Administrarea medicamentelor la copii

Administrarea medicamentelor la copii trebuie facută cu precauție, respectând cu strictețe

doza prescrisă de medic în funcție de greutatea copilului. Administrarea medicamentelor
la copiii sub 2-3 ani, doza recomandata este prescrisă în funcție de greutatea corporală. De
asemeni durata de administrare este foarte importantă. Daca s-a depașit limita recomandată
a duratei de adminstrare a medicamentului și copilul încă este bolnav, trebuie informat
medicul.
Căi de administrare
• calea digestivă – orală, sublinguală, gastrică, rectală
• local – pe tegumente și mucoase
• cale respiratorie – inhalatorie
• cale urinară
• parenterală – sub forma injecțiilor intradermice, subcutanate, intramusculare,
intravenoase

Puncţia venoasă

Definiţie: Puncţia venoasă reprezintă crearea unei căi de acces într-o venă prin intermediul
unui ac de puncţie.
Scop:
Explorator: Recoltarea sângelui pentru determinări de laborator. Stabilirea
diagnosticului.
Terapeutic: Administrarea de medicamente.Hidratarea şi mineralizarea. Efectuare
de transfuzii.
Locul puncţiei la copil şi sugar:
Venele de la plica cotului (bazilică şi cefalică). Venele jugulare şi epicraniene. Venele
antebraţului. Venele de pe faţa dorsală a mâinii. Venele subclaviculare.Venele femurale.
Materiale necesare:
Alcool, tampoane, ace sterile, garou, materiale necesare pentru recoltări, medicamente,
pernă elastică, mănuşi, bandaj adeziv pentru locul puncţiei
Pregătirea bolnavului:
• Se anunţă bolnavul, se explică tehnica şi se încurajează. Se asigură confort psihic şi
fizic.
• Se protejează lenjeria de pat şi de corp.
• Se asigură poziţia decubit dorsal.
• Se examinează calitatea şi starea venelor.
Execuţia puncţiei: Puncţia venoasă se execută de către asistentul medical.
• Se pun mănuşile.
• Se aplică garoul deasupra locului puncţiei.
• Se palpează vena şi se alege locul puncţiei. Se dezinfectează locul ales.
• Se pătrunde în venă cu bizoul în sus cca. 1-2 cm. Se verifică poziţia acului în venă
– prin aspirare în seringă.
• Se continuă tehnica funcţie de scopul urmărit.
• Se îndepărtează staza venoasă.
• Se aplică un tampon la locul puncţiei şi se retrage acul.
• Se menţine tamponul 1-3 minute – fără a îndoi braţul.
• Îngrijeşte locul puncţiei. Reorganizează locul şi îndepărtează materialele folosite.
• Notează în foaia de temperatură – foaia de observaţie puncţia executată, cantitatea
de lichid extrasă, aspectul, eventualele incidente şi accidente.
Îngrijirea bolnavului după tehnică:
• Se face toaleta locală a tegumentelor dacă este cazul. Se schimbă la nevoie lenjeria.
• Se asigură o poziţie comodă. Se supraveghează pacientul.
• Se pregăteşte sângele recoltat pentru laborator.
Accidente:
 • Hematom – prin infiltrarea cu sânge a ţesutului perivenos. Se retrage acul şi se
comprimă locul 1-3 minute.
• Perforarea venei – se retrage acul.
• Ameţeli, paloare, lipotimie, colaps – se întrerupe puncţia şi se acordă ajutor de
urgenţă – se anunţă medicul.
Observaţii:
• Pentru evidenţierea venelor → se pot face mişcări circulare cu braţul, se poate
introduce mâna în apă caldă.
• Pentru puncţia venelor jugulare, pacientul se aşează transversal pe pat, cu capul la
marginea patului.
• Prin puncţie venoasă se pot fixa şi catetere transcutanate.

De evitat!
• Puncţionarea venei din lateral. Puncţionarea venei cu acul cu bizoul în jos.
• Atingerea produsului recoltat.
• Flectarea antebraţului pe braţ cu tampon aplicat la plica cotului împiedică închiderea
locului puncţiei.