ASPECTE JURIDICE ŞI POLITICE PRIVIND STATUL

§ 1. Noţiuni generale privind statul

Statul este un element istoric, politic şi juridic apărut cu aproape şase

milenii în urmă în Orientul Antic (Egipt, Babilon, China, India)

STATUL
– o comunitate naţională determinată prin trecutul său, anumită unitate
prin care se realizează comunitatea de viaţă a unui popor

– o îmbinare a unor elemente de fapt, precum populaţia şi teritoriul, cu

elemente de drept, precum o organizare şi o putere de constîngere

ELEMENTELE CONSTITUTIVE ALE STATULUI

autoritatea politică
poporul teritoriul exclusivă
sau
suveranitatea

– un ansamblu de – o suprafaţă de – aparţine celor care au

persoane care pămînt, bună de constituit statul –
locuiesc pe un locuit în raport poporul
teritoriu, ca o entitate permanent cu
concretă care poporul
alcătuieşte un stat
 POPORUL

- un ansamblu de - ansamblul de - ansamblul de

indivizi care se bucură indivizi trebuie să fie indivizi ca un întreg
de următoarele format dintr-un trebuie să aibă voinţa
trăsături comune: anumit număr de de a fi identificat ca
tradiţie istorică membri popor sau conşiinţa
comună, identitate de a fi popor
etnică, omogenitate
culturală, unitate
lingvistică, afinitate
ideologică sau
religioasă, un teritoriu
comun, viaţă
economică comună

AUTORITATEA POLITICĂ EXCLUSIVĂ sau SUVERANITATEA,

fiind o putere suverană, se deosebeşte de altele, avînd trăsături specifice,
caractere care-i sînt proprii şi care-i conferă un loc aparte în interiorul
ansamblului formelor de putere socială

TERITORIUL

- este format din - este dimensiunea - este indisolubil

suprafeţele terestre, materială a statului, legat de popor şi din
acvatice, marine, este element care aceste considerente
subsol şi coloana permite statului să este denumit şi
aeriană aflată deasupra aibă consistenţă teritoriu etnic
acestora
 - teritoriul este cel care delimitează statul de altele, îl
Rolul teritoriului în formarea şi localizează într-un anumit spaţiu

- teritoriul asigură integrarea unor grupuri migratoare în

ansamblul populaţiei stabile, stabilindu-se astfel unitatea
existenţa statelor

acestora

- teritoriul este cel care asigură material prerogativele puterii

statale

- teritoriul scoate în evidenţă trăsăturile şi tradiţiile cetăţenilor

săi

- teritoriul constituie şi un instrument de acţiune a statului,

deoarece “cine deţine solul, deţine locuitorii”, determinînd şi
influenţînd existenţa populaţiei

§ 2. Funcţiile statului

FUNCŢIILE STATULUI

- politică - socio-economică - juridică

Funcţia politică

- constă în exercitarea suveranităţii definită ca drept al poporului de a

decide asupra propriului destin, de a stabili linia politică a statului şi
alcătuirea organelor lui, precum şi de a controla activitatea acestora.
Exercitarea suveranităţii este o activitate de organizare şi conducere a
societăţii prin formele şi metodele reglementate de constituţie în favoarea
comunităţii care constituie armatura politică şi juridică a statului.
Organizarea şi conducerea societăţii are loc prin constituirea unui sistem
democratic de guvernare
 Funcţia socio-economică
poartă un caracter dublu

- statul organizează furnizarea - statul creează condiţiile necesare

serviciilor publice pentru pentru dezvoltarea şi protejarea
satisfacerea necesităţilor interesului privat al cetăţenilor,
cetăţenilor, adică constă în altfel spus, statul trebuie să lase
obligaţia, de natură juridică, a individului deplină şi neîngrădită
celor care guvernează într-o libertate de dezvoltare, să
anumită ţară de a asigura stimuleze iniţiativa privată
neîntrerupt desfăşurarea unei
activităţi

Funcţia juridică

- constă în crearea unui

cadru legislativ
adecvat şi condiţiilor
necesare pentru
realizarea lui

funcţia legislativă funcţia executivă funcţia

jurisdicţională

- edictarea regulilor - activitatea de - activitatea care

sau a legilor de un organizare a executării soluţionează litigiile
organ special învestit legilor încredinţată şi restabileşte
cu acest drept unor organe separate normele încălcate
 § 3. Forma de guvernămînt

FORMA DE GUVERNĂMÎNT
– modul de participare a poporului la realizarea puterii de stat

MONARHII REPUBLICI

MONARHII

monarhia absolută monarhia limitată monarhia dualistă

- guvernămîntul unei (constituţională) (parlamentară)
singure persoane, a - puterea - parlamentul şi
monarhului monarhului este monarhul au poziţii
limitată de egale în exercitarea
constituţie puterii

REPUBLICI

republica republica republica regimul de

prezidenţială semiprezidenţială parlamentară adunare
– apărută pentru – se manifestă – în care şeful – inegalitatea
prima dată în prin faptul că statului este ales autorităţilor
SUA, prevede şeful statului de către care exercită
alegerea ales prin vot parlament puterea –
preşedintelui de universal, parlamentul şi
către popor prin îndeplineşte guvernul şi
vot universal şi- numai funcţiile lipsa funcţiei
i conferă de şef de stat şefului de stat
atribuţiile de şef (Elveţia)
al statului şi şef
al guvernului
 § 4. Structura de stat

STRUCTURA DE STAT
–organizarea puterii de stat în anumite limite spaţiale, adică pe un
anumit teritoriu, raporturile specifice ce se constituie între elementele
alcătuitoare ale ansamblului statal (unităţi administrativ-teritoriale sau
formaţiuni statale), precum şi legăturile specifice dintre întreg şi părţile
lui componente

STAT UNITAR (SIMPLU) STAT FEDERATIV

- acel stat pe teritoriul căruia se (COMPUS)
exercită o singură putere de stat. - alcătuit din două sau mai
Aceasta înseamnă că statul multe state membre, numite şi
unitar are un singur organ state federale, care îşi transferă
legiuitor, un singur guvern, un o parte din atributele lor
singur organ judecătoresc suverane
suprem

- populaţia statului unitar are o singură cetăţenie, existînd de

asemenea, o singură constituţie
Elemente caracteristice statului unitar

- teritoriul statului unitar este organizat astfel încît organele de

conducere ale unităţilor administrativ-teritoriale să fie
subordonate în mod egal de autorităţile centrale, în limitele
prescrise de normele legale
(simplu)

- statul unitar este singurul subiect de drept internaţional

- în statul unitar este admis principul descentralizării, cu

acordarea unor largi autonomii organelor de conducere din
unităţile administrativ-teritoriale ale statului şi recunoaşterea
competenţelor de decizie ale acestora în limitele prescrise de
lege
 - două rînduri de organe supreme (la nivelul federaţiei şi la
nivelul statului-membru)

- populaţia federaţiei poate deţine cetăţenia statului respectiv,

Elemente caracteristice statului federativ

cît şi cetăţenia comună, federală

- raporturile dintre statele-membre sînt raporturi de drept

intern şi nu raporturi de drept internaţional

- calitatea de subiect unic al raporturilor de drept internaţional

(compus)

aparţine federaţiei

- parlamentul federaţiei este bicameral, o cameră reprezentînd

statele-membre, iar altă cameră – întregul popor al federaţiei

- dreptul constituie un “sistem integrat”, format din norme

federale obligatorii pentru întreaga federaţie şi norme ale
statelor-membre obligatorii numai pe teritoriul statelor
respective

- existenţa unor organe jurisdicţionale de drept comun sau

specializate

ASOCIAŢIILE DE STATE

confederaţia de state uniunea personală uniunea reală

– asocierea a două sau mai – asocierea a două – asocierea a două
multe state care au sau mai multe state sau mai multe state
convenit să-şi creeze care au un monarh care au nu numai
organe comune, păstrînd-şi sau şef de stat un şef de stat
însă suveranitatea şi comun, din diverse comun ci şi
calitatea de subiect de drept motive. Însă este anumite organe
internaţional în scopul esenţială păstrarea comune în
soluţionării problemelor suveranităţii domeniul
comune de ordin economic, statelor membre ale finanţelor, relaţiilor
politic, de apărare. Esenţial uniunii personale externe, armatei
în cazul confederaţiei de
state este faptul că nu apare
un nou stat
 § 5. Regimul politic

REGIMUL POLITIC
- ansamblul instituţiilor, metodelor şi mijloacelor prin
intermediul cărora se realizează puterea politică (suveranitatea)

REGIM DEMOCRATIC REGIM NEDEMOCRATIC

– existenţa unor condiţii care fac
posibilă exercitarea suveranităţii,
participarea cetăţenilor la viaţa
politică a statului
– lipsa condiţiilor juridice pentru
manifestarea voinţei poporului,
concentrarea puterii de stat în
mîinile unei persoane sau al unui
grup restrîns de persoane

democraţia directă

democraţia semi-directă
Dictaturile autoritare

Dictaturile totalitare
democraţia
reprezentativă

democraţia semi-
reprezentativă
 § 6. Republica Moldova – stat suveran şi independent

DECLARAŢIA DE INDEPENDENŢĂ A REPUBLICII MOLDOVA

adoptată la 27 august 1991

1) Republica Moldova este stat suveran, independent şi democratic, liber

să-şi hotărască prezentul şi viitorul, fără nici un amestec din afară, în
conformitate cu idealurile şi năzuinţele sfinte ale poporului în spaţiul
istoric şi etnic al devenirii sale naţionale;
2) În calitate de stat suveran şi independent, Republica Moldova solicită
tuturor statelor şi guvernelor lumii recunoaşterea independenţei sale,
astfel cum a fost proclamată de Parlamentul liber ales al Republicii
Moldova, şi îşi exprimă dorinţa de a stabili relaţii politice, economice,
culturale şi în alte domenii de interes comun cu ţările europene, cu toate
statele lumii, fiind gata să procedeze la stabilirea de relaţii diplomatice cu
acestea

- la 2 martie 1992 Moldova a fost primită în rîndurile Organizaţiei

Naţiunilor Unite, astfel devenind subiect al raporturilor de drept
internaţional

Conform legii fundamentale, Republica Moldova este un stat suveran şi

independent, iar suveranitatea naţională aparţine poporului Republicii
Moldova, care o exercită în mod direct şi prin organele sale
reprezentative