa ta? Din cei 2 elevi care au fost certați de unul
din părinți în ultimul an școlar, un elev a recunoscut ca de câteva ori iar celălalt a negat. 13 elevi
care au fost certați de câteva ori: 2 au răspuns că de câteva ori; 9 niciodată, iar doi de câteva ori. Din
cei 4 elevi care au fost certați de câteva ori pe săptămână: 2 au răspuns că o dată sau de câteva ori,
unul de câteva ori, iar unul niciodată.16 elevi care nu au fost certați niciodată 13 au negat; 3 o dată
sau de câteva ori. 19 elevi care în ultimul an au fost certați o dată sau de câteva ori: un elev a spus
că aproximativ o dată pe săptămână; 15 niciodată și 3elevi o dată sau de câteva ori. Din cei doi elevi
care sunt certați zilnic 2 au răspuns că o dată sau de câteva ori. Din cei 56 de elevi 39 nu sunt
victime ai hartuirii cibernetice dintre care doar 13 elevi nu au fost certați de către unul din părinți în
ultimul an școlar.

Tabelul 1.8. Corelația dintre variabila unde agresori sunt implicați în hartuirea cibernetică si variabila
elevilor care provin din familii disfuncționale
Cât de des în acest an școlar, prin intermediul telefonului mobil sau al internetului (Facebook, Yahoo, Mail,
Messenger, etc) [ ai primit mesaje jignitoare la adresa ta?] * S-a întâmplat în acest an școlar ca unul din părinți
să: [Să te certe?] Crosstabulation
Count
S-a întâmplat în acest an școlar ca unul din părinți să: [Să te Total
certe?]

11
 O dată
Aproximativ o De De câteva ori sau de
dată pe câteva pe câteva
săptămâna ori săptămâna Niciodată ori Zilnic
Cât de des în acest an De câteva 0 2 0 0 3 1 6
școlar, prin intermediul ori
telefonului mobil sau al De câteva 0 0 0 1 1 0 2

internetului (Facebook, ori pe

Yahoo, Mail, Messenger, etc) săptămâna

Niciodată 1 10 3 13 12 0 39
[ ai primit mesaje jignitoare la O dată sau 0 1 1 2 3 1 8
adresa ta?] de câteva ori
Zilnic 1 0 0 0 0 0 1
Total 2 13 4 16 19 2 56
Conform corelației între variabilele celei de-a treia ipoteze dintr-un total de 56 participanți la
cercetare care au răspuns la întrebarea Cât de des în acest an școlar, prin intermediul telefonului
mobil sau al internetului (Facebook, Yahoo, Mail, Messenger, etc) ai trimis mesaje jignitoare la
adresa altora?
Din cei 2 elevi care au fost certați de unul din părinți în ultimul an școlar, Din cei 2 elevi care au
fost certați de unul din părinți în ultimul an școlar, un elev a recunoscut că zilnic, iar celălalt a
negat. 13 elevi care au fost certați de câteva ori: 2 au răspuns că de câteva ori; 10 niciodată, iar un
elev de câteva ori. Din cei 4 elevi care au fost certați de câteva ori pe săptămână: un elev a spus că o
dată sau de câteva ori, iar 3 elevi niciodată.16 elevi care nu au fost certați niciodată 13 au negat; un
elev sau de câteva ori pe săptămână și un elev o dată sau de câteva ori. 19 elevi care în ultimul an au
fost certați o dată sau de câteva ori: 3 au răspuns că de câteva ori; un elev a spus că de câteva ori pe
săptămână; pe săptămână și 3elevi o dată sau de câteva ori. Din cei doi elevi care sunt certați zilnic
1 elev a răspuns de câteva ori pe săptămână și un elev o dată sau de câteva ori. Din cei 56 de elevi
17elevi sunt agresori în hărțuirea cibernetică și 40 de elevi au fost certați de părinți în ultimul an
școlar.

Tabelul 1.9. Corelația dintre variabila unde elevii sunt martorii sunt unui atac de Cyberbullying si
variabila elevilor care provin din familii disfuncționale.

Cât de des în acest an școlar, prin intermediul telefonului mobil sau al internetului (Facebook, Yahoo, Mail,
Messenger, etc) [ai auzit că unii colegi au primit mesaje jignitoare la adresa lor?] * S-a întâmplat în acest an
școlar ca unul din părinți să: [Să te certe?] Crosstabulation
Count
12
 S-a întâmplat în acest an școlar ca unul din părinți să: [Să te
certe?] Total
O dată
Aproximativ o De De câteva sau de
dată pe câteva ori pe câteva
săptămâna ori săptămâna Niciodată ori Zilnic
Cât de des în acest an Aproximativ o 0 0 2 0 0 0 2
școlar, prin intermediul dată pe
telefonului mobil sau al săptămâna
internetului (Facebook, De câteva ori 1 3 1 4 4 0 13
De câteva ori 1 0 0 1 0 1 3
Yahoo, Mail, Messenger,
pe săptămâna
etc) [ai auzit că unii colegi Niciodată 0 6 1 5 5 0 17
au primit mesaje jignitoare O dată sau de 0 4 0 5 10 0 19
la adresa lor?] câteva ori
Zilnic 0 0 0 1 0 1 2
Total 2 13 4 16 19 2 56

Interpretarea corelației variabilelor celei de-a treia ipoteze și ultima din tabelul de mai sus ne oferă
următoarele informații: Dintr-un total de 56 participanți la studiu care au răspuns la întrebarea Cât
de des în acest an școlar, prin intermediul telefonului mobil sau al internetului (Facebook, Yahoo,
Mail, Messenger, etc) ai auzit că unii colegi au primit mesaje de amenințare? Din cei 2 elevi care
au fost certați de unul din părinți în ultimul an școlar, un elev a recunoscut că de câteva ori, iar
celălalt de câteva ori pe săptămână. 13 elevi care au fost certați de câteva ori: 3 au răspuns că de
câteva ori; 6 niciodată, 4 o dată sau de câteva ori. Din cei 4 elevi care au fost certați de câteva ori pe
săptămână: 2 au spus aproximativ o dată pe săptămână; un elev de câteva ori și alt elev niciodată.
16 elevi care nu au fost certați niciodată 5 au negat; un elev de câteva ori, alt elev de câteva ori pe
săptămână; 5 o dată sau de câteva ori, iar un elev zilnic.19 elevi care în ultimul an au fost certați o
dată sau de câteva ori: 4 au răspuns că de câteva ori; 5 au infirmat; 10 o dată sau de câteva ori. Din
cei doi elevi care sunt certați zilnic 1 elev a răspuns că de câteva ori pe săptămână, iar celălalt
zilnic. Din cei 56 de elevi 39 elevi sunt martori într-o acțiune de Cyberbullying și, 40 de elevi au
fost certați de părinți, într-un fel sau altul, în ultimul an școlar.

După cum se poate constata din răspunsurile din tabelele 1.7; 1.8 și 1.9 victima și agresorul au o
problemă de comunicare și de relaționare cu familia, dar nu în așa fel încât să crească riscul de a fi
predispuși unui atac de Cyberbullying. De asemenea și martorii unui atac de Cyberbullying au o
problemă de comunicare cu familia, aceștia din urmă sunt mai predispuși unui atac de
Cyberbullying. În urma acestei analize putem concluziona ca ipoteza nu se infirmă nici nu se
confirmă.

6. Concluzii și recomandări
13
Familia e sistemul de siguranță al copilului în era digitală, astfel încât comunicarea elevilor în
lumea virtuală să fie protejată continuu, implicarea părințiilor necesitând o atenție sporită pentru a
preveni abuzul copiilor în mediul online. (Buelga et al, 2017., Cross et al, 2015., Charalampous,
2018., Dehue and all 2012., Livingstone and all, 2011)

În urma analizei opiniei elevilor cu privire la hărțuirea cibernetică la care au participat în ultimul an,
într-un fel sau altul, 30,4% din elevi sunt victime şi martori, iar posibili agresori sunt 10,7%.

Elevii care sunt în grija unui singur părinte, din diferite motive (plecat în străinătate, decedat, sau
care au abandonat familia), dar și cei care stau cu ambii părinți sunt expuși hartuirii cibernetice, atât
în a fi victime, cât și agresori. Prezența părinților fizică și psihică, dar și membrii familiei, în viața
copiilor sunt factorii protectivi în hărțuirea cibernetică.

Agresorii sunt în majoritatea elevi care provin dintr-un mediu familial disfuncțional. Elevii care
sunt martori, dar și victime ai hărțuirii cibernetice provin din categorii de familii cu stiluri diferite
de educare și creștere a copilului stilul dominant fiind cel democratic, acesta din urmă fiind factorul
protectiv în hărțuirea cibernetică al elevilor care provin din familii disfuncționale.

Având în vedere rezultatele cercetării, ca efect al studiului se conturează câteva propuneri în câmpul
prevenirii hărțuirii cibernetice:
 Părinți sunt primii responsabili care ar trebui să inițieze proprii copii în lumea tehnologiei și
să-i îndrume până vor învăța o serie de reguli. Familia este cea care ar trebui să îi
supravegheze în domeniul digital și să le prezinte această educație. Soluția nu ar trebui să fie
interzicerea accesului la tehnologie, pentru că este periculoasă, ci expunerea controlată și
educativă la aceasta.
 Un timp de calitate cu familia bazat pe căldură , înțelegere și respect, ascultarea atentă , dar
și împlinirea nevoilor emoționale a copiilor.
 Consilierea elevilor care are ca scop principal învățarea elevilor a unor strategii de doping
utilizate în rezolvarea problemelor apărute în urma hărțuirii cibernetice pentru o navigare
sigură pe internet. În vederea atingerii acestui scop este nevoie adoptarea unui curriculum
care să poată începe să abordeze în mod specific problema intimidării informatice.

Bibliografie
1. Bărbat, C, A., Caraion-Buzdeab, C., Runcan, Patricia-Luciana., Vlaicu, B., Aggressiveness
within the high school students sector: Comparison between two measurement instruments,
Procedia Social and Behavioral Sciences, 2, 4781–4786/ 2010.

14
 2. Grigore, Ana-Nicoleta. Violenţa în context educaţional. Forme actuale, Ed. „Universității
Alexandru Ioan Cuza”, Iași, 2016.

3. Mansour, Al-Ali., Khulood, K, Shattnawi., Bullying in School. In Blandina Bernal-Morales

(coord.). Health and Academic Achievemen (pp.47-58). IntechOpen, Londra, 2018.

4. Livingstone, S., Haddon, L., Görzig, A., and Ólafsson, K., Risks and safety on the internet:
The perspective of European children. Full Findings, LSE, EU Kids Online, London, 2011.

5. Runcan, R.,Capcanele facebook-ului- Comunicarea virtuală și efectele ei asupra relaților

umane. Ed. Didactică și pedagogică, Timișoara, 2016.
Webografie
1. ANPCDA. (2018). Accesat la http://www.copii.ro/statistici-2018/ în data de 9.02.2019.
2. Buelga, S., Martínez-Ferer, Belen., Cava, María-Jesús. (2017). Differences in family climate
and family communication among cyberbullies, cybervictims, and cyber bullyevictims in
adolescent. Accesat la
https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0747563217304296?via%3Dihub în
data de 26.12.2019.
3. Campfield, D.C. (2008). Cyberbullying and victimization: Psychosocial Characteristics of
Bullies, Victims, and Bully-victims (Doctoral dissertation). Accesat la
https://scholarworks.umt.edu/etd/288/?utm_source=scholarworks.umt.edu%2Fetd
%2F288&utm_medium=PDF&utm_campaign=PDFCoverPages în data de 26.12.2019.
4. Charalampous, Kyriakos și colab.(2018). The effect of parental style on bullying and cyber
bullying behaviors and the mediating role of peer attachment relationships: A longitudinal
study. Accesat la https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0140197118300198?
via%3Dihub în data de 6.12.2019.

5. Cross, D., Barnes, A., Papageorgiou, A., Hadwen, K., Hearn, L., & Lester, L. (2015). A
social-ecological framework for understanding and reducing cyberbullying behaviors.
Accesat la https://www.researchgate.net/publication/277253683_A_social-
ecological_framework_for_understanding_and_reducing_cyberbullying_behaviors în data
de 26.12.2019.
6. Dogar.Y. (2019). Analyzing the Cyberbullying Behaviors of Sports College Students.
Accesat la
https://www.researchgate.net/publication/336811939_Analyzing_the_Cyberbullying_Behav
iors_of_Sports_College_Students in data de 25.11.2019.

15
7. Dehue, F., Bolman, C., Völlink, T., Pouwelse, M. (2012). Cyberbullyng and tradiţional
bullyng în relation to adolescents'perception of parenting. Accesat la
https://www.researchgate.net/publication/233919272_Cyberbullying_and_traditional_bullyi
ng_in_relation_to_adolescents'perception_of_parenting în data de 6.12.2019.

8. Katie A. McLaughlin, Mark L. Hatzenbuehler, and Lori M. Hâlt. (2009). Emotion

Dysregulation aş a Mechanism Linking Peer Victimization to Internalizing Symptoms în
Adolescents. Accesat la https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2778003/ în data de
6.12.2019.

9. Nir, Kshetri. Voas, Jeffrey. (2018). Thoughts on Cyberbullying. Accesat la

https://www.researchgate.net/publication/332429271_Thoughts_on_Cyberbullying în data
de 21.12.2019.

10. Robin M. Kowalski, Chad A. Morgan and Susan P. Limber. (2012). Tradiţional bullying aş
a potenţial warning sign of cyberbullying. Accesat la
https://journals.sagepub.com/doi/abs/10.1177/0143034312445244 în data de 6.12.2019 în
data de 6.12.2019.

11. Šléglová,V., Cerna,A. (2011). Cyberbullying in Adolescent Victims: Perception and Coping/
Accesat la https://cyberpsychology.eu/article/view/4248/3294 în data de 6.12.2019.

12. Unicef. (2017). Rezumat studiu UNICEF “Starea Copiilor Lumii 2017 - Copiii în lumea
digitală”. Accesat la https://www.comunicatii.gov.ro/wp-content/uploads/2017/12/Rezumat-
studiu-Starea-Copiilor-Lumii-2017-Copiii-%C3%AEn-lumea-digital%C4%83.pdf în data de
25.11.2019.

16