Urologie Varianta Finala Cu Ras 1

Teste Urologie
1. Durerile în patologia vezicii urinare iradiază în:

a. Regiunea epigastrală
b. Regiunea lombară
c. Regiunea inguinală
d. Regiunea suprapubiană
e. Omoplat
Răspuns corect d Лопаткин. Урология. p.8-9
2. Durerile în maladiile prostatei iradiază în :
a. Regiunea suprapubiană
b. Regiunea perineală
c. În scrot
d. Regiunea lombară
e. Regiunea epigastrală
Răspuns corect b Лопаткин. Урология. p.9-10
3. La baza colicii renale sunt:
a. Schimbările acute a pasajului urinar din căile urinare superioare
b. Procesul inflamator
c. Schimbările acute a pasajului urinar din căile urinare inferioare
d. Contractarea spastică a musculaturei bazinetului şi calicelor.
e. Dereglarea funcţiei nefronului
Răspuns corect a Curs de prelegeri, pag.5-7
4. Durerile în patologia ureterului iradiază în:
a. Regiunea lombară în partea vezicii urinare şi organelor genitale
b. Regiunea lombară în omoplat
c. Regiunea suprapubiană în regiunea lombară
d. Regiunea suprapubiană în organele genitale
e. Regiunea epigastrică în omoplat
5. Apariţia durerilor în vezica urinară la mişcare este caracteristică pentru:
a. Tumoarea vezicii urinare
b. Calcul a vezicii urinare
c. Cistita
d. Uretrita
e. Prostatita
Răspuns corect b Curs de prelegeri, pag.7-8
6. Durerile se acutizează în prostatita acută în timpul:
a. Mişcării
b. Actului de defecaţie
c. Micţiei
d. Erecţiei
e. Ejaculării
Răspuns corect b Лопаткин. Урология. p. 9-10
7. Durerile se acutizează în orhoepididemită acută în timpul:
a. Erecţiei
b. Mişcării
c. Micţiei
d. Actului de defecaţie
e. Ejaculării
Răspuns corect b Curs de prelegeri, pag.8
8. Frecvenţa micţiei timp de 24 ore în normă este:
a. 20-24 ori
b. 4-6 ori
c. 7-12 ori
d. 14-20 ori
e. 2- 3 ori
9. Polachiuria este:
a. Micţie frecventă
b. Micţii rare
c. Mai mult de 2000 ml de urină în 24 ore
d. Mai puţin de 500 ml de urină în 24 ore
e. Lipsa micţiei
10. Stranguria este:
a. Micţii dureroase şi rare
b. Eliminări sangvinolente în timpul micţiei
c. Micţii dese, dureroase şi cu efort
d. Retenţie de urină acută
e. Elimenări sangvinolente din uretră fără micţie
Răspuns corect c Curs de prelegeri, pag.. 9
11. Işuria este:
a. Incapacitatea reţinerii urinei în vezica urinară
b. Retenţie de urină acută
c. Micţie sub efort, dese şi dureroase
d. Micţii rare
e. Elimenări sangvinolente în timpul micţiei
Răspuns corect b Curs de prelegeri, pag. 9-10
12. Mărirea cantităţii urinei eliminate în 24 ore este : (mai mult de 2000 ml)
a. Opsouria
b. Anuria
c. Polachiuria
d. Poliuria
e. Piuria
Răspuns corect d Curs de prelegeri, pag.10
13. Micşorarea diurezei (mai puţin de 500 ml) în 24 ore este:
a. Anuria
b. Opsouria
c. Oliguria
d. Piuria
e. Polachiuria
Răspuns corect c Curs de prelegeri, pag.10
14. Mărirea densităţii relative a urinei este:
a. Poliuria
b. Hiperstenuria
c. Hiluria
d. Hidatiduria
e. Piuria
15. Hemoragia din uretră în afara actului de micţie este:
a. Macrohematuria
b. Piuria
c. Uretroragia
d. Microhematurie
e. Poliurie
Răspuns corect c Лопаткин. Урология. p. 11
16. Pierderea lichidului seminal fără erecţie, orgazm şi ejaculare este:
a. Eliminarea purulentă din uretră
b. Prostatorea
c. Spermatorea
d. Aspermia
e. Azoospermia
Răspuns corect c Лопаткин. Урология. p. 20-21
17. Lipsa în ejaculat a spermatozoizilor maturi în prezenţa formelor premature înseamnă:
a. Azoospermie
b. Aspermie
c. Spermatoreea
d. Olegozoospermia
e. Prostatorea
Răspuns corect a Curs de prelegeri, pag.12
18. Anatomic rinichii se găsesc:
a. La acelaşi nivel
b. Dreptul mai jos ca stângul
c. Stângul mai jos ca dreptul
d. În abdomen
e. Retrosternal
Răspuns corect b Лопаткин. Урология. p.44
19. Contraindicaţii la cateterizarea vezicii urinare:
a. Retenţie acută de urină
b. Proces inflamator acut în vezica urinară
c. Macrohematurie
d. Anurie
e. Infarct miocardic
Răspuns corect b Лопаткин. Урология. p. 34
20. Determinarea presiunii intravezicale:
a. Uroflorometrie
b. Cistomanometrie
c. Uretroscopie
d. Cistoscopie
e. Cistografie
21. Inspecţia suprafeţei interne a vezicii urinare se realizează prin:
a. Uretroscopie
b. Cistoscopie
c. Pielografie i/v
d. Uroflouometrie
e. Cistografie
22. Reintoarcerea conţinutului bazinetului în parenchimul renal, în sistemul venos şi limfatic este:
a. Refluxul bazineto-renal
b. Reflux fornical
c. Reflux tubular
d. Reflux vezico-ureteral-bazinet.
e. Reflux vezico- ureteral.
Răspuns corect a Лопаткин. Урология. p. 48-50
23. Pentru obţinerea urografiei excretorii se foloseşte substanţa de contrast i/v:
a. Care conţine 5 atomi de iod în molecule
b. Care conţine 3 atomi de iod în molecule
c. Care conţine 7 atomi de iod în molecule
d. 131y-hepuran
e. 125y-hipuran
24. Ce nu prezintă contraindicaţii pentru urografie excretorie:
a. Intolerenţe de către bolnavi a preparatelor de Iod
b. Insuficienţa renală
c. Insuficienţa hepatică
d. Stare postinfarct miocardică
e. Pielonefrită acută
Răspuns corect d, e Лопаткин. Урология. p. 50-63
25. Uretropielografia retrogradă este:
a. Introducerea substanţei de contrast în vezica urinară
b. Introducerea substanţei de contrast intravenos
c. Introducerea substanţei de contrast în căile urinare superioare pe calea cateterizării.
d. Introducerea substanţei de contrast în uretră.
e. Introducerea indigocarminei i-v.
26. Introducerea substanţei de contrast în sistema calice- bazinetală pe calea puncţiei transcutanate este:
a. Pieloureterografia antegradă
b. Ureteropielografia retrogradă
c. Urografia excretorie
d. Cistografia
e. Cistoscopia
Răspuns corect a Curs de prelegeri, pag..20
27. Radiografia umplerii cu contrast a veziculelor seminale este:
a. Cistografia
b. Uretrografia
c. Veziculografia
d. Venografia (regiunii bazinului) bazinetală
e. Arteriografia bazinetală
Răspuns corect c Лопаткин. Урология. p. 71
28. Intensitatea secreţiei tubulare şi filatraţiei glomerurale se determină prin:
a. Urografie intravenoasă
b. Renografie radioizotopică
c. Uroflouometrie radioizotopică
d. Ultrasonografie renală
e. Angiografia
Răspuns corect b Curs de prelegeri, pag. 21
29. Ce preparate se folosesc pentru cercetarea rinichilor cu ajutorul tomografiei computerizate:
a. Urografin
b. Urotrast.
c. 125 y – hepuran
d. Nu se folosesc
e. Odiston
Răspuns corect d Curs de prelegeri, pag.22- 23
30. Ce investigaţie determină presiunea intravezicală:
a. Urofloumetria
b. Cistomanometria
c. Cistoscopia
d. Uretrografia
e. Cistografia
Răspuns corect b Лопаткин. Урология. p.38-39
31. Colică renală – un complex simptomatic care se întîlneşte frecvent în:
a. chistul renal
b. hipertensiunea renală
c. calculi renali şi ureterali
d. polichistoza renală
e. aplazie renală
Răspuns corect c Curs de prelegeri, pag.5-7
32. Iradierea tipică a durerilor în colica renală
a. în umăr şi omoplat
b. în procesul xifoid
c. în regiunea epigastrală
d. regiunea cervcală
e. regiunea inguinală, partea internă a femurului, organele genitale extern
Răspuns corect e Curs de prelegeri, pag.5-7
33. Enumeraţi metoda cea mai eficace în diagnosticul refluxului vezico-ureteral.
a. cistoscopia
b. cistografia micţională
c. urografia excretorie
d. uretrografia
e. renografia izotopică
34. Hematuria ca simptom aparţine:
a. dereglărilor de micţiune
b. schimbărilor calitative în urină
c. schimbărilor cantitative în urină
d. eliminărilor patologice din căile urinare
e. toate cele enumerate mai sus
35. Aspermia secretorie este cauzată de:
a. epispadias
b. hipospadias
c. ejaculare retrogradă
d. aplazie terminală
e. toate cele de mai sus
Răspuns corect d Лопаткин. Урология. p. 21-22
36. Pentru diagnosticul hidrocelului este informativă:
a. analiza generală a urinei
b. analiza ejaculatului după Molnar
c. diafanoscopia scrotului
d. proba Valsava
e. palparea după Leopold
Răspuns correct c Лопаткин. Урология. p. 497- 499
37. Semnele clinice de bază în boala Peyroni sunt:
a. disuria
b. deformaşie şi durere în corpii cavernoşi la erecţie
c. disfuncţii erectile
d. ejaculare retrogradă
e. toate semnele clinice sunt prezente în boala Peyroni
38. Semnele clinice de bază în priapizm sunt:
a. erecţia corpului spongios
b. erecţia patologică a corpilor cavernoşi
c. deformaţie şi durere în corpii cavernoşi la erecţie
d. eliminări patologice din uretră
e. penis flasc
39. Cistoscopia este contraindicată în:
a. uretrite acute
b. hematurie
c. stricturi uretrale
d. cancerul vezical
e. anuria obstructive
40. Urina limpede (normală) face parte din simptomatologia:
a. cistitei
b. paranefritei
c. pionefrozei
d. pielonefritei
e. uretritei
Răspuns corect e Curs de prelegeri, pag.15-16
41. Urocultura etajată este importantă pentru diagnosticul:
a. cistitei acute
b. prostatitei cronice
c. prostatitei acute
d. epididimitei acute
e. uretritei gonococice
Răspuns corect d Curs de prelegeri, pag.17-18
42. Dintre examenele de mai jos unul singur pune diagnosticul de certitudine în TBC urogenitală:
a. ecografia
b. urografia i/v
c. sedimentul ADDIS
d. urocultura pe mediu Lowenstein
e. tomografia computerizată
Răspuns corect d Лопаткин. Урология. p.264- 270
43. O urină piurică cu luciu pierdut şi reacţie acidă este caracteristică:
a. asocieri Proteus- Pioceanic
b. infecţia cu Coli
c. infecţia cu bacilul Koch
d. tuturor celor de mai sus
e. nici una din cele de mai sus
Răspuns corect c Лопаткин. Урология. p. 264-270
44. Dezvoltarea embrionară a rinichilor are loc la:
a. 4 lună de dezvoltare embrionară
b. 4 săptămîni de dezvoltare embrionară
c. 2 lună de dezvoltare embrionară
d. 3 săptămînă de dezvoltare embrionară
e. 3 lună de dezvoltare embrionară
Răspuns corect c Curs de prelegeri
45. Indicaţi metoda diagnostică în caz de recidivă a varicocelului:
a. urofloumetria
b. cavernozografia dinamică
c. testiculoflebografia
d. uretrografia
e. scintigrafia dinamică
Răspuns corect c Лопаткин. Урология. p. 440- 442
46. Indicaţi semnul clinic mai frecvent asociat hidrocelului:
a. dureri suprapubiene
b. disurie
c. nicturie
d. creşterea în dimensiuni a scrotului
e. dureri acute în testicol
Răspuns corect d Лопаткин. Урология. p. 497-498
47. Metoda de diagnostic de elecţie pentru aprecierea metodei de tratament în priapizm:
a. urofloumetria
b. doplerografia cu ultrasunet arterelor corpilor cavernoşi
c. cavernozografia dinamică
d. angiografia selectivă
e. urografia i/v
48. Cavernozometria dinamică se efectuează pentru aprecierea:
a. presiunii intravezicale
b. starea patului vascular arterial
c. starea patului vascular venos
d. fonului hormonal a pacientului
e. inervaţiei organelor genitale
49. Teratozoospermia este:
a. concentraţia spermatozoizilor mai mică de 20 mln/ml
b. lipsa spermatozoizilor mobili
c. creşterea numărului de leucocite din ejaculat mai mult de 10 în cămpul vizual
d. concentraşia spematozozilor mai mare 150 mln/ml
e. prezenţa formelor patologice mai mult de 30%
Răspuns corect e Curs de prelegeri, pag.215
50. Care investigaţie confirmă sau exclude prezenţa colicii renale în diagnosticul diferencial cu maladiile abdominale acute:
a. angiografia
b. renograma izotopică
c. urofloumetria
d. venocavografia
e. tomografia computerizată
Răspuns corect b Curs de prelegeri, pag.. 21
51. Işuria Paradoxa este caracteristic pentru:
a. adenom de prostată gr.II
b. cistita acută
c. prostatita acută
d. adenom de prostată gr.I
e. adenom de prostată gr.III
Răspuns corect e Curs de prelegeri, pag. 9
52. Care din anuriile enumărate sunt de origine obstructivă:
a. arenală
b. prerenală
c. renală
d. postrenală
Răspuns corect d Curs de prelegeri, pag.10
53. Aciditatea (Ph) urinei în normă este:
a. 2,5 - 3,0
b. 3,4 – 4,5
c. 5,8 – 7,2
d. 7,5 – 8,3
54. Densitatae urinei în normă este:
a. 1001 – 1005
b. 1005 – 1010
c. 1010 – 1025
d. 1030 – 1040
55. Colica renală este mai frecvent cauzată de:
a. calcul uretral
b. calcul vezicii urinare
c. calcul în prostată
d. calcul ureteral
e. calculi biliari
Răspuns corect d Curs de prelegeri, pag. 5-8
56. Pulsul în colică renală este în:
a. tahicardic
b. normal
c. aritmic
d. bradicardic
e. puls deferens
57. Frecvenţa urinării în 24 ore:
a. 1-2 micţiuni
b. 3-5 micţiuni
c. 9-11 micţiuni
d. 20-30 micţiuni
e. 30-40 micţiuni
Răspuns corect b Curs de prelegeri, pag..8
58. Capacitatea fiziologică a vezicii urinare:
a. 50-100ml
b. 150-200ml
c. 250-300ml
d. 400-450ml
e. 1500-2200ml
Răspuns corect c Curs de prelegeri, pag. 8
59. Din tulburările de micţiune fac parte:
a. oligachiuria
b. polachiuria
c. poliuria
d. oliguria
e. stranguria
Răspuns corect a, b, e Curs de prelegeri, pag.8-9
60. Din tulburările de micţiune fac parte:
a. nicturia
b. disuria
c. incontinenţa de urină
d. retenţia de urină acută
e. retenţia de urină cronică
Răspuns corect a, b, c, d Curs de prelegeri, pag.8-10
61. Din schimbările cantitative în urină fac parte:
a. anuria
b. oliguria
c. piuria
d. izoatenuria
e. poliuria
Răspuns corect a, b, e Curs de prelegeri, pag.10
62. Schimbările calitative în urină sunt:
a. hiperstenuria
b. prostatorea
c. bacteriuria
d. proteinuria
e. toate cele enumerate
Răspuns corect a, c, d Curs de prelegeri, pag.11-12
63. Evidenţiaţi patru grupe a manifestărilor patologiei urologice:
a. Eliminări patologice din uretră cu schimbările spermei
b. Schimbări calitative şi cantitative a urinei
c. Durerile în regiunea perineală şi lombară
d. Dereglări de micţie
e. Dureri în regiunea organelor urogenitale cu iradiere caracteristică
Răspuns corect a, b, d, e Curs de prelegeri, pag.8-12
64. Diureza timp de 24 ore în normă este:
a. 2000 ml – 2500 ml
b. 200 ml – 500 ml
c. 500 ml – 1500 ml
d. 2500 ml – 3000 ml
e. 1000ml – 1500ml
Răspuns corect c, e Curs de prelegeri, pag.8-10
65. Prin ce manevră se îndeplineşte biopsia prin puncţie a prostatei:
a. Transvezical
b. Transuretral
c. Transrectal
d. Transperineal
e. Transabdominal
Răspuns corect c,d Лопаткин. Урология. p. 37-38
66. Care acuze se întîlnesc mai frecvent în traumele renale:
a. scăderea tensiunii arteriale
b. formaşiunea de volum în regiunea lombară
c. hematuria
d. colica renală
e. febra
Răspuns corect a,b,c Curs de prelegeri, pag.92-93
67. În patologia renală durerile se resimt în regiunea lombară, cu iradiere în:
a. organele genitale externe
b. suprapubiană
c. regiunea inguinală
d. regiunea epigastrică
e. toate din cele de mai sus
Răspuns corect a,b,c Curs de prelegeri, pag.5-8
68. Cantitatea de urină eliminată în poliurie timp de 24 ore:
a. mai puţin de 500 ml
b. 500 – 1000 ml
c. 1000 – 2000 ml
d. mai mult de 2000 ml
e. mai mult de 10 litri
Răspuns corect d Curs de prelegeri, pag. p.10
69. Schimbările patologice în spermă sunt:
a. prostatorea
b. azoospermie
c. piuria
d. necrospermie
e. hematuria
Răspuns corect b,d Curs de prelegeri, pag. p.12
70. Din explorările radiologice a sistemului urinar fac parte:
a. urografia i/v
b. tomografia computerizată
c. ecografia
d. rezonanţa magnetică nucleară
e. limfografia
Răspuns corect a,b,e Curs de prelegeri, pag.18-22
71. Laparascopia în urologie se indică în scop diagnostic pentru:
a. stabilirea sediului testiculului ectopic
b. standardizarea preoperatorie a cancerului renal
c. standarterizarea preoperatorie a cancerului vezical
d. drenajul chisturilor renale
e. clamparea arterelor renale
Răspuns corect a,b,c Curs de prelegeri, pag. 25
72. Laparoscopia în urologie se indică în scop terapeutic:
a. drenaj al limfocelului postoperator
b. nefrectomie
c. prostatectomie radicală
d. orhiectomia în testiculul ectopic abdominal
e. ureteroliză în fibroză retroperitoneală
Răspuns corect a,b,c,d,e Curs de prelegeri, pag.25
73. Din instrumentele endoscopice fac parte:
a. nefroscopul
b. cistoscopul
c. sonda Pezzer
d. cistografia retrogradă
e. rezectoscopul
Răspuns corect a,b,e Curs de prelegeri, pag.20-25
74. Din investigaţiile izotopice fac parte:
a. cisturetrografia micţională
b. renograma izotopica
c. urofloumetria
d. renoscintigrama
e. urografia
Răspuns corect b,d Curs de prelegeri, pag.21
75. Explorarea funcţională a rinichiului se face prin:
a. examenul microscopic al sedimentului urinar
b. proba Zimniţki
c. proba Volhard
d. osmolaritatea urinei
e. aprecierea filtraţiei glomerulare
Răspuns corect b,c,d,e Curs de prelegeri, pag. 17-18
76. Destingem următoarele tehnici de palpare a rinichilor:
a. procedeul Obrazţov- Strajesco
b. procedeul Glenard
c. procedeul Guyon
d. procedeul Israel
e. procedeul Koupe
Răspuns corect a,b,c,d Curs de prelegeri, pag.14
77. Schimbările în spermă sunt:
a. necrospermie
b. aspermatizm
c. prostatoree
d. azoospermie
e. hemospermie
Răspuns corect a,b,d,e Curs de prelegeri, pag.12
78. Eliminări patologice din căile urinare sunt:
a. poliuria
b. prostatoreea
c. eliminări purulente
d. izostenuria
e. hemospermie
Răspuns corect b,c Curs de prelegeri, pag.12
a. oliguria
b. poliuria
c. cilindruria
d. mioglobinuria
e. hiperstenuria
Răspuns corect c,d,e Curs de prelegeri, pag.11
a. bacteriuria
b. piuria
c. hipostenuria
d. nicturia
e. stranguria
Răspuns corect a,b,c Curs de prelegeri, pag. 11
a. polachiuria
b. izostenuria
c. leucocituria
d. disuria
e. proteinuria
Răspuns corect b,c,e Curs de prelegeri, pag.11
82. Schimbările cantitative în urină sunt:
a. Hematuria
b. poliuria
c. anuria
d. hiluria
e. oliguria
Răspuns corect b,c,e Curs de prelegeri, pag.10
83. Dereglări de micţiune sunt:
a. oligachiuria
b. nicturia
c. poliuria
d. retenţia de urină acută
e. retenţia de urină cronică
84. Hidronefroza secundară se dezvoltă în urma unor maladii ca:
a. urolitiaza
b. tumoare renală
c. glomerulonefrită
d. hidrocel
e. trauma căilor urinare
Răspuns corect a,b,e Curs de prelegeri, pag.51
85. Dilatarea sistemului calicebazinetal, atrofia parenchimului renal şi diminuarea progresivă a funcţiilor de bază ale rinichilor corespunde patologiei:
a. ptoza renală
b. glomerulonefrita
c. insuficienţa renală cronică
d. insuficienţa renală acută
e. hidronefroza
86. Dilatarea nu numai a bazinetului, dar şi a calicilor ( hidrocalicoză ); micşorarea grosimii parenchimului renal şi dereglarea considerabilă a funcţiei lui – corespunde
hidronefrozei stadiului:
a. I
b. II
c. III
d. IV
e. V
87. Evoluţia clinică a hidronefrozei se caracterizează prin:
a. hematurie
b. rinichi mare- formaţiunea tumoriformă
c. poliurie
d. hipertensiune arterială
e. retenţie de urină cronică
Răspuns corect a,b,d Curs de prelegeri, pag.53
88. Complicaţiile hidronefrozei sunt:
a. glomerulonefrita
b. pielonefrita acută
c. pielonefrita cronică
d. urolitiază secundară
e. cistita
Răspuns corect b,c,d Curs de prelegeri, pag.54
89. Locul primordial în diagnosticul hidronefrozei aparţine metodelor radiologice:
a. radiografia panoramică
b. urografia excretorie
c. uretrografia
d. pielografia retrogradă
e. arteriografia renală
90. Metodele de exploarare în diagnosticul hidronefrozei:
a. ecografia
b. renografia radioizotopicî
c. urofloumetria
d. cistoscopia
e. urografia excretorie
Răspuns corect a,b,e Curs de prelegeri, pag.54
91. Starea de mobilitate patologică, în care rinichiul se deplasează din loja sa, situându-se mai jos ca în normă este caracteristic pentru patologia:
a. hidronefroza
b. criptorhidie
c. ptoza renală
d. ectopia renală
e. agenezie renală
92. La palparea rinichiului în poziţia verticală a corpului, tot rinichiul iese de sub rebordul costal, însă în poziţia orizontală se reîntoarce este caracteristic pentru ptoza renală de
gradul:
a. I
b. II
c. III
d. IV
e. V
93. Complicaţiile ptozei renale:
a. hipertensiune arterială
b. pielonefrita
c. hidronefroza
d. insuficienţă renală acută
e. hemoragie fornicală
Răspuns corect a,b,c,e Curs de prelegeri, pag.57-58
94. În primul rînd este necesar de efectuat diagnosticul diferenţial a ptozei renale cu:
a. hidronefroza
b. insuficienţa renală acută
c. pielonefrita
d. aplazia renală
e. distopie renală
95. Metodele de exploarare în diagnosticul ptozei renale:
a. aortografia
b. cistoscopia
d. renografia radioizotopică
e. nefroscopia
Răspuns corect a,c,d Curs de prelegeri, pag. 58
Traumele renale, ureter
96. Care este cel mai frecvent mecanism în traumatismul renal:
a. Direct
b. Indirect
c. Perpendicular
d. Parallel
e. Deschis
Răspuns corect a
97. La leziunile parenchimului dacă capsula este intactă apare:
a. Hematomul perirenal
b. Hematomul subcapsular
c. Fisură renală
d. Fractură renală
e. Hematom subcapsular şi perirenal
Răspuns corect b
98. La leziunile parenchimului cu ruperea capsulei renale apare:
a. Hematom subcapsular
b. Hematom perirenal
c. Pielonefrită
d. Colică renală
e. Fisură renală
Răspuns corect b
99. Consecinţa contuziei renale este:
a. Anuria
b. Hemoragia
c. Retenţia de urină acută
d. Poliuria
e. Piuria
Răspuns corect b
100. La contuzia renală hemoragia se exteriorizează pe cale excretorie sub formă de:
a. Hematom perirenal
b. Hematom subcapsular
c. Hematurie
d. Paranefrită
e. Uretroragie
Răspuns corect c
101. Care sunt cele 3 semne dominante în contuzia renală:
a. Durerea lombară
b. Hematuria
c. Starea de şoc
d. Palparea rinichiului
e. Febra
Răspuns corect a,b,c
102. Metoda identificării hematuriei în stare de şoc la traumatismul renal este:
a. Urografia i/v
b. Cateterizarea vezicii urinare
c. Cistografia
d. Cistoscopia
e. Ultrasonografia
Răspuns corect b
103. Ce identifică clişeul nativ al aparatului urinar în contuzia renală:
a. Gradul traumatismului
b. Semne de hematom
c. Calicele şi bazinetul
d. Bazinetul şi ureterul
e. Ureterul
Răspuns corect b
104. Urografia i/v este contraindicată în contuzia renală în caz de:
a. Colaps
b. Hemoragie perirenală
c. Hematurie
d. Hematom subcapsular
e. Fisură renală
Răspuns corect a
105. Care grad a leziunilor rinichiului contuzionat nu relevă cu precizie urografia i/v:
a. Hematom perirenal
b. Leziunea pediculară
c. Hematom subcapsular
d. Leziunile peretelui căii exretorii intrarenal
e. Liziunea JPU
Răspuns corect a
106. Care investigaţie radiologică se indică urgent la contuzia renală:
a. Cistografia
b. Uretrografia
c. Urografia i/v
d. Arteriografia renală
e. Rezonanţa magnetică
Răspuns corect c
Teste Semiologie, Metode de investigatii, Litiaza si tratamentul ei

( Lopatchin) E. Ceban
107. Oliguria este definită ca diureză de 24 ore ce nu depăşeşete:

a. 500 ml
b. 1000 ml
c. 1500 ml
d. 2000 ml
e. 3000 ml
Răspuns corect a RC Lopatkin Urol.2002 pag.26
108. Numiţi complicaţia care poate surveni în colica renală
a. Şoc bacterioroxic
b. Prostatită
c. Varicocelul
d. Ureterocelul
e. Hidrocelul
109. Care investigaţie confirmă sau exclude prezenţa colicii renale în diagnosticul diferencial cu maladiile abdominale acute.
a. Angiografia
b. Renograma izoitopica
c. Urofluometria
d. Venocavografia
e. Tomografia computerizată
Răspuns corect b RC Lopatkin Urol.2002 pag.80,267
110. Cu ajutorul cărei metode este posibil de efectuat proceduri terapeutice endoureterale
a. Ureterocistografia
b. Uretroscopia
c. Cistoscopia
d. Urofluometria
e. Ureteroscopia
Răspuns corect b RC Lopatkin Urol.2002 pag.48
111. Care este metoda prin care se poate vizualiza vezica urinară
a. Uretroscopia
b. Ecografia
c. Cistoscopia
d. Cistografia
e. R-grafia de ansamblu
Răspuns corect c RC Lopatkin Urol.2002 pag.49
112. Işuria Paradoxa este caracteristic pentru
a. Pielonefrită cronică
b. Cistită acută
c. Prostatită acută
d. Adenom de prostată gr.I
e. Adenom de prostată gr.III
Răspuns corect e
113. Care din anuriile enumărate sunt de origine obstructivă ?
a. Arenală
b. Prerenală
c. Renală
d. Postrenală
e. Neurogenă
Răspuns corect d RC Lopatkin Urol.2002 pag.26
114. Aciditatea ( Ph ) urinei în normă este:
a. 2,5 – 3,0
b. 3,0 – 4,5
c. 5,0 – 7,0
d. 7,0 – 7,5
e. 8,0 - 10,0
Răspuns corect c
115. Densitatea urinei în normă este:
a. 1,001 – 1,005
b. 1,005 – 1,010
c. 1,012 – 1, 028
d. 1,030 – 1,040
e. 1,040 – 1,050
Răspuns corect c RC Lopatkin Urol.2002 pag29
116. Ureterohidronefroza este caracteristic pentru calculul situat în
a. Calice superior
b. Calice inferior
c. Bazinet
d. Ureter
e. Vezica urinară
Răspuns corect d
117. Calculii radio-transparenţi se pot depista prin metodele :
a. R-grafia în ansamblu
b. Urografia intravenoasă
c. Pielografia retrogradă
d. Renografia izotopică
e. Angiografia
118. Care sunt indicaţiile telelitotriţiei extracorporală ( ISWL) ?
a. Calcul coraliform
b. Colica renală
c. Calculi pînă la 1 cm
d. Calculi ureterali pînă la 1 cm
e. Toate cele de mai sus
Răspuns corect c, d RC Lopatkin Urol.2002 pag.282
119. Care sunt metodele endourologice de tratament în litiază ureterală
a. Cistoscopia
b. Ureterocistoscopia
c. Ureterolitoextracţia
d. Ureteroscopia retrogradă
e. Ureteroscopia anterogradă
Răspuns corect c,d,e RC Lopatkin Urol.2002 pag.277
120. Metoda chirurgicală în tratamentul calculilor renali este:
a. Ureterolitotomia
b. Pielolitotomia
c. Nefrolitotomia
d. Cistolitomia
e. Pielonefrostomia
Răspuns corect b,c RC Lopatkin Urol.2002 pag.274
121. Care este metoda endourologică în tratamentul calculilor renali?
a. Pielolitotomia
b. Nefrolitotomia percutană
c. Nefrostomia
d. Ureterolitomia
e. Toate enumerate mai sus
122. Care metode de tratament sunt utilizate în tratamentul litiazei vezicale ?
a. Cistostomia clasică
b. Cistostomie troacară
c. Cistolitotomia clasică
d. Cistolitotomie endoscopică
Răspuns corect c,d RC Lopatkin Urol.2002 pag.273,277
123. Diagnosticul paraclinic a calculilor ureterali constă în :
a. Ecografie
b. R-grafie renovezicală simplă
c. Urografie intravenoasă
d. Ureteropielografie retrogradă
Răspuns corect e RC Lopatkin Urol.2002 pag.264
124. Manifestările clinice ale litiazei vezicale sunt:
a. Durere provocată la mişcare
b. Hematurie micro sau macroscopică provocată la mişcare
c. Infecţie urinară asociată stazei în vezica urinară
d. Micţie întreruptă
e. Toate enumărate mai sus
125. În litiază ureterală sunt caracteristice manifestările clinice:
a. Dureri perineale
b. Dereglări de micţiune (disurie)
c. Retenţie incompletă sau completă de urină
d. Hematurie macro sau microscopică
126. Care complicaţii pot surveni în caz de litiază renoureterală ?
a. Infecţie urinară
b. Ureterohidronefroză
c. Anurie
d. Macro şi microhematurie
e. Toate enumărate mai sus
Urosemiotica, metote de investigaţii ( Lopatchin)

Compliment simplu – un singur răspuns corect.
127. Poliuria este definită ca diureza de 24 ore ce depăşeşte:

a. 500ml
b. 1000ml
c. 1500ml
d. 2000ml
e. 3000ml
128. Diureza din timpul nopţii raportatăla diureza pe 24 ore reprezintă circa:
a. 2%
b. 5%
c. 10%
d. 25%
e. 50%
129. Micţiunea în 2 timpi este o consecinţă directă a:
a. Tumorilor prostatei
b. diverticulozei vezicale
c. Stricturilor uretrale
d. sclerozei de col vezical
e. tuturor celor de mai sus
130. Un bolnav poate fi etichetat ca anuric dacă:
a. diureza este sub 100ml/24h.
b. diureza absentă şi prezintă glob vezical.
c. clerensul cu creatinină este 10 ml/min.
d. toate cele de mai sus sunt adevărat
e. toate cele de mai sus sunt fals
131. Punctul ureteral inferior se evidenţiază prin:
a. Palpare hipogastrică superficilă
b. Palpare hipogastrică profundă
c. Tuşeu rectal sai vaginal
d. Percuţie hipogastrică
e. Nici una din cele de mai sus.
Răspuns corect c RC Lopatkin Urol.2002 pag15
132. Modificările de jet urinar sunt caracteristice pentru:
a. Stenoza joncţiunii ureterovezical
b. Strictura de uretră.
c. Seminom.
d. Litiaza ureterală lombară.
e. Hidronefroză.
133. Un bolnav cu T/A sistolică sub 70mm/Hg poate fi în acelaşi timp şi:
a. anuric
b. poliuric
c. disuric
d. hematuric
e. nu există legătură între T/A şi cele de mai sus.
134. Biopsia renală percutanată este indicată în:
a. Ptoza renală.
b. Glomerulonefrita cronică, IR
c. Tumora renală Gravitz.
d. Rinichi polichisti
e. Rinichi unic chirurgical.
135. Enumeraţi metoda cea mai eficace în diagnosticul refluxului vezico-ureteral:
a. cistoscopia
b. cistografia micţională
d. uretrografia
e. renografia izotopica
136. Încontenenţa de urină esenţială este cauzată de:
a. insuficienţa sfincteriană a vezicii urinare
b. fistulă vezico-vaginală
c. fistulă vezico-ureterală
d. extrofia vezicii urinare
e. epispadie
137. Hematuria ca simptom aparţine :
a. dereglărilor de micţiune
b. schimbărilor calitative în urină
c. schimbărilor cantitative în urină
d. eliminărilor patologice din căile urinare
e. toate cele enumărate mai sus
138. Care din metodele radiologice este anatomo-funcţională:
a. R-grafia renovezicală
b. urografia excretorie
c. pielografia retrogradă
d. pielografia antigradă
e. angiografia renală
139. Cantitatea (nivelul) calciului în ser
a. 1.76 mmol/l
b. 1.94 mmol/l
c. 2.34 mmol/l
d. 5.55 mmol/l
e. 8.74 mmol/l
Răspuns corect c
140. Cantitatea (nivelul) calciului în urină
a. 0.98 mmol/l
b. 3.82 mmol/l
c. 4.65 mmol/l
d. 5.74 mmol/l
e. 5.85 mmol/l
Răspuns corect c
141. Ce este caracteristic pentru dereglările de micţiune:
a. anuria
b. oliguria
c. poliuria
d. opsuria
e. oligachiuria
MALFORMAŢIILE CONGENITALE A APARATULUI URINAR
142. Stadiile displaziei musculare sunt următoarele, în afară de:

a. ahalazia
b. hidrocalicoza şi pieloectazia
c. megaureter
d. hidroureteronefroza
e. corect b) şi d)
143. În diagnosticul displaziei neuromusculare a ureterului mai informative sunt:
a. urografia intravenoasă
b. ureterografia retrogradă
c. USG
d. corect a) şi c)
e. corect a) şi b)
144. În diagnosticul displaziei neuromusculare a ureterului mai informative sunt:
a. Scintigrafia dinamică
b. aortografia
c. venocavografia
d. cistouretrografia
e. urocinematografia
145. În displazia neuromusculră a ureterului în stadiu de subcompensaţie avem următoarele schimbări:
a. atrofia parţială a muşchilor ureterului
b. absenţa oscilaţiei a presiunii intraureterale
c. păstrarea oscilaţiei a presiunii intraureterale
d. corect a) şi b)
e. corect a) şi c)
146. În stadiu de decompensaţie în displazia neuromusculră a ureterului este carateristic:
a. atrofia muşchilor ureterali
b. hipertrofia muşchilor ureterali
c. absenţa oscilaţiei a presiunii intraureterale
d. corect a) şi c)
e. corect b) şi c)
147. Care symptom clinic este caracteristic în ectopia orificiului ureteral:
a. enurezis
b. incontenenţă de urină
c. combinarea actului normal de micţie cu enuresis
d. retenţie de urină
e. combinarea actului normal de micţie cu incontenenţă de urină
148. Diagnosticul de ureterocel se pune în baza:
a. USG
c. Cistografia antegradă
d. Cistografia retrogradă
e. Corect a) şi c)
Răspuns corect a
149. Diagnosticul de ureterocel se pune în baza:
a. cistoscopia
b. scintigrafia dinamică
c. aortografia
d. numai a) şi b)
e. toate enumerate
Răspuns corect e
150. La urografia intravenoasă în ureterocel se pot observa:
a. dilatarea ureterului
b. dilatarea sistemului calico-pielic
c. defect de umplere a ureterului terminal cu substanţă de contrast
d. dilatare a ureterului terminal, cu umplere cu substanţă de contrast
e. Nici una nu e corectă
151. La un pacient cu strictura segmentului pielouereteral, hidronefroză de gr. 11, pielonefrită cronică acutizar Este indicat:
a. rezecţia segmetului pieloureteral, urteropielonefrostomia,
b. nefrostomia percutanată
c. cateterizarea bazinetului cu sondă permanentă
d. intervenţia nu este indicată
e. nefrectomia
Răspuns corect a Curs de prelegeri, pag. 41-42
152. Boala polichistică se întâlneşte la:
a. 1 : 200 autopsii
b. 1 : 300 autopsii
c. 1 : 350 – 400 autopsii
d. 1 : 600 autopsii
e. 1 : 800 autopsii
Răspuns corect c
153. Indicaţie de intervenţie chirurgicală sunt:
a. microhematurie îndelungată
b. chist infectat
c. pielonefrită cronică
d. corect a) şi b)
e. corect a) şi c)
154. Multichistoza renală este o afecţiune:
a. unilaterală
b. bilaterală
c. congenitală
d. căpătată
e. Nici unul nu e corect
Răspuns corect d
155. Etiologia multichistozei renale este condiţionată de:
a. absenţa rudimentului, primordiului aparatului excretor
b. absenţa conexiunii rudimentului porţiunii secretoare şi excretoare a rinichiului în embriogeneză
c. dezvoltarea incorectă aparatului secretor a rinichiului
d. corect a) şi b)
e. corect b) şi c)
Răspuns corect b
156. Prin ce se deosebeşte multichistoza şi polichistoza:
a. afectarea unilaterală
b. afectarea bilaterală
c. factorul ereditar nu are importanţă
d. factorul ereditar are importanţă
e. Nici un răspuns nu e corect
Răspuns corect a
157. Sunt posibile urmatoarele două variante ale multichistozei renale:
a. ureterul nu este schimbat;
b. ureterul este atrofiat si se termină orb,neajungînd la vezica urinară;
c. ureterul se uneşte cu vezica urinară,dar se termină orb în segmentul superior;
d. ureterul este atrofiat;
e. Ureterul este absent
Răspuns corect a Curs de prelegeri, pag. 35 –37
158. Tratamentul chistului multilocular:
a. conservativ
b. puncţia percutanată a chistului
c. nefrectomia ori rezecţia chistului
d. enuclearea chistului ori rezecţia pereţilor exteriori cu electrocoagularea pereţilor interiori şi cu tamponada cavităţii formate cu paranefronul
e. puncţia chistului cu întroducerea substanţelor sclerozante
Răspuns corect d Curs de prelegeri, pag. 35 –39
159. Sinonime a termenului “rinichi spongios”sunt toate enumerate în afară de:
a. multichistoza şi polichistoza renală
b. multichistoza stratului cortical
c. rinichi spongios medular
d. dilatare chistică a piramidelor renale
e. dilatare congenitală chistică
Răspuns corect a
160. Rinihul spongios se caraterizează cu prezenţa multor chisturi în:
a. în substanţa corticală a rinichiului
b. în substanţa corticală şi medulară a rinichiului
c. în piramidele renale
d. în poarta rinichiului
e. în unul din poluri a rinichiului
161. Printre complicaţiile rinichiului în potcoavă primul loc ocupă:
a. litiaza urinară
b. hidronefroză
c. pielonefrită
d. hipertensiune arterială
e. hematurie
Răspuns corect d
162. Pentru rinichiul spongios este caracteristic prezenţa calculelor în:
a. calice
b. bazinet
c. cavitatea chistului
d. ureter
e. Nici unul nu e corect
163. În stenoza segmentului pieloureteral cu vas polar inferior este indicată:
a. vazoplicarea
b. rezecţia vasului şi polului inferior a rinichiului
c. ureteropieloanastomoză antevazală
d. operaţia Foly
e. operaţia Calp de Wird
Răspuns corect a
164. Indicaţii de operaţie în hidronegroză suntmai jos enumerate, în afară de:
a. hipertensiune nefrogenă
b. sclerozarea rinichiului
c. piuria
d. dureri permanente
e. vârsta tînără a pacientului
Răspuns corect a
165. Grosimea parenchimului renal în hidronefroză depinde de:
a. dimensiunele bazinetului
b. dimensiunele calicelor
c. durata şi violenţa procesului
d. sexul
e. vârsta
Răspuns corect d
166. Este determinat, că pricina hidronefrozei este un ureterocel de 1x5cm., este indicat:
a. rezecţia ureterocelului cu vezica urinară deschisă
b. electrorezecţie transuretrală pe sondă ureterală
c. dilatare cu balon a ureterului
d. sunt posibile b) şi c)
e. intervenţia nu este indicată
Răspuns corect d
167. În stabilirea diagnosticului şi cauzelor hidronefrozei ne ajută mai jos enumerate, în afară de:
a. USG
c. Uretrocistoscopia
d. Ureteropielografia retrogradă
e. CT
Răspuns corect c
168. Factorul de decizie în tratamentul chirurgical a hidronefrozei este:
a. dimensiunile bazinetului
b. partea afectată
c. gradul de stenoză a SPU
d. sexul bolnavului
e. starea funcţională a rinichiului
Răspuns corect b
169. Indicaţia de nefrectomie în hidronefroză este:
a. hiperensiune arterială nefrogenă stabilă
b. pierderea funcţiei rinichiului
c. prezenţa nivelelor în calice la u/v;
d. Gradul I al hidronefrozei
e. Toate cele enumerate
Răspuns corect e Curs de prelegeri, pag. 51 –55
170. Ureterul începe dezvoltarea în perioada embrională (stadiu 5mm):
a. la 5 săptămîni
b. la 6 săptămîni
c. la 7 săptămîni
d. 20 săptămîni
e. la 8 săptămîni
Răspuns corect a
171. La cîte săptămîni ureterul (embrionul cu lungime 14/15mm) se deschide de sinestătător în sinusul urogenital?
a. la 9 săptămîni
b. la 10 săptămîni
c. la 7 săptămîni
d. 20 săptămîni
e. la 6 săptămîni
Răspuns corect c
172. Triunghiul Lieto se dezvoltă din:
a. pronefros
b. mezonefros
c. corect a) şi b)
d. endodermă
e. exodermă
Răspuns corect b Lopatchin N., Pugaciov.Refluxul vezico-renal, 1990. Pag.5
173. În anatomia ureterului terminal deosebim :
a. segmentul juxtavezical
b. segmentul intramural
c. segmentul submucos
d. segmentul JPU
Răspuns corect a Lopatchin N., Pugaciov.Refluxul vezico-renal, 1990.7
174. Lungimea segmentului intravezical a ureterului este egal cu :
a. 1,0cm
b. 1,5 cm.
c. 1,5 – 1,7 cm.
d. 2 cm
e. 2,5 cm
Răspuns corect c Lopatchin N., Pugaciov.Refluxul vezico-renal, 1990. Pag.7
175. Capsula Valdeir este:
a. 3/inferioară a ureterului
b. segmentul intramural a ureterului
c. segmentul submucos a ureterului
d. stratul fibromuscular în segmentul juxtavezical a ureterului (3-4 cm.)
e. Joncţiunea pieloureterală
Răspuns corect d Lopatchin N., Pugaciov.Refluxul vezico-renal, 1990.Pag 10;
176. În structura triunghiului Lieto deiosebim:
a. triunghiul mic
b. triunghiul mare
c. triunghiul superficial
d. triunghiul profund
e. triunghiul intermediar
Răspuns corect c,d Lopatchin N., Pugaciov.Refluxul vezico-renal, 1990.Pag. 12.
177. Distanţa dintre orificiile ureterale la bărbaţi este:
a. 30 mm
b. 35 mm
c. 40 mm
d. 29 mm
e. 50 mm
Răspuns corect d Lopatchin N., Pugaciov.Refluxul vezico-renal, 1990.Pag 12
178. Distanţa dintre orificiile ureterale la femei este:
a. 20 mm
b. 25 mm
c. 30 mm
d. 35 mm
e. 23 mm
Răspuns corect e Lopatchin N., Pugaciov.Refluxul vezico-renal, 1990.Pag 12.
179. Distanţa dintre orificiile ureterale la copii este:
a. 5 mm
b. 10 mm
c. 15 mm
d. 9 mm
e. 20 mm
Răspuns corect d Lopatchin N., Pugaciov.Refluxul vezico-renal, 1990.Pag 12.
180. Distanţa de la orificiile ureterale pînă la colul vezical la bărbaţi este:
a. 20 mm
b. 25 mm
c. 30 mm
d. 35 mm
e. 40 mm
Răspuns corect b 25 mm (de la 13 pînă la 34 mm) Lopatchin N., Pugaciov.Refluxul vezico-renal, 1990.Pag 12.
181. Distanţa de la orificiile ureterale pînă la colul vezical la femei este:
a. 15 mm
b. 19 mm
c. 25 mm
d. 30 mm
e. 35 mm
Răspuns corect b (10-34 mm) Lopatchin N., Pugaciov.Refluxul vezico-renal, 1990.Pag 12.
182. Distanţa de la orificiile ureterale pînă la colul vezical la copii este:
a. 11 mm
b. 15 mm
c. 20 mm
d. 25 mm
e. 30 mm
Răspuns corect a (5-13 mm) Lopatchin N., Pugaciov.Refluxul vezico-renal, 1990.Pag 12.
183. Diametru orificiului ureteral la bărbaţi şi femei este :
a. 2 mm
b. 2,5 mm
c. 3 mm
d. 3,5 mm
e. 4 mm
Răspuns corect b 2,5 mm (1,5-4,5mm) Lopatchin N., Pugaciov.Refluxul vezico-renal, 1990.Pag 12.
184. Diametru orificiului ureteral la copii este:
a. 1,5 mm
b. 2 mm
c. 3 mm
d. 4 mm
e. 5 mm
Răspuns corect a 1,5 mm (0,5-3,1mm) Lopatchin N., Pugaciov.Refluxul vezico-renal, 1990.Pag 12.
185. Lungimea segmentului intramural a ureterului la bărbaţi este:
a. 10 mm
b. 16 mm
c. 20 mm
d. 25 mm
e. 30 mm
Răspuns corect b 16 mm (9-20 mm). Lopatchin N., Pugaciov.Refluxul vezico-renal, 1990.Pag 12.
186. Lungimea segmentului intramural a ureterului la femei este:
a. 10 mm
b. 15,6 mm
c. 20 mm
d. 25 mm
e. 30mm
Răspuns corect b (7-24 mm) Lopatchin N., Pugaciov.Refluxul vezico-renal, 1990.Pag 12.
187. Lungimea segmentului intramural a ureterului la copii este :
a. 10 mm
b. 7 mm
c. 15 mm
d. 20 mm
e. 25 mm
Răspuns corect b 7 mm (3,5-10 mm) Lopatchin N., Pugaciov.Refluxul vezico-renal, 1990.Pag 12.
189. Corelaţia dintre lungimea segmentului intramural a ureterului la diametru orificiului ureteral este:
a. 4 : 1
b. 5 : 1
c. 6 : 1
d. 7 : 1
e. 8 : 1
Răspuns corect b Lopatchin N., Pugaciov.Refluxul vezico-renal, 1990.Pag 12.
190. Volumul vezicii urinare la efectuarea cistouretrografiei se socoate după formula Tişer:
a. 130 + (6,1 x vârsta copilului)
b. 140 + (6,1 x vârsta copilului)
c. 146 + (6,1 x vârsta copilului ani)
d. 150 + (6,1 x vârsta copilului)
e. 155 + (6,1 x vârsta copilului)
Răspuns corect c Lopatchin N., Pugaciov.Refluxul vezico-renal, 1990.Pag. 53
191. Dimensiunile rinichiului în normă la un copil de 10 – 11 ani cînt: (lungimea, grosimea lăţimea);
a. 9,5 x 3,7 x 5,0cm.
b. 10,0 x 4,2 x 4,5cm
c. 11,0 x 4,0 x 4,0
d. 11,5 x 4,0 x 4,0
e. 12,0 x 4,0 x4,0
Răspuns corect a Lopatchin N., Pugaciov.Refluxul vezico-renal, 1990.Pag. 53
192. Dimensiunile rinichiului în normă la matur sînt:
a. 10,0 x 3,0 x 6,0 cm
b. 11,0 x 3,5 x 7,0 cm
c. 12,0 x 3,5 x 5,5 cm
d. 12,5 x 4,0 x 6,7 cm
e. 12,0 x 4,5 x 6,7 cm
Răspuns corect e Lopatchin N., Pugaciov.Refluxul vezico-renal, 1990.Pag. 53
193. Pentru urografia intravenoasă prin infuzie se administrează substanţă de contrast în doză:
a. 1,5 ml/kg/corp;
b. 2,0 ml/kg/corp
c. 2,5 ml/kg/corp
d. 2,0 –2,5 ml/kg/corp
e. 4,0 ml/kg/corp
194. Presiunea de bază în ureter este:
a. 6,0 mm. col. H2O
b. 7,0 mm. col. H2O
c. 7,5 mm.col. H2O
d. 8,0 mm. col. H2O
e. 8,5 mm.col. H2O
195. Frecvenţa contractărilor a ureterului pe minută în normă este:
a. 1,0;
b. 2,0;
c. 1,9 –3,1
d. 2,5 – 3,5;
e. 3,0 –3,5;
196. De ce este provocată dilatarea calicelui superior în sindromul Froley?
a. apăsarea colului caliceal de către un vas (arterie ori venă) intrarenal
b. strictura ureterului
c. nefroptoza
d. fibroza retroperitoneală
e. reflux vezico-ureteral
Răspuns corect a
197. Diferenţele fiziologice între nou-născut şi adult includ:
a. rată a filtrării glomerularede 1/3 faşă de adult
b. un debit cardiac cu 100% mai mare faţă de adult
c. un consum de 0,2 pe kg.corp cu o 100% mai mare ca la adult
d. Apa totală a organismului cu 50% mai mult pe kg/corp
e. Au acelaş număr de cromozomi
Răspuns corect a,c Miller
198. Cauzele scăderii filtratului glomerular sunt:
a. scăderea presiunii hidrostatice medii
b. scăderea proteinelor plsmatice sub 6 grame %
c. creşterea presiunii intracapsulare prin obstrucţie în pelvisul renal
d. creşterea absorbţiei apei în ansa lui Henle
e. somnul indelungat
Răspuns corect a,c (Guyton, Bastron )
199. Tratamentul oliguriei include:
a. Asigurarea unei hidratări adecvate
b. Masurarea densităţii urinare
c. Folosirea soluţiilor intravenoase de Manitol
d. Măsuri de prevenirea dechidratării şi a dezechilibrelor electrolitice
e. Alergări cîte 5-10 km/zi
Răspuns corect a,b,c,d Lopatchin
Litiază, colica renala Ceban
200. Care dintre afirmaţiile de mai jos cu privire la litiaza vezicală este falsă?
a. Este de obicei secundară unui obstacol subvezical.
b. Oprirea bruscă a jetului urinar este patognomică.
c. Se poate însoţi de incontinenţă de urină.
d. Durerea şi polachiuria se accentuiază în repaos.
e. Poate rămâne asimptomaticăm mai mult timp.
Răspuns correct d RC Lopatkin Urol.2002 pag
201. Care dinte acuzele de mai jos nu sunt caracteristice pentru colica renală?
a. Durere izolată în epigastru.
b. Microhematuri
c. Dureri lombrare cu iradier
d. Disurii
e. Polachiurii
202. Acţiunea preparatului Allopurinol este îndreptată la micşorarea nivelului de:
a. hiperurichemie
b. hipercalciurie
c. fosfaturie
d. cisteinurie
e. hipercalciemie
Răspuns correct a RC Lopatkin Urol.2002 pag.272
203. Tratamentul balneo-sanatorial este indicat în:
a. colică renală
b. nefrolitează bilaterală
c. după înlăturarea calculilor chirurgical
d. calcul migrator al unui rinichi
e. pielonefrita în faza activă
204. În caz de calculi uraţi nu se recomandă întrebuinţarea:
a. produselor din carne
b. produse din peşte
c. produse lactate
d. legume şi fructe
e. apă minerală Borjomi
205. În caz de calculi oxalaţi nu se recomandă întrebuinţarea:
a. măcrişului
b. produse din carne
c. fructe
d. crupă de grîu
e. crupă de hriş
206. Fermentul ureaza are acţiunea de:
a. acidulare a urinii
b. formarea oxalaţilor
c. formarea uraţilor
d. formarea fosfaţilor
e. îmbunătăţirea reabsorbţiei
207. Care din preparatele enumărate au efect de acidulare a urinii:
a. almagel
b. metionina
c. AEVIT
d. Na acetat
e. Blemaren
Răspuns correct b RC Lopatkin Urol.2002 pag.272
208. La dereglarea metabolismului purinic se formează calculi:
a. fleboliţi
b. carbonat de calciu
c. fosfat de calciu
d. uraţi
e. fosfat de magneziu
Răspuns correct d RC Lopatkin Urol.2002 pag.262
209. Colica renală - un complex simptomatic care se întîlneşte în:
a. chist renal
b. hipertensiune renală
c. calculi renali şi ureterali
d. polichistoză renală
e. aplazie renală
210. Comportarea pacientului în colică renală:
a. nemişcat pe spate
b. neliniştit, permanent schimbînd poziţia corpului
c. culcat pe burtă
d. poziţie verticală
e. picioarele strînse la burtă
211. Iradierea tipica a durerilor în colica renală
a. în umăr şi omoplat
b. în procesul xifoid
c. în regiunea epigastrală
d. regiunea cervicală
e. regiunea ingvinală, partea internă a femurului,organele genitale externe
Răspuns correct e RC Lopatkin Urol.2002 pag.263
212. În care patologie acută pulsul este normal ( nu-i frecvent ) ce este un semn important în diagnosticul diferenţiat
a. apendicita acută
b. peritonita
c. pielonefrita apostematoasă
d. colicistită acută
e. colică renală
Teste Urolitiaza Curs Prelegeri 2005 Ceban
213. Care este frecvenţa medie de depistare a urolitiazei din populaţia generală:
a. 0,1 %
b. 0,2 %
c. 0,3 %
d. 0,4 %
e. 0,5 %
Răspuns corect a Curs de prelegeri pag.81
214. Din totalitatea maladiilor urologice urolitiaza ocupă:
a. Locul I
b. Locul II
c. Locul III
d. Locul IV
e. Locul V
Răspuns corect b Curs de prelegeri pag.81
215. Litiaza urinară afectează mai des :
a. Copiii
b. Vârsta medie
c. Persoanele tinere
d. Vîrstnicii
e. Toate vârstele
Răspuns corect b,c Curs de prelegeri pag.81
216. Litiaza urinară afectează mai frecvent :
a. Copiii
b. Femeile
c. Bărbaţii
d. Nu are însămnătate
e. Femeile gravide
Răspuns corect c Curs de prelegeri pag.81
217. Calculii coraliformi la femei au o frecvenţă de :
a. 30 %
b. 40 %
c. 50 %
d. 60 %
e. 70 %
Răspuns corect e Curs de prelegeri pag.81
218. Din punct de vedere ştiinţifico-practic care este teoria icorectă a litogenezei :
a. Teoria cristalizării
b. Teoria matricei glicoproteice
c. Teoria nucleului de precipitare
d. Toate celea de mai sus
e. Nici una din cele enumerate mai sus
Răspuns corect d Curs de prelegeri pag.81-82
219. Din factorii numiţi care sunt favorizanţi în apariţia litiazei:
a. Exogeni
b. Endogeni
c. Metabolici
d. Medicamentoşi
e. Toţi cei numiţi
220. Care factori exogeni contribuie la apariţia litiazei:
a. Geografici
b. Alimentari
c. Aport lichidian insuficient
d. Toate celea enumerate mai sus
e. Nici una din cele enumerate mai sus
Răspuns corect d Curs de prelegeri pag.82
221. Care din factorii locali enumeraţi pot provoca litiaza urinară :
a. Staza urinară
b. Infecţia urinară
c. pH-ul urinar
d. corpii străini
e. Toate celea enumerate mai sus
222. Care factori metabolici adeseori sunt consideraţi ca factori de risc primordiali în apariţia litiazei:
a. Hiperparatiroidismul
b. Hipercalciuria idiopatică
c. Oxaluria
d. Hiperuriciuria
223. În urma administrării şi supradozării căror medicamente se poate favoriza foamarea de calculi :
a. Preparate de Ca
b. Vitamina D
c. Vitamina C
d. Sulfonilamide
e. Toate celea enumerate
224. Care din anomaliile renoureterale enumerate contribuie la formarea de calculi prin dereglarea evacuării :
a. Stenoza JPU
b. Diverticuloza caliceală
c. Strictura ureterală
d. Refluxul vezicoureteral
e. Toate cele enumerate mai sus
225. Care din patologiile enumerate contribuie la formarea de calculi prin dereglarea evacuării:
a. Hidrocel
b. Varicocel
c. Hematocel
d. Ureterocel
e. Limfocel
226. Care criterii sunt utilizate în clasificarea litiazei urinare:
a. Etiopatogenetice
b. Cristalografice
c. Simptomatologice
d. Topografice
227. Care din litiaza enumerată este considerată organică:
a. Litiaza urică
b. Litiaza cistinică
c. Litiaza xantinică
d. Toate cele enumerate
e. Nici una din cele enumerate
228. Care din litiaza enumerată este considerată anorganică:
a. Oxalat de calciu monohidrat
b. Fosfat de calciu
c. Carbonat de calciu
d. Oxalat de calciu dihidrat
229. Litiaza urinară evoluiază cu tablou clinic de:
a. Absenţa simptomatologiei
b. Simptomatologie slabă
c. Colică renală
230. Prezenţa tabloului clinic în urolitiază depinde de:
a. Fixarea calculului
b. Mobilitatea calculului
c. Mărimea calculului
d. Localizarea calculului
231. Care sunt semnele relevatorii ale litiazei urinare:
a. Durerea
b. Hematuria
c. Polakiuria
d. Disuria
232. Durerea în litiaza urinară poate fi provocată de:
a. Efort fizic
b. Stres
c. În timpul alimentaţiei
233. În colica renală simptomatologia digestivă se poate manifesta prin:
a. Greţuri
b. Vărsături
c. Pareză intestinală
234. Caracterul durerilor colicative în caz de litiază depinde de poziţia corpului:
a. Verticală
b. Orizontală
c. Poziţie forţată
d. Nu depinde de poziţia corpului
235. Hematuria în litiaza urinară poate fi:
a. Microscopică
b. Macroscopică
c. În formă de chiaguri
d. Toate celea enumerate
e. Nu poate fi
236. Pentru litiaza ureterului terminal este caracteristic urmatoarele simptoame :
a. Disuria
b. Stranguria
c. Nicturia
d. Polachiuria
237. Pentru litiaza ureterului terminal sunt caracteristice următoarele dereglări de micţiune:
a. Polachiuria
b. Disuria
c. Nicturia
d. Stranguria
Răspuns corect a,b Curs de prelegeri pag.85
238. Litiaza coraliformă bilaterală poate duce la următoarele complicaţii:
a. IRA
b. IRC
c. Pielonefrită
d. Nefroscleroză
239. În litiaza urinară retenţia acută de urină poate fi cauzată de:
a. Calcul inclavat în calice
b. Calcul inclavat în bazinet
c. Calcul inclavat în ureter
d. Calcul inclavat în uretră
e. În litiaza urinară retenţia de urină nu este caracteristică
240. În sumarul de urină care modificări sunt caracteristice pentru litiaza urinară:
a. Hematuria
b. Leucocituria
c. Reacţia urinei
d. Prezenţa sărurilor
241. Hematuria este caracteristică pentru litiaza:
a. Caliceală
b. Bazinetală
c. Ureterală
d. Vezicală
e. Toate tipurile de localizări
242. Leucocituria este caracteristică litiazei:
a. Oxalice
b. Urice
c. Fosfatice
d. Cistinice
e. Litiazei infectate
243. Leucocituria este caracteristică litiazei:
a. Unilaterale
b. Bilaterale
c. Coraliforme
d. Infectate
244. pH urinar acid nu este caracteristic pentru un calcul cu compoziţie chimică:
a. urică
b. oxalică
c. fosfatică
d. cisteinică
e. carbonaţi
245. pH urinar alcalin ne vorbeşte despre o compoziţie chimică a calculului:
a. urică
b. oxalică
c. fosfatică
d. cisteinică
e. magnezică
246. Examinarea bioumorală la bolnavi cu litiază urică nu va determina:
a. Acidul uric în sânge
b. Acidul uric în urină
c. Nivelul calcemiei
d. Structura chimică a calculului
e. Nivelul calciuriei
Răspuns correct d Curs de prelegeri pag.85
247. Pentru determinarea calculilor renali care metodă imagistică este de prima intenţie:
a. R-grafia de ansamblu
c. Ecografia
d. Tomografia
e. Pielografia retrogradă
248. La efectuarea ecografiei renale în caz de suspectarea litazei renoureterale accent se face pe:
a. Dimensiunile renale
b. Grosimea parenchimului renal
c. Imagini hiperecogene
d. Imagini hipoecogene
e. Dilataţii ale sistemului pielocaliceal
Răspuns corect c,e Curs de prelegeri pag.86
249. Limitele ecografiei în depistarea unui calcul urinar sunt de:
a. 1-2 mm
b. 2-3 mm
c. 4-5 mm
250. Care din metodele imagistice sunt investigaţiile de elecţie în urolitiază:
a. Ecografice
b. Radiologice
c. Radioizotopice
d. Tomografice
251. Cu care metodă radiologică enumerată se va incepe diagnosticul litiazei urinare:
a. Radiografia renovezicală pe gol
c. Uretropielografia retrogradă
d. Cistografie
e. Uretrografie
252. Radiografia renovezicală pe gol în litiază determină:
a. Vizualizarea coastei XI
b. Simfizei pubiene
c. Umbra muşchilor ilio-psors
d. Umbra radioopacă suspectă de calcul
253. Urografia intravenoasă în litiază va oferi informaţii privind:
a. Calculii radioopaci
b. Calculi radiotransparenţi
c. Funcţia rinichiului afectat
d. Funcţia rinichiului contralateral
254. În diagnosticul urografic al litiazei radiotransparente cu care lacune necesită a fi diferenciate:
a. Tumorale
b. Tuberculoza
c. Chiag de sânge
255. Care din metodele radiologice enumerate au indicaţii limitate şi se utilizează în special pentru precizarea localizării calculului ureteral:
a. Radiografia renovezicală pe gol
c. Uretropielografia retrogradă
d. Uretrografie
e. Cistografie
256. În diagnosticul litiazei renoureterale investigaţiile izotopice vor determina
a. Localizarea calculului
b. Dimensiunile calcului
c. Funcţia renală
257. Care din metodele imagistice enumerate nu sunt indicate în diagnosticul litiazei aparatului urinar
a. Ultrasonografică
b. Radiologică
c. Radioizotopică
d. Tomografică
e. Rezonanţa Magnetică Nucleară
258. Blocada Loren-Epştein este infiltrarea anestetică a soluţiei în regiunea:
a. Suprapubiană
b. paraureterală
c. Cordonul spermatic
d. Paranefrală
259. Tratamentul conservativ al colicii prevede administrarea căror grupe de preparate:
a. Antispastice
b. Antiinflamatorii nesteroidiene
c. Analgetice
d. Opiacee
260. Care din preparatele enumerate sunt administrate cu scop adjuvant în tratamentul urolitiazei:
a. Fitolizina
b. Cistenal
c. Ciston
d. Shilington
261. Ineficienţa măsurilor medicale conservatorii a tratamentului colicii renale impun efectuarea:
a. Cateterismul uretral
b. Cateterismul vezical
c. Cateterismul ureteral
262. În caz de anurie obstructivă care din metodele de tratament enumerate pot fi utilizate:
a. Cateterismul ureteral
b. Nefrostomia clasică
c. Nefrostomia percutană
263. Tratamentul chirurgical al litiazei urinare este indicat în :
a. Litiaza obstructivă cu afectarea funcţiei
b. Litiază cu persistenţa infecţiei urinare
c. Litiaza cu persistenţa durerilor
d. Litiaza cu persistenţa hematuriei
264. Care din tehnicile chirurgicale enumerate pot fi utilizate în tratamentul litiazei urinare:
a. Pielolitotomia
b. Ureterolitotomia
c. Cistolitotomia
d. Uretrolitotomia
265. Numiţi metodele chirurgicale de tratament utilizate în litiaza vezicală:
a. Pielolitotomia
b. Nefrolitotomia
c. Ureterolitotomia
d. Cistolitotomia
e. Uretrolitotomia
266. Care din metodele chirurgicale enumerate sunt considerate moderne în tratamentul litiazei urinare:
a. Pielolitotomia
b. Nefrolitotomia
c. Nefrolitotomia percutană
d. Ureterolitotomia
e. Cistolitotomia
267. În timpul nefrolitotomiei percutane calculii pot fi dezintegraţi:
a. Ultrasonic
b. Electrohidraulic
c. Cu lazer
d. Toate din aceste metode
e. Nici una din aceste metode
268. Care din metodele enumerate eete relativ mai inofensivă în tratamentul litiazei urinare:
a. Pielolitotomia
b. Nefrolitotomia
c. Litotriţia extracorporeală
d. Ureterolitotomia
e. Cistolitotomia
269. Litotriţia extracorporeală (ESWL) este implimentată ca metodă de tratament în R.Moldova din anul:
a. 1980
b. 1982
c. 1990
d. 1992
e. 2002
270. Indicaţiile tratamentului prin ESWL în litiaza urinară sunt:
a. Calculi caliceali
b. Calculi bazinetali
c. Calcul ureterali
271. La care din complicaţiile enumerate este contraindicată litotriţia extracorporeală:
a. Insuficienţa renală
b. Graviditate
c. Pielonefrită acută
d. Coagulopatii severe
272. Conform datelor din literatură, care calculi se pot elimina spontan în 90%:
a. 3 mm
b. 6 mm
c. 8 mm
d. 10 mm
e. Toate dimensiunile sus numite
273. Care din preparatele enumerate au efect litolitic:
a. Ciprinolul
b. Cinarizina
c. Cistonul
d. Citramonul
e. Cimetidina
274. Care din preparatele enumerate nu au efect litolitic:
a. Cistonul
b. Diclofenac
c. Şilingtonul
d. Urinex
e. Fitolizina
275. Scopul principal în tratamentul litiazei urice este:
a. Acidularea urinii
b. Alcalinizarea urinii
c. Neutralizarea urinii
d. Tratamentul infecţiei urinare
276. Care din preparatele enumerate nu pot fi administrate în tratamentul litiazei urice:
a. Blemaren
b. Urolyt
c. Urolyt „U”
d. Almagel
e. Alopurinol
277. Care din preparatele enumerate sunt utilizate în tratamentul litiazei urice:
a. Urolyt
b. Blemaren
c. Alopurinol
d. Toate cele enumerate mai sus
278. La pacienţi cu litiaza urică se recomanndă de a micşora cantitatea de alimente :
a. Carne
b. Lapte
c. Ouă
d. Fructe
e. Legume
Răspuns corect a Curs de prelegeri pag.89-90
279. Metafilaxia litiazei urinare este:
a. Tratamentul de fond
b. Tratamentul conservativ
c. Tratamentul profilactic al maladiei
d. Tratamentul profilactic al recidivelor
e. Tratamentul complicaţiilor
280. Tratamentul profilactic al litiazei urinare se indică pacienţilor:
a. Trataţi conservativ
b. Trataţi chirurgical
c. Trataţi endoscopic
d. Oricărui pacient litiazic
e. Nu se indică în urolitiază
281. În plan profilactic şi metafilactic pacienţilor cu litiază renoureterală se indică un aport de lichide în cantitate de:
a. 1-1,5 l
b. 1,5-2,0 l
c. 2,5l şi mai mult
d. Aportul de lichide este interzis
e. Aportul de lichide este redus
282. În metafilaxia litiazei fosfatice se reduce:
a. Administrarea antibioticelor
b. Inhibitorii de urează
c. Produse animaliere
d. Produse lactate
TUMORILE
283. Tumorile renale au o incidenţă relativ rară, care constituie circa:
a. 2% din totalul patologiilor tumorale ale adultului
b. 3% din totalul patologiilor tumorale ale adultului
c. 10% din totalul patologiilor tumorale ale adultului
d. Peste 10% din totalul patologiilor tumorale ale adultului
e. Nici un raspuns nu este adevarat
Răspuns corect b Lopatkin Pag.349, Curs de prelegeri pag.101
284. Vârsta preponderentă de apariţie a tumorilor renale este:
a. 30-40 ani
b. 40-60 ani
c. 60-70 ani
d. peste 70 ani
e. Vârsta nu e exactă
285. Dintre toate tumorile organismului uman, diagnosticate în copilărie, tumorile renale au o incidenţă de:
a. 10-20%
b. 20-50%
c. 50-70%
d. Tumorile renale în copilărie sunt foarte rare
e. Nici una nu e adevărată
286. Care dintre factorii citati sunt mai putini probabili in apariţia tumorilor renale parenchimatoase:
a. Factori hormonali ,în special hiperestrogenemia
b. Expuneri profesionale (petrol, azbest, cadmiu)
c. Cura repetata de diureză
d. Fumatul
e. Inflamaţiile cronice ale rinichiului
287. Care dintre tumorile renale enumerate sunt benigne:
a. Adenomul renal
b. Oncocitomul renal
c. Angiomiolipomul (hamartromul renal)
d. Nefroblastomul sau tumora Wilms
e. Adenocarcinomul renal
Răspuns corect a,b,c Curs de prelegeri pag.102
288. Care dintre tumorile renale enumerate sunt maligne:
a. Adenomul renal
b. Sarcomul renal
d. Nefroblastomul sau tumora Wilms
Răspuns corect b,d,e Curs de prelegeri pag.102
289. În care stadiu al bolii tumora renală depăşeşte capsula fibroasă.
a. Tx
b. T1
c. T2
d. T3
e. T4.
290. Stadiul III al tumorilor renale după clasificarile Floks, Kadescy şi Robson corespunde:
a. Tumora în limita parenchimului
b. Afectarea pedicolului vascular
c. Afectarea grăsimii perirenale
d. Afectarea nodulilor limfatici regionali
e. Prezenţa Mt în vena cavă
Răspuns corect d Curs de prelegeri pag.102, Lopatkin pag.350
291. În adenocarcinomul renal dedublarea celulei tumorale se produce:
a. În circa 60 de zile
b. În circa 200 de zile
c. În circa 400-500 zile
d. În peste 2 ani
e. Nici un raspuns nu este corect
292. Pentru care vairanta a tumorii renale este caracterictic: nodul rotunjit, ferm şi solid, pe secţiune cu aspect galben-oranj datorită lipidelor şi a colesterolului, uneori aspect de
mozaic cu arii de necroză, hemoragie, zone chistice, calcificate, et .. consistenta de obicei este moale, elastica:
a. Adenomul renal
b. Sarcomul renal
d. Oncocitomul renal
293. O particuilaritate a cancerului renale este aparitia Mt tardive la distanţă după înlăturarea tumorilor renale. Pină la ce interval de timp se poate intimpla aceasta:
a. Da, la interval de 1-2 luni, postoperator
b. Nu, dacă intervenţia a fost radicală
c. Da, peste 6-12 luni
d. Da, peste 10-15 ani
e. Da, dacă e afectat şi rinichiul contralateral
Răspuns corect d Curs de prelegeri pag.104, Lopatkin Pag.351
294. Pe locul II dintre organele afectate de Metastazele cancerului renal sunt:
a. Plămânii
b. Ficatul
c. Scheletul
d. Rinichiul contralateral
e. Mt în alte organe au o incidenţă egală
Răspuns corect c Curs de prelegeri pag.103, Lopatkin Pag.353
295. Simptomatologia tumorilor renale este relativ tardivă. În căte procente pacienţii vor avea Mt viscerale chiar în momentul diagnosticului?
a. sub 5%
b. 5 -10%
c. 10 -20%
d. 30-35%
e. Circa 50%
296. Care tumoră a aparatulu urogenital se întâlneşte mai frecvent la copii.
a. Adenocarcinomul renal.
b. Tumorile vezicii urinare
c. Nefroblastomul.
d. Tumorile peniene
e. Seminomul.
297. Dintre denimirile istorice ale carcinomului renal, una nu este corecta (adevarata)
a. Adenocarcinom renal
b. Carcinom alveolar
c. Carcinom cu celule de tranziţie
d. Tumora Gravitz
e. Hipernefrom
298. Între tumorile renale maligne incidenţa carcinomului renal este de:
a. circa 85-90%
b. 90 – 100%
c. 60 – 70%
d. 40 – 50%
e. Sub 20%
299. Triada clasică simptomatică în tumorile renale constă în:
a. Hematurie, durere, febră
b. Durere, febră palparea tumorii
c. Hematurie, palparea tumorii, durere
d. Policistemie, Hematurie, durere
e. Scăderea pondereală, Hematurie, Durere
300. În tumorile renale hematuria are o incidenţă de:
a. 50%
b. 50-60%
c. 60-70%
d. Hematuria este foarte rară
e. 90-100%
301. Dintre semnele de ordin general a tumorilor renale, cel mai frecvent este:
a. Scăderea ponderală
b. Creşterea VSH
c. Anemia
d. Subfebrilitatea
e. Inapetenţa
Răspuns corect b Curs de prelegeri pag.105, Lopatkin Pag.353
302. Hematuria în tumorile renale este:
a. Totală
b. Terminală
c. Iniţială
d. Provocată
e. Dureroasă
Răspuns corect a Lopatkin Pag.353
303. Caracteristic pentru tumorile renale este:
a. Apariţia durerilor, apoi a hematuriei
b. Apariţia durerilor după hematurie
c. Hematuria întotdeauna e însoţită de dureri
d. Nici una nu e adevărată
e. Hematuria nu e indusă de tumorile renale
Răspuns corect b Lopatkin Pag.353
304. În care patologii urologice hematuria este spontană, capricioasă şi la debutul ei asimptomatică
a. Urolitiază
b. Pielonefrita acută
c. Glomerlonefrite
d. Tumori renale
e. Adenocarcinom al prostatei
305. În care patologie urologică este caracteristică apariţia hematuriei vermiforme?
a. Tumorile vezicii urinare
b. Tumorile renale
c. Adenomul de prostată
d. Cisitita acută hemoragică
306. Ce maladie vom presupune în primul rând în caz de hematurie macroscopică.
a. Pielonefrită acută
b. Cistită
c. Ptoză renală
d. Tumoră renală
e. Tuberculoza renală.
Răspuns corect d Curs de prelegeri pag.104,
307. Sindromul Stauffer care se manifestă prin hepatomegalie nemetastatică, difuză cu splina normală sau mai rar marită, cu hioprotrombinemie, hipoalbuminemie, creşterea
fostatazelor alcaline, a bilirubinei indirecte, şi cu transaminaze normale se intilneşte in:
a. Ciroza hepatică
b. Urosepsis
c. Cancerul Prostatei
d. Tumorile renale
e. Tuberculoza renală
308. Care dintre asa zisele semne clinice rare nu sunt valabile pentru tumorile renale
a. Varicocelul simptomatic
b. Hidrocelul
c. Hipertensiunea arterială
d. Fracturi spontane ale oaselor
e. Hemospermia
Răspuns corect – b,c Curs de prelegeri pag.105
309. La suspiciunea de tumoră renală se va efectua obligator:
a. Radiografia renovezicala pe gol (RRVG)
b. Urografia intravenoasa (UIV)
c. Angiografia
d. Cavografia
e. Tomografia computerizata (CT)
Răspuns corect – a,b,e Curs de prelegeri pag.105
310. În tumorile renale diagnosticul diferenţiat se va efectua cu
a. Rinichiul polichistic
b. Hidronefroza
c. Pielonefrita xantogranulomatoasa
d. Abcesul renal
e. Toate cele de mai sus.
311. Investigaţia de prima intenţie în hematuria monosimptomatică este:
a. Urografia i/v
b. Tomografia computerizată
c. Cistoscopia
d. Angiografia
e. Hemolucograma (Investigaţia bioumorală)
Răspuns corect c Lopatkin Pag.354
312. Ce investigaţie nu e indicată în tumorile renale în momentul hematuriei macroscopice:
a. RRVG
b. Ecografie renală
c. Pielografia retrogradă
d. Cistoscopia
e. Toate sunt indicate
313. Care dintre investigaţia de mai jos „nu pătrunde” în interiorul formaţiunii de volum tumorale:
a. Urografia i/v
b. Angiografia renală
c. Ecografia
d. Tomografia computerizată
e. Toate
314. Cea mai frecventă maladie cu care se va face diagnosticul diferenţiat în tumorile renale parenchimatoase este:
a. Hidronefroza
b. Chistul renal solitar
c. Ptoza renală
d. Maladia polichistică
e. Pielonefrita xantogranulomatoasă
315. Indicaţia de nefrectomie parţială în tumora renală parenchimatoasă sunt condiţionate de:
a. Tumora unicului rinichi
b. Tumora renală T1
c. Tumora renală T2
d. Absenţa Mt în alte organe
Răspuns corect a Curs de prelegeri pag.106, Lopatkin Pag.366
316. Adenocarcinomul renal este un neoplasm:
a. Chimiorezistent
b. Radiorezistent
c. Chimiosensibil
d. Radiosensibil
e. Hormonodependent
Răspuns corect – a,b Curs de prelegeri pag.106
317. Cele mai încurajatoare rezultate în tratamentul adjuvant al cancerului renal sunt în urma utilizării:
a. Chimioterapiei
b. Chimio si radioterapiei în complex
c. Radioterapiei
d. Imunoterapiei cu interferon
e. Nici una din cele de mai sus
Răspuns corect – d Curs de prelegeri pag.107
318. Inlaturarea rinichiului împreună cu ţesutul grăsos, incluzand glanda suprareanlă homolaterala, 1/2 ureter şi ganglionii regionali poartă denumirea de:
a. Nefrectomie radicală
b. Nefrectomie
c. Nefrectomie parţială
d. Heminefrectomie
e. Intrevenţia respectivă nu are sens a fi efectuată.
Răspuns corect – a Curs de prelegeri pag.106
319. În Tumora renală T2, cu funcţia rinichiului contralateral pastrată se va efectua:
a. Enucleerea tumorii
b. Nefrectomia parţială
c. Nefrectomia radicală
d. Atitudine expentativă
e. Depinde de experienţa chirirgului.
Răspuns corect – c Curs de prelegeri pag.106
320. Care dintre factorii prognostici enumeraţi va influienţa mai nefavorabil evoluţia pacientului cu tumoră renală:
a. Vârsta sub 40 ani
b. Vârsta peste 40 ani
c. Prezenţa Mt singulară pulmonară
d. Anemie pronunţată preoperator
e. Tumora sub T2
321. Prognosticul pacienţilor cu cancer renal este:
a. Supavieţuirea la 5 ani e de 100% în T1
b. Supavieţuirea la 5 ani e de 50-90% în T1
c. Supavieţuirea la 5 ani e de 10-50% în T1
d. Supavieţuirea la 5 ani e sub 10% în T1
e. Stadiul cancerului nu are rol în supravieţuire
322. Pacienţii cu nefrectomie radicală pentru cancer renal sunt:
a. Revăzuţi la fiecare 3 luni în primul an
b. La fiecare 6 luni în primul an
c. Rezăzuţi o dată pe an
d. Revăţzuţi o dată la doi ani
e. Nefrectomia radicală nu presupune controlul pacienţilor.
323. Tumora Wilms are o frecvenţă maximă la:
a. Sub 2 ani
b. 2-5 ani
c. 5-10 ani
d. peste 40
e. Incidenţa nu depinde de vârstă
324. Semnul de bază în diagnosticarea Tumorii Wilms este:
a. Masa tumorală abdominală
b. Hematuria
c. Durere lombară
d. Scăderea ponderală
e. Toate sunt esenţiale
325. Tumora Wilms este:
a. Radio şi Chimio rezistentă
b. Radio şi Chimio sensibilă
c. Radio rezistentă, chimiosensibilă
d. Radiosensibilă, chimiorezistentă
e. Nici un raspuns corect
326. Pentru care tumora retroperitoneală este caracteristic sindromul Iţenco-Cuşing:
a. Fibrosaromul retroperitoneal
b. Corticosteronul
c. Andosteronul
d. Aldosteronul
327. Feocromocitomul se manifestă preponderent prin:
a. Pusee de hipertensiune arterială şi tahicardie
b. Stări febrile inexplicate
c. Dureri lombare
d. Toate cele de mai sus
e. Dereglări gastro-intestinale (greţuri, vărsături)
328. În care categorie de tumori, palparea sa poate provoca o criză hipertonică:
a. Tumora renală Gravitz
b. Adenomul suprarenal
c. Fibrocarcemia retroperitoneală
d. Feocromocetom
e. Afirmaţia de mai sus nu este adevărată
Răspuns corect d Lopatkin Pag.378
329. În care dintre tumorile spaţiului retroperitoneal e necesar de administrat preoperator adreno-blocante:
a. Adenomul suprarenal
b. Feocromocitomu
c. Tumora renală Gravitz
d. În toate cele de mai sus
e. În nici una din cele enumerate
330. După înlăturarea chirurgicală a Feocromocitomului cel mai frecvent poate surveni:
a. Colapsul
b. Stopul cardiorespirator
c. Trombembolia arterială pulmonară
d. Hemoragia de lojă
331. Cavografia poate da relaţii utile în:
a. Stenoza de arteră renală
b. Tumori renale
c. Tuberculoza renală
d. Litiaza renală.
332. Cancerul renal metastazeaza mai frecvent în:
a. Schelet
b. Plămân
c. Ficat
d. Coloana vertebrală
e. Creer.
333. Coraportul Bărbat-Femei în tumorile vezicii urinare este:
a. 1 la 1
b. 1 la 2
c. 2 la 1
d. 4 la 1
e. 1 la 3
334. Din maladiile tumorale ale aparatului urinar tumorile vezicii urinare reprezintă:
a. 10-20%
b. 40 – 50%
c. 50- 70%
d. 70-80%
e. 90-100%
335. Printre medicamentele cu efect cancerigen asupra uroteliului sunt:
a. Fenacetina
b. Ciclofosfamida
c. Furosemidul
d. Cefalosporinele
336. Culturile celulare ale tumorilor vezicale proliferează sub acţiunea:
a. Estrogenilor
b. Androgenilor
c. Hidrocortizonului
d. Toate de mai sus
e. Afirmaţia de mai sus nu este adevarată
337. Cauza principală de apariţie a Tumorilor uroteliale este:
a. Radiatia ionizantă
b. Aminele aromatizate
c. Băuturile alcoolice
d. Medicamentele
e. Mâncarea condimentată
338. Care dintre factorii alimentari nu sunt incriminaţi în apariţia tumorilor vezicale:
a. Condimentele
b. Mezelurile afumate
c. Fructoza
d. Ciclamatul
e. Coloranţii sintetici
339. În care stadiu a tumorilor vezicii urinare, vorbim despre o tumoră supeficială:
a. Ta
b. T1.
c. T2a
d. T3
e. T3a
340. Primele clasificări pe criterii histologice a tumorilor vezicii, care luau în consideraţie nivelul de diferenţiere a celulelor au fost realizate de:
a. Dart în 1936
b. Tomson în 1890
c. Broders în 1922
d. Bressel în 1967
e. Lopatkin 1980
341. În care stadiu a tumorilor vezicii urinare, tumora invadează stratul muscular
a. Ta
b. T1.
c. T2
d. T3a
e. T3b
342. În care stadiu a tumorilor vezicii urinare, tumora invadează prostata, uterul sau vaginul
a. T1
b. T2.
c. T3a
d. T4a
e. Tis
343. O tumoră a vezicii urinare bine diferenţiată se va caracteruza prin:
a. G1
b. G2
c. G3
d. G4
e. Gradul de diferenţiere nu se notează prin G
344. Care dinte tumorile vezicii urinare sunt maligne
a. Papilomul: tranziţional (urotelial),epidermoid, inversat
b. Carcinomul cu celule tranziţionale (uroteliale)
c. Adenomul vilos.
d. Carcinoidul
e. Carcinomul epidermiod
Răspuns corect – b,d,e Curs de prelegeri pag.111
345. Pentru tumorile vezicii urinare este caracteristic:
a. Hematuria macroscopică
b. Metastazarea precoc
c. Dureri precoce in oasele bazinului.
d. Metastazare relativ tardivă în alte organ
e. Absenţa durerilor.
Răspuns corect – a,d,e Curs de prelegeri pag.112
346. Hematuria provocată de tumorile vezicale este
a. Variabilă ca intensitate
b. Capricioasă
c. Monosimptomatică
d. Provocată
Răspuns corect – a,d,c Curs de prelegeri pag.112
347. Tamponada vezicii urinare poate fi consecinţa:
a. Retenţiei cronice de urină
b. Tumorilor vezicii urinare
c. Pielonefritei acute
d. Tumorilor peniene
348. În tumorile vezicale infiltrative hematuria este:
a. Intensă
b. De intensitate mică
c. Cu singe curat
d. Murdară, putridă
e. Nu este caracteristică
Răspuns corect b,d Curs de prelegeri pag.112
349. În tumorile vezicii urinare hematuria este caracteristică pentru circa % din tumori.
a. 40 -50%
b. 60-70 %
c. sub 40%
d. 80-90%
e. 100%
350. În cadrul examinării obiective a pacientului cu tumoră vezicală cea mai informativă metodă este:
a. Tuşeul rectal
b. Palparea vezicii urinare
c. Palparea bimanuală a vezicii urinare
d. Manevra Giordano
351. Metoda imagistică de primă intenţie în diagnosticul tumorilor vezicii urinare este:
a. Ecografia
b. Radiografia reno-vezicală simplă
c. Urografia intravenoasă
e. Cistoscopia
352. Cistografia după metoda Temeleescu constă în:
a. Realiarea cliseului cistografic la 30 minute de la injectarea i/v a contrastului
b. Introducerea concomitentă in vezica urinară a contrastului şi aerului
c. Distensia progresivă a vezicii urinare cu substanţă de contrast şi expuneri repetate pe acelaşi film
d. Utilizarea sulfatuluid e bariu ca substanţă de contrast
e. Realizarea intraoperatorie a cistografiei
353. Examinarea cea mai importantă şi hotărâtoare în diagnosticul unei tumori vezicale este:
a. Ecografia
b. Tomografia computerizată
c. Rezonanţa magneto-nucleară
d. Cistoscopia
e. Urografia intravenoasă
354. Care marcheri biologici pot fi utilizaţi în diagnosticul tumorilor vezicii urinare:
a. PSA
b. Alataminotransferaza
c. Lactodehidrogenaza (LDH)
d. Muramidaza
e. CYFRA 21-1
Răspuns corect c,d,e Curs de prelegeri pag.116
355. Tratamenul de elecţie în tumorile superficiale a vezicii urinare est
a. Cistectomia parţială.
b. Rezecţia transuretrală a vezicii urinare (TUR V)
c. Cistectomia totală.
d. Chimioterapia intravezicală.
e. Formolizarea vezicii urinar
356. Tumorile vezicii urinare metastazează mai frecvent în:
a. Nodulii limfatici regionali.
b. Mediastin
c. Corpii cavernoşi
d. Piele
e. Plămân
Răspuns corect a,e Lopatkin Pag.393
357. Metoda de elecţie de derivare a urinei după cistectomia totală este:
a. Ureterocutaneoanastomoza
b. Ureterosigoidoanastomoza
c. Operaţia Bricher
d. Ileoplastia
e. Ureterorectoanastomoza
358. Protocolul de urmare postoperatorie a pacienţilor cu tumori vezicale va include:
a. Cistoscopie de control la 3 luni în I an, şi la 6 luni următorii 3 ani, apoi anual
b. Cistoscopie de control la 6 luni în I an, apoi anual restul vieţii
c. Cistoscopie de control o dată pe an, în primii 3 ani.
d. Cistoscopie de control în caz de hematurie
e. Cistoscopie în caz de prezenţa a tumorii ecografice
359. Terapia adjuvantă (de elecţie) în tumorile vezicale superficiale este:
a. Radioterapia externă
b. Chimioterapia sistemică
c. Asocierea chimioterapiei sistemice cu cea intravezicală
d. Instalaţii vezicale cu vaccina BCG
e. În tumorile superficiale terapie adjuvantă nu se indică
360. Cea mai controversată metodă de tratament chirurgical a tumorilor vezicale este:
a. Rezecţia transuretrală
b. Rezecţia transvezicală a tumorii
c. Cistectomia parţială
d. Cistectomia totală
e. Nici una din cele numite
361. Care dintre substanţele de mai jos nu sunt utilizate în tratamenul adjuvant al tumorilor vezicii urinare:
a. Zoladex
b. Thiotepa
c. Mitomicina C
d. Adriamicina
e. BCG
362. Instilaţiile intravezicale cu BCG in Tumorile vezicii urinare încep la :
a. 2-3 saptamîni postoperator
b. Se efectuiează intraoperator
c. Se efectuiază preoperator
d. La 2-3 luni postoperator
e. BCG nu se instilează în vezica urinară
363. Majoritatea recidivelor tumorilor veziucii urinare apar la un interval de:
a. 1-2 luni postoperator
b. 2-3 luni postoperator
c. 6-12 luni postoperator
d. 1-2 ani postoperator
e. Nu există un interval statistic confiormat de apariţie a recidivelor
Răspuns corect c Curs de prelegeri pag. 121
364. Cei mai importanţi factori prognostici în evoluţia unei tumori a vezicii urinare sunt:
a. Stadiul şi gradul tumorii,
b. Multifocalitatea,
c. Rata de recidivă şi intervalul dintre recidive
d. Prezenţa CIS
e. Toţi cei enumeraţi
365. În cancerul penian, tumora cu dimensiune 2-5 cm, aparţine stadiului:
a. T19
b. T1
c. T2
d. T3
e. T4
366. Cancerul penian se dezvoltă cel mai frecvent la nivelul:
a. Glandelor peniene
b. Corpilor cavernoşi
c. Prepatiului
d. Şanţului balano-prepuţian
367. În cancerul penian durerea ca simptom este:
a. Precoce
b. Nu este caracteristică
c. Are un caracter permanent, persistent
d. Are un caracter provocat
e. Este însoţită de hematurie
368. Perioade de incubare a candilomatozei peniene este de:
a. 2-3 săptămâni
b. 1-2 luni
c. 6-8 luni
d. peste 1 an
e. 1-2 zile
369. În stadiul T2 al cancerului penian operaţia de elecţie va fi:
a. Circumcizia
b. Amputaţia glandului penian
c. Amputaţia peniană
d. Operaţia Diuchen
e. Emasculaţia
370. Care din investigaţiile de mai jos sunt contraindicate în tumorile testiculare?
a. Urografia intravenoasă
b. Ecografia scrotului.
c. Radiografia testicolelor.
d. Biopsia testiculară percutanată.
e. Limfografia
371. Cea mai frecventă tumoră testiculară este:
a. Seminomul
b. Carcinomul embrionar
c. Coricarcinomul
d. Teratomul
e. Sarcomul
372. Cea mai simplă şi neinvazivă metodă de diagnostic a tumorilor renale este:
a. Urografia intravenoasă
b. Scintigrafia dinamică
c. Ultrasonografia
e. Angiografia
373. Cele mai frecvente tumori ale vezicii urinare sunt:
a. Feocromocitomul
b. Tumorile endometriale
c. Corionepiteliomul
d. Tumorile uroteliale
e. Sarcomul.
374. Pentru care maladie este caracteristică apariţia varicolcelului simptomatic:
a. Ptoza renală
b. Hidronefroza
c. Polichistoza renală
d. Tumorile renale
e. Pionefroza
375. Care tumori urogenitale au o apariţie anuală de 2-3 cazuri nou diagnosticate la 100 000 Barbaţi:
a. Tumorile renale
b. Tumorile peniene
c. Tumorile vezicii urinare
d. Cancerul prostatei
e. Tumorile testiculare
376. Incidenţa maximă a tumorilor testiculare este la vîrsta de:
a. 2-5 ani
b. 14-20 ani
c. 20-35 ani
d. 40-50 ani
e. Peste 60 de ani
377. Care sunt factorii cei mai incriminaţi în apariţia tumorilor testiculare:
a. Criptorhidia
b. Atrofia testiculară
c. Consumul de droguri
d. Cosumul de anabolice
e. Toţi cei enumeraţi.
378. Care tumoră testiculară din cele enumerate nu aparţine celor cerminale:
a. Seminoame: tipice, anaplastice, seminom spermotocitar
b. Carcinoame embrionare
c. Teratoame: mature, imature, nediferenţiate
d. Tumorile sinusului endodermal
e. Tumori din celule Leiding
379. Care tumoră testiculară din cele enumerate este cerminală:
a. Seminoame: tipice, anaplastice, seminom spermotocitar
b. Tumori din celule Sertoli
c. Gonadoblastoame
d. Granulom spermatic
e. Tumori din celule Leiding
380. Conform stadializării clinice a seminoamelor după Boden-Gibb, tumora scrotală cu adenopatii subdiafragmatice de 2-5 cm este in stadiul:
a. I - Întîi
b. IIa
c. IIb
d. III
e. IV
381. Care tumoră testiculară este o tumoră mare, omogenă, măreste testicolul în toate direcţiile, pastrândui forma ovoidă?
a. Seminomul
b. Corioepiteliomul
c. Cancerul embrionar
d. Teratocarcinomul
382. Care tumoră testicualră apare preponderent dupa vîrsta de 50 de ani:
a. Seminomul spermocitar
b. Carcinomul embrionar
c. Teratocarcinomul
d. Seminomul pur
e. Tumorile din celulele Sertoli
383. Care tumoră testiculară este o tumoră mică (4-5 cm), care nu măreste cu mult volumul testicolului, asimetrică, cu suprafaţă neuniformă, deformează testicolul
a. Seminomul
b. Corioepiteliomul
c. Cancerul embrionar
d. Teratocarcinomul
384. Semnul dominant în clinica unei tumori testiculare este
a. mărirea nedurerosă în volum a testicolului în asociere cu senzaţia subiectivă de plenitudine
b. mărirea durerosă în volum a testicolului în asociere cu febra
c. mărirea durerosă în volum a testicolului
d. Apariţia febrei
e. Durere în timpul actului sexual
385. Marcherii tumorali cu valoare prognostică în tumorile testiculare sunt:
a. Alfa-fetoproteina (AFP)
b. Gonadotrofina corială (HCG)
c. PSA
d. Muramidaza
e. Proteina specifica de sarcină (PSS)
Răspuns corect a,b,e Curs de prelegeri pag.131
Pielonefrita Gravidelor
386. Factorii care duc la schimbări în tractul urinar în timpul gravidităţii sunt următorii cu excepţia :
a. endocrin
b. febril
c. mecanic
d. neurohumoral
e. prezenţa fătului
Răspunsul corect b «Руководство по акушерской и гинекологической урологии» Д. В. Кан pagina: 56
387. Dereglarea urodinamicii la gravide se întîlneşte de obicei :
a. din 2–4-a săptamîna de sarcină
b. din 5–6-a săptamîna de sarcină
c. din 7–10-a săptamîna de sarcină
d. din 11–20-a săptamîna de sarcină
e. din 21–30-a săptamîna de sarcină
Răspunsul corect d «Урологические заболевания у женщин» А. Л. Шабад pagina: 36
388. Diureza se mareşte la gravide în :
a. I-ul trimestru
b. II-lea trimestru
c. III-lea trimestru
d. I-ul şi II-lea trimestru
e. II-lea şi III-lea trimestru
Răspunsul corect a «Руководство по акушерской и гинекологической урологии» Д. В. Кан pagina: 35
389. Diureza la gravide se micşorează în :
a. I-ul trimestru
b. II-lea trimestru
c. III-lea trimestru
d. I-ul şi II-lea trimestru
e. II-lea şi III-lea trimestru
Răspunsul corect c «Руководство по акушерской и гинекологической урологии» Д. В. Кан pagina: 35
390. Capacitatea maximă de mărire a volumului vezicii urinare la gravide corespunde cu:
a. 1-2-a luna a uterului gravid
b. 3-4-a luna a uterului gravid
c. с) 5-6-a luna a uterului gravid
d. 7-9-a luna a uterului gravid
e. 9-a luna a uterului gravid
Răspunsul corect d «Руководство по акушерской и гинекологической урологии» Д. В. Кан pagina: 35
391. Devierea nesemnificativă a vezicii urinare la gravide se întîlneşte în :
a. prezentaţia fesieră
b. prezentaţia craniană a fătului
c. prezentaţia transversă a fătului
d. nici un răspuns correct
e. toate enumerate
392. După naştere funcţia normală a vezicii urinare se restabileşte:
a. la 1–3-a săptămîna
b. la 4-6–a săptămîna
c. la 9-10–a săptămîna
d. la 11-15–a săptămîna
e. la 16-20–a săptămîna
393. La gravide frecvenţa pielonefritei acute constitue :
a. 0%
b. 1%
c. 11%
d. 50%
e. 100%
Răspunsul corect c «Почки и беременность» проф. Шехтман pagina: 38
394. Factorul ce determină apariţia pielonefritei acute la gravide este :
a. poliuria
b. supraîncălzirea
c. dereglarea pasajului urinar
d. dereglarea fluxului circulaţiei arteriale la renichi
e. toate enumerate mai sus
Răspunsul corect : с Literatura: «Руководство по акушерской и гинекологической урологии» Д. В. Кан pagina: 56
395. În policlinica sa adresat o pacienta în vîrsta de 37 de ani, cu acuze la slabiciune generală, dureri surde în regiunea lombară pe dreapta. Două ore ăn urma a suportat un acces
de colică renală, soldată de ridicarea temperaturii, frisoane urmate de scăderea bruscă a temperaturii, transpiraţii ambundente şi dispariţia a durerilor lombar În timpul
examenului manevra Giordano slab pozitiv din dreapta, rinichii nu se palpează, micţia nu este afectată, urina este transparentă, temperature corpului 37,2° Diagnosticul
probabil :
a. stare după colica renală din dreapta
b. pielonefrită acută purulentă
c. pielită
d. pielonefrită acută hemoragică
e. pielonefrită acută seroasă, calcul ureterului drept
răspunsul corect : e Literatura: «Урологические заболевания у женщин» А. Л. Шабад pagina: 48
396. În policlinica sa adresat o pacienta în vîrsta de 37 de ani, cu acuze la slabiciune generală, dureri surde în regiunea lombară pe dreapt Două ore în urma a suportat un acces de
colică renală, soldată de ridicarea temperaturii, frisoane urmate de scăderea bruscă a temperaturii, transpiraţii ambundente şi dispariţia a durerilor lombar În timpul
examenului manevra Giordano slab pozitiv din dreapta, rinichii nu se palpează, micţia nu este afectată, urina este transparentă, temperature corpului 37,2° Tactica medicului
în cazul dat include :
a. indicarea investigaţiilor ambulator
b. internare de urgenţă
c. internare în mod planificat
d. supraveghere în dinamică
e. indicarea tratamentului în condiţii de ambulator
Răspunsul corect b «Руководство по акушерской и гинекологической урологии» Д. В.Кан pagina: 112
397. Pacienta a fost internată în secţia de urologie cu pielonefrită acută seroasă pe dreapta, calcul ureteral în treimea inferioară cu dimensiuni 0,6×0,8 cm. În cazul dat tactica
medicului presupune consicutivitatea masurilor de tratament :1) terapie antibacteriană intensivă 2) operaţie- revizia renichiului, nefrostomie 3) cateterizarea ureterului pe
dreapta 4) ureterolitotomia 5) nefrostomie percutană.
a. corect 1,2,3,4 şi 5
b. corect 1,3,4,5 şi 2
c. corect 2,4,5,1 şi 3
d. corect 3,4,2,1
e. corect 2,4,5,3 şi 1
398. Din metoda cea mai inofensivă pentru diagnistica tractului urinar în sarcina este :
a. instrumental
b. radiologie
c. rentgenologie
d. ultrasonografie
e. rezonanţa magnetico-nucleară
399. Influenţa nesemnificativă asupra sarcinii o are :
a. dublarea căilor urinare
b. distopia lombară a renichilor
c. distopia renichilor în bazin
d. distopia încrucişată lombară a renichilor
e. nefroptoză
400. Pielonefrita acută se dezvoltă în prima sarcină cel mai des în :
a. 1-2–a luna de sarcină
b. 2-3–a luna de sarcină
c. 4-5–a luna de sarcină
d. 6-7–a luna de sarcină
e. 8-9–a luna de sarcină
401. În sarcinile repetate pielonefrită acută se dezvoltă :
a. 1-2–a luna de sarcină
b. 2-3–a luna de sarcină
c. 4-5–a luna de sarcină
d. 6-7–a luna de sarcină
e. 8-9–a luna de sarcină
402. Tratamentul efectiv în pielonefritele la gravide include obligatoriu una din condiţiile :
a. antibioticoterapie
b. administrarea urosepticilor şi diureticilor
c. restabilirea pasajului urinar
d. sanarea focarelor purulente
Răspunsul corect e Учебник по Урологии под ред. Лопаткина pagina: 128
403. Indicaţia către intervenţie chirurgicală în pielonefrita acută la gravide este :
a. oliguria
b. febră înaltă
c. ureterohidronefroză
d. insuficienţa renală cronică
e. pielonefrita acută purulentă
Răspunsul corect e «Руководство по акушерской и гинекологической урологии» Д. В.Кан pagina: 102
404. Tonusul tractului urinar superior după naştere se restabileşte :
a. într-o săptămînă
b. 2-4 săptămîni
c. 2 luni
d. 4 luni
e. 6 luni
405. Termenii optimali pentru intervenţie chirurgicală planificată în urolitiază la gravide sînt :
a. 1-3-i săptămîni de sarcină
b. 4-8 săptămîni de sarcină
c. 9-12 săptămîni de sarcină
d. 14-18 săptămîni de sarcină
e. 19-20 săptămîni de sarcină
406. Frecvenţa implicării fătului în procesele inflamatorii renale constitue :
a. 5%
b. 20%
c. 21-25%
d. 31-40%
e. 50%
407. În tumorile aparatului genital schimbările aparatului urinar depind de :
a. mărimea tumorilor genitale
b. localizarea tumorilor genitale
c. influenţa neurohumorală
d. devierile hormonale
Răspunsul corect e «Урологические заболевания у женщин» А. Л. Шабад pagina: 168
408. Frecvenţa afectării rinichilor şi ureterelor în fibroamele uterine constitue :
a. 10% cazuri
b. 20% cazuri
c. 30% cazuri
d. 40% cazuri
e. 50% cazuri
409. Înlăturarea miomului uterin este indicaţie absolută în caz de:
a. dizurie
b. cistalgie
c. cistită
d. dereglarea pasajului urinar şi recidivele dese a pielonefritei
e. fistulă vezico-vaginală
410. Endometrioză vezicii urinare cel mai des se depistează la vîrsta de :
a. 10-20 de ani
b. 21-30 de ani
c. 31-40 de ani
d. 41-50 de ani
e. 51-60 de ani
Răspunsul corect d «Руководство по акушерской и гинекологической урологии» Д. В.Кан pagina: 115
411. Metoda de bază în diagnosticul endometriozei vezicii urinare este :
a. examenul ultrasonografic
b. urografie excretorie
c. cistografie ascendentă
d. cistografie micţională
e. cistoscopie
412. Metoda de bază în tratamentul endometriozei vezicii urinare la femeile în perioada climacterică este :
a. instilaţie cu dibunol
b. diatermocoagularea
c. rezecţia vezicii urinare
d. cistectomie
e. radio- şi hormonoterapie
Răspunsul corect «Урологические заболевания у женщин» А. Л. Шабад pagina: 115
TRAUMATISME
413. Tipurile posibile de traumatizare a ureterelor în operaţiile ginecologice :

a. excizie
b. ligaturare
c. compresie
d. înlaturarea porţiunii distale
414. La depistarea traumatizării ureterelor intraoperator tactica chirurgului este:
a. restabilirea pasajului urinar
b. restabilirea integrităţii ureterului
c. restabilirea integrităţii peritoneului
d. drenarea spaţiului retroperitoneal
415. În traumatizarea ureterelor se aplică următoarele metode de restabilire a pasajului urinar :
a. nefrostomia
b. ureteroctomia şi ureterostomia percutană
c. cateter permanent
d. cateter tip dublu J (stent)
416. Drenarea dupa Bulischi este indicată în cazurile de :
a. ligaturarea ureterului
b. excizia ureterului în treimea inferioară fără urohematomă
c. rezecţia ureterului în treimea medie
d. rezecţia ureterului în treimea inferioară
e. rezecţia ureterului în treimea inferioară şi urohematomă a bazinului
417. Varianta optimală în tratamentul exciziei ureterului în treimea inferioară şi urohematomă este:
a. nefrostomia
b. ureteroneostomie percutanată
c. anastamoză a capetelor ureterale
d. drenarea vastă a ţesutului parauteral
e. Nefrostoma + drenarea ţesutului paraureteral
418. Intervenţia chirurgicală de elecţie în a 5-a zi după ligaturarea ureterului complicată cu pielonefrită acută este :
a. înlaturarea ligaturii
b. ureterocistoanastamoză
c. ureterocutaneostomia
d. pielostomia
e. nefrostomia deschisă
419. În traumatizarea ureterului în treimea inferioară la o bolnavă în timpul operaţiei cu privire la cancer uterin st IV sînt indicate :
a. ureteroanastamoză
b. nefrostomie
c. pielostomie
d. ureterocutaneostomie
e. ligaturarea ureterului
420. Traumatizarea cea mai frecventă în intervenţiile transperitoneale :
a. peretele anterior a vezicii urinare
b. peretele lateral a vezicii urinare
c. peretele posterior a vezicii urinare
d. triunghiul Lieto a vezicii urinare
e. colul vezicii urinare
Răspunsul corect a «Руководство по акушерской и гинекологической урологии» Д. В.Кан pagina: 132
421. În leziunile izolate a vezicii urinare este necesar :
a. suturarea defectului
b. cistostomia
c. drenarea cu cateter Folley
d. suturarea defectului + cateter Folley
e. suturarea defectului + cistostomia
Răspunsul corect d Curs de prelegeri pag.100
422. În leziunea concomitentă a vezicii urinare şi treimei inferioare a ureterului sînt necesare următoarele proceduri cu excepţia :
a. anastamoza capetelor ureterului
b. ureterocistoanastamoză
c. suturarea defectului vezicii urinare
d. cistostomia
e. drenarea ţesutului paraureteral
423. Pacienta de 24 de ani. Sarcina 25 de săptamîni.Pielonefrita acută seroasă pe dreapta Ectopia bazinetului şi ureterului pe dreapta pînă la bazin.Datele de concrement nu
sînt.Tratamentul pacientei include :
a. nefrectomie pe dreapta
b. întreruperea sarcinii
c. cateterizarea ureterului
d. nefrostomie percutană
e. poziţia permanentă a pacientei în decubit lateral pe partea opusă, terapie antibacteriană
424. La pacienta 34 de ani în timpul dispensarizării sa depistat în sedimentul urinei 25-30 de leucocite în cîmpul de vedere. Acuze nu prezintă.Antecedente la măladii urologice
lipsesc. Diagnoză prezumptivă :
a. pielonefrită cronică
b. cistită cronică
c. uretrită cronică
d. pielită
e. sarcină
Răspunsul corect a «Урологические заболевания у женщин» А. Л. Шабад pagina: 64
425. Care este cauza cea mai frecventă a dezvoltării pielonefritei la gravide :
a. comprimarea ureterelor cu uter gravid
b. dilatarea ureterelor din cauza schimbarilor hormonale
c. micşorarea reactivităţii organismului
d. numai a şi b
426. În practica de obstetrică şi ginecologie traumatizarea ureterului se întîlneşte mai des în:
a. concomitent ambele uretere
b. treimea inferioară
c. treimea medie
d. combinaţie cu trauma a vezicii urinare
e. treimea superioară
427. La suspectarea traumatizării sau ligaturării ureterului în timpul operaţiei, pentru concretizarea diagnozei se efectuează :
a. radiografia de ansamblu a căilor urinare
b. urografie excretorie
c. USG a cailor urinare
d. cromocistoscopie cu cateterizarea ureterelor
e. posibil urografie şi cromocistoscopie
428. Dacă ligatura aplicată întîmplător pe ureter a fost înlăturată peste cîteva ore după operaţie, cu scop de a preîntîmpina cicatrizarea stenozantă este necesar de a efectua :
a. nefrostomie
b. pielostomie
c. intubarea ureterului
d. nu se interprinde nimic
e. Toate variantele corecte
Rrăspunsul corect a, b «Руководство по акушерской и гинекологической урологии» Д. В.Кан pagina: 185
429. În traumatizarea eronată a uretrei feminine este necesar :
a. suturarea separată a uretrei şi vaginului
b. cateter Folley
c. cistostomie
d. corect suturarea separată + cistostomie
e. corect suturarea separată a uretrei şi vaginului + cateter Folley
430. Diagnosticarea fistulei cisto-vaginale se bazează pe metodele enumerate jos, cu excepţia :
a. urografia excretorie
b. cistografia
c. vaginografia
d. cistoscopia
e. control în valve a vaginului
431. Simptomul de bază în fistula vezico-vaginală este :
a. dizuria
b. incontinenţa de urină
c. hematurie
d. eliminarea urinei în vagin
e. menzis prin vezica urinară
Răspunsul corect : d «Руководство по акушерской и гинекологической урологии» Д. В.Кан pagina: 174
432. Simptomul de bază în fistula vezico-uterină este :
a. dizuria
c. polakiuria
d. eliminarea urinei în vagin
e. menzis prin vezica urina
433. Indicaţie la abordul transvaginal în fistula vezico-vaginală este fistula :
a. la nivelul ostiurilor ureterale
b. mai jos de ostiurile ureterale
c. în zona vezicii urinare
d. vezico-vaginală în combinaţie cu fistula uretro vaginală
e. nici una din cele enumerate
434. Indicaţie la abordul vezical în fistula vezico-vaginală este fistula :
b. mai jos de ligamentul interureteral
c. vezico-vaginală în combinaţie cu fistula uretro-vaginală
d. vezico-vaginală în combinaţie cu fistula recto-vaginală
e. închisă spontan
435. Indicaţie la abordul transperitoneal în fistula vezico-vaginală este fistula :
b. mai sus de ligamentul interureteral
c. mai sus de ligamentul interureteral în combinaţie cu volumul redus a vezicii urinare
d. fistula vezico-vaginală şi uretro-vaginală
e. recto-vaginală
Răspunsul corect c «Руководство по акушерской и гинекологической урологии» Д. В.Кан pagina: 174
436. Metoda de bază în diagnosticul fistulei uretero-vaginale este :
a. urografia excretorie
b. cistografia
c. vaginografia
d. cistoscopia
e. control în valve a vaginului
437. Clinic fistula uretero-vaginală se manifestă prin :
a. eliminarea încontinuă a urinei din vagin
c. dureri în regiunea lombară
d. corect eliminarea încontinuă a urinei din vagin + incontinenţa de urină
e. corect eliminarea încontinuă a urinei din vagin + dureri în regiunea lombară
438. Metodele de diagnostic a fistulelor uretero-vaginale sînt :
a. cistoscopia
b. cistografia
c. urografie excretorie şi vaginografie
d. urografia retrogradă
439. Nefrectomia în fistulile uretero-vaginale este indicată în:
a. în funcţia satisfăcătoare a renichiului afectat
b. renichi nefuncţional
c. IRC
d. corect în funcţia satisfăcătoare a renichiului afectat + renichi nefuncţional
e. corect în funcţia satisfăcătoare a renichiului afectat + IRC
440. Indicaţia către ureterocistoanastamoză este :
a. fistula în treimea inferioară a ureterului cu funcţia satisfăcătoare a renichiului
b. fistula treimei medie a ureterului
c. rinichi nefuncţional
d. microcist
e. megavezică
441. Operaţia Boari este indicată în :
a. obliterarea treimei inferioare a ureterului
b. extravazarea fistulei treimei medie a ureterului cu funcţia satisfăcătoare a renichiului
c. renichi afuncţional
d. microcist
e. nici una din cele enumerate
442. Factorul etiologic de bază în incontinenţa de urină la efort este :
a. cistalgia
b. cistită
c. uretrită
d. traumatism la naştere
e. vulvovaginită
443. Cauza apariţiei incontinenţei de urină la efort sînt toate enumerate jos, cu excepţia :
a. naştere patologică
b. naşteri multiple
c. suprasolicitare fizică
d. trauma postoperatorie
e. naştere complicată
444. Care patologie duce la apariţia incontinenţei de urină la efort :
a. subdezvoltarea congenitală a ţesuturilor planşeului pelvin
b. cauze neurogene
c. insuficienţa hormonilor estrogeni
d. toate enumerate
e. nimic din cele enumerate
Răspunsul corect d «Руководство по акушерской и гинекологической урологии» Д.В.Кан pagina: 368
445. Cauza tipică a incontinenţei de urină sînt toate enumerate mai jos, exceptînd :
a. scurtarea uretrei funcţionale
b. scăderea presiunei maximale intrauretrale
c. creşterea presiunei maximale intrauretrale
d. creşterea exagerată a presiunei intravezicale
e. micşorarea în dimensiuni a uretrei funcţionale
446. Semnul cel mai tipic în incontinenţa de urină este :
a. creşterea vitezei maxime a fluxului urinar
b. scaderea timpului de urinare
c. mărirea timpului de urinare
d. corect creşterea vitezei maxime a fluxului urinar şi scaderea timpului de urinare
e. corect creşterea vitezei maxime a fluxului urinar şi mărirea timpului de urinare
447. La bolnavi cu sediul grav de incontinenţă de urină presiunea intravezicală este egală cu :
a. 100 mm col H2O
b. 60-80 mm col H2O
c. 40-60 mm col H2O
d. 20-40 mm col H2O
e. mai puţin de 20 mm col H2O
448. Diagnosticul diferencial a incontinenţei de urină la efort se efectuează cu :
a. ectopia ureterelor
b. hipospadie,epispadie
c. disfuncţia neurogenă a vezicii urinare
d. toate enumerate mai sus
e. numai ectopia ureterelor şi disfuncţia neurogenă a vezicii urinare
449. Exerciţiile fizice aplicate în incontinenţa de urină sînt îndreptate la întărirea :
a. muşchilor planşeului pelvin şi perineului
b. sfincterului vezicii urinare ţi rectului
c. muşchii diafragmali
d. corect muşchilor planşeului pelvin şi perineului şi sfincterului vezicii urinare ţi rectului
e. corect sfincterului vezicii urinare ţi rectului şi muşchii diafragmali
450. Indicaţii către anterioară sînt :
a. uretrocele exprimat
b. cistocele
c. mărirea unghiului vezico-uretral mai mult de 120°
d. corect uretrocele exprimat şi cistocele
451. Operaţia prin plastie cu legătura în incontinenţă de urină este îndreptată la :
a. lungirea uretrei
b. corecţia unghiului posterior vezico uretral
c. micşorarea unghiului de înclinarea a uretrei către simfiza cu ridicarea concomitentă colului vezicii urinare
d. toate enumerate mai sus
e. numai corecţia unghiului posterior vezico uretral şi micşorarea unghiului de înclinarea a uretrei către simfiza cu ridicarea concomitentă colului vezicii urinare
452. Pregătirea către operaţie în legătura cu incontinenţă de urină include :
a. examen complet urologic, ginecologic, neurologic
b. pregătirea minuţioasă a tractului urinar ţi sanarea pielii de pe perineu
c. pregătirea intestinului
d. corect examen complet urologic, ginecologic, neurologic şi pregătirea minuţioasă a tractului urinar ţi sanarea pielii de pe perineu
e. corect pregătirea minuţioasă a tractului urinar ţi sanarea pielii de pe perineu şi pregătirea intestinului
453. Complicaţiile postoperatorii în legătura incontinenţei de urină la efort sînt :
a. reţinerea actului de micţie
b. cistită
c. pielonefrită acută
d. corect reţinerea actului de micţie şi cistită
e. corect reţinerea actului de micţie şi pielonefrită acută
454. După histerectomie peste 12 zile s-a format fistula uretero-vaginală.Pacientei este necesar de efectuat :
a. ureterocistoneostomie sau operaţia Boari de urgenţă
b. nefrostomia prin puncţie
c. ureterocutaneostomie
d. ureterocistoneostomie sau operaţia Boari peste 3-4 luni după nefrostomie
e. ureterocistoneostomie sau operaţia Boari peste 6-8 luni după nefrostomie
455. În timpul operaţiei cezariene cu hemoragie ambundentă au fost ligaturate ambele uretere, s-a instalat anurii. Este necesar de efectuat:
a. revizia repetată a plăgii, înlăturarea ligaturilor de pe uretere
b. ureterocutaneostomia uni- sau bilateral
c. nefrostomia prin puncţie sau chirurgicală pe o parte
d. ureterocistoneostomie sau operaţia Boari
e. continuarea tratamentului conservativ
456. Pacienta de 40 de ani necesită a fi operată de miom uterin, calcul în bazinet 30×30 mm. Pielonefrită cronică. Se recomandă :
a. extirparea uterului
b. pielolitotomie
c. extirparea uterului şi pielolitotomie într-un moment
d. nefrostomie percutană
e. externarea
TRAUMATISMELE RENALE
457. Traumele renale au loc în circa …. din toate traumele:

a. 1-2%
b. 10-12%
c. 15-18%
d. 20-24%
e. 26-30%
Răspunsul corect b Curs de prelegeri pag.91
458. Cota lichidului (urină,sing) în componenţa renichiului :
a. 5-10%
b. 15-25%
c. 26-36%
d. 37-48%
e. mai mult de 90%
Răspunsul corect e Лопаткин Н.А. Учебник урологии стр.103
459. Care este conduita terapeutică în caz de hematom subcapsular :
a. tratament chirurgical de urgenţă
b. conservativ de ambulator
c. conservativ în staţionar
d. tratament antibacterial masiv
e. excluderea efortului fizic
Răspunsul corect c Лопаткин Н.А. Учебник урологии стр.101
460. Criteriul de bază în luarea deciziei de nefrectomie în trauma renală :
a. gradul hematuriei
b. prezenţa urohematomului
c. funcţia renichiului contralateral
d. gradul de afectare a perenchimului renal
e. toate enumerate mai sus incorecte
Răspunsul corect a,c,d Лопаткин Н.А. Учебник урологии стр.101
461. Simptomele traumatismului renal :
a. hematurie
b. urohematomă
c. peritonită
d. hemotorax
e. toate enemerate mai sus
Răspunsul corect e Curs de prelegeri pag.94
462. Diagnosticul traumelor renale deschise se bazează pe:
a. depistarea fistulei
b. depistarea hematuriei
c. anurie
d. retenţia acută de urină
e. retenţia cronică de urină
Răspunsul corect a,b Curs de prelegeri pag.94
463. Tratamentul traumatismului renal deschis este:
a. chirurgical
b. conservativ
c. hipotermie locală
d. hipertermie locală
Răspunsul corect a Curs de prelegeri pag.95
464. Indicaţiile către nefrectomie în traumatismul renal sunt:
a. zdrobire renală
b. distrugerea considerabilă
c. anurie
d. macrohematurie
e. piurie
465. Traumatismul penian poate fi o consecinţă a :
a. cistoscopiei
b. calcului uretral
c. lovitură cu piciorul
d. priapismului
e. urografiei intravenoasă
Răspunsul corect c Curs de prelegeri pag.100
466. Luxaţia penisului este posibilă ca rezultat al :
a. maladia Peyroni
b. varicocelului
c. hidrocelului
d. traumatizării ligamentelor peniene
e. sondajului uretral
467. Hematomul format ca urmare a traumatizării penisului se limitează cu :
a. regiunea suprapubiană
b. ţesutul adipos subcutan
c. ambele testicole
d. pielea regiunei perineale
e. pielea regiunei madiale a coapselor
468. Fractura peniană este :
a. ruperea corpilor cavernoşi în timpul erecţiei peniene
b. ruperea corpilor cavernoşi în repaos
c. consecinţa a sondajului uretral
d. consecinţa sondajului ureteral
e. consecinţa sondajului vezical
469. În cazul traumatizării penisului fără afectarea uretrei se suturează :
a. muşchii
b. pielea
c. membrana albuginea
d. ţesutul adipos
e. aponeuroză
470. În cazul traumatizării peniene şi a uretrei se suturează :
a. defectul penian
b. uretra
c. pielea şi uretra
d. corpii cavernoşi şi uretra
e. pielea
471. Tratamentul conservativ a traumatismului penian constă în :
a. regim de pat
b. pansament ce ţine penisul fixat de simfiza pubiană
c. hipotermie
d. clorura de calciu şi bromide
e. toate enumerate
472. Factorul etiologic în traumatismul testicular :
a. plimbări calare
b. plimbări cu bicicletă
c. lovitură cu piciorul
d. primele trei
e. plimbare cu motocicletă
473. Semnele clinice a traumei testiculare :
a. dureri acute
b. hematom scrotal
c. marirea în volum a scrotului
d. hiperemia pielii scrotului
474. Tratamentul conservativ al traumatismului testicular constă :
a. regim de pat
b. fixaţia scrotului cu suspenzoriul
c. hipotermie locală
d. antibiotice
e. toate enumerate
475. Intervenţia chirurgicală în traumatismul testicular este indicată :
a. acumulări masive de sînge între foiţele testiculare
b. în cazul complicării cu orhită
c. în cazul complicării cu epididimită
d. în cazul zdrobirii testiculare
e. toate enumerate
476. Care sînt indicaţiile pentru tratament chirurgical în traumatismul testicular :
a. retenţie acută de urină
b. hematurie
c. hematomul testicular
d. hidrocel
e. anurie
477. Indicaţiile pentru tratament conservativ a traumatismului testicular sunt :
a. induraţia testiculelor
b. hidrocel
c. fistulizarea procesului
d. hematurie
e. azoospermie
478. Complicaţiile traumatismului testicular sunt:
a. anurie
b. retenţie acută de urină
c. prostatorea
d. uretroragia
e. orhoepididimită
479. Semne clinice a traumatismului testicular sunt:
a. hidrocel
b. varicocel
c. macrohematurie
d. hematom testicular
e. dureri scrotale
Răspunsul corect d,e Curs de prelegeri pag.99
480. Urmările traumatismului renal pot fi :
a. pielonefrită
b. nefrolitiază
c. paranefrită
d. IRA
e. IRC
Răspunsul corect a,b,c Curs de prelegeri pag.95
481. Cauzele traumatizării ureterului sunt:
a. iatrogene
b. procese tumorale a organelor pelvine
c. procese inflamatorii a organelor pelvine
d. concrement ureteral
e. toate enumerate
482. Simptomele traumatismului ureteral sunt:
a. dureri lombare sub formă de colică renală
b. febră
c. semne de intoxicare
d. anurie
e. toate enumerate
483. Complicaţiile traumelor ureterale sunt:
a. fistula urinară cronică
b. pielonefrită acută
c. ureterohidronefroză
d. stricturi ureterale postinflamatorii
e. toate enumerate
484. Tratamentul traumatismului ureteral constă în:
a. nefrostomie peste 2 luni
b. tratamentul chirurgical de urgenţă (primele 6 ore de la trauma)
c. sondajul ureteral
d. sondajul vezical
e. toate enumerate
485. În rupturile vezicii urinare semnul Zeldovici înseamnă :
a. apariţia sîngelui la sondarea vezicii urinare
b. evacuarea neadecvată a lichidului întrodus în vezica urinară
c. retenţia acută de urină
d. dizurie
e. palparea dureroasă a regiunei suprapubiene
486. În rupturile intraperitoneale a vezicii urinare peritonita apare peste :
a. 1 oră
b. 24 de ore
c. 10-12 ore
d. 48 de ore
e. peritonita nu apare
487. În caz de trauma vezicii urinare se permite drenarea transuretrală :
a. la rupturile intraperitoneale
b. la rupturile extraperitoneale
c. perforaţia iatrogenă în timpul intervenţiilor endoscopice
d. peste 24 de ore dupa traumatizarea
e. nici un răspuns corect
Răspunsul corect :e Curs de prelegeri pag.97
488. Rupturile vezicii urinare pot fi :
a. intraperitoneale
b. intravaginale
c. extraperitoneale
d. intrauterine
e. toate enumerate
Răspunsul corect a,c Curs de prelegeri pag.96
489. Cauzele rupturilor vezicii urinare sunt :
a. evaluarea presiunei intraabdominale
b. efortul fizic
c. creşterea presiunei hidrostatice în vezica urinară
d. raniri cu fragmente din oasele bazinului
e. toate enumerate
Răspunsul corect c,d Curs de prelegeri pag.96
490. Simptomele traumatismului vezicii urinare sunt:
a. durerea
b. dereglarea micţiunei
c. hematurie
d. tensionare suprapubiană
e. toate enumerate
491. Diagnosticul diferencial a rupturii de vezică urinară se efectuează cu :
a. traumatismul de ficat
b. traumatismul de splină
c. traumatismul de pancreas
d. graviditate extrauterină
492. Tratamentul rupturilor vezicii urinare este :
a. conservativ
b. chirurgical
c. mai des conservativ
d. mai des chirurgical
e. nici un răspuns nu e corect
493. Tratamentul chirurgical a rupturilor de vizică urinară constă :
a. laparatomia cu spălarea cavităţii abdominale
b. suturarea vezicii urinare în două straturi
c. instalarea epicistostomei
d. drenarea vezicii urinare prin uretră
e. nici un răspuns nu e corect
494. Plăgile vezicii urinare sînt produse prin :
a. împunsături de cuţit
b. glonţi
c. schije
d. sondaj uretral
Răspunsul corect a,b,c Curs de prelegeri pag..97
495. Care sînt părţile componente a uretrei :
a. uretra prostatică
b. uretra membranoasă
c. uretra perineală
d. uretra penială
Răspunsul corect a,b,c,d Curs de prelegeri pag.98
496. Uretra anterioară se traumatizează la următoarea acţiune:
a. cădere
b. călare pe un corp dur
c. cateterizm uretral forţat
d. în măladia Peyroni
497. Simptome întîlnite în traumatism uretral sunt:
a. uretroragie
b. retenţie de urină
c. hematom (urohematom) perineal
d. dureri
Răspunsul corect a,b,c,d Curs de prelegeri pag.98
498. În diagnosticul traumatismului uretral se ea în consideraţie :
a. mecanizmul traumei
b. hemoragia uretrală
c. retenţia urinară
d. hematomul perineal
499. Tratamentul adecvat a traumatismului uretral constă în :
a. regim de pat
b. hipotermie locală
c. administrarea diureticilor
d. tratament antiinflamator
ADENOMUL DE PROSTATĂ TESTE de evaluare V.Ghicavîi
500. Factorii de risc pentru apariţia adenomului de prostată sunt:

a. Vârsta
b. Hipertestosteronemia
c. Ciroză, diabet
d. Hiperdehidrotestosteronemia
e. Toate
Răspuns corect e, p.139, 141, Curs de prelegeri
501. Glanda prostatică are o structură zonală şi cuprinde:
a. Zona periferică
b. Zona centrală
c. Zona tranzitorie
d. Stroma fibromusculară
e. Toate
Răspuns corect e p.141, 143, Curs de prelegeri
502. În zona Colicolui Seminal se află orificiile:
a. Ductului ejaculator
b. Orificiile ureterale
c. Orificiile glandelor limfatice
d. Uretrei proximale
e. Nici una
Răspuns corect a p.141, 142, Curs de prelegeri
503. Funcţia sfincterului intern (preprostatic) este de a:
a. Opri sau a începe procesul micţional
b. Nu permite apariţia ejaculării retrograde
c. Formează o presiune a jetului urinar
d. Nu permite extinderea extraprostatică a adenomului
e. Prezintă un barier pentru infecţia uretrală
Răspuns corect a,b,e p.140, 141, Curs de prelegeri
504. Glandele periprostatice au funcţia de :
a. De a controla presiunea micţională
b. De a controla presiunea ejaculatorie
c. Are rol important în funcţia secretorie a prostatei
d. Drenarea vezicolelor seminale
e. funcţie neînsemnată
Răspuns corect e p.142, Curs de prelegeri
505. Ducturile ejaculatorii se deschid cu orificiile sale în zona:
a. Centrală
b. Periferică
c. Tranzitorie
d. Stroma fibromusculară
e. Segmentul periprostatic
Răspuns corect a p.141, Curs de prelegeri
506. Stroma prostatei constă din:
a. Plexuri vasculare şi nervoase
b. Elemente a musculaturii striate
c. Elemente a musculaturii netede
d. Elemente a ţesutului conjunctiv
e. Toate
Răspuns corect a,c,d p.140, Curs de prelegeri
507. Zona periferică a prostatei constă din epiteliu de secreţie în volum de:
a. 30-50 %
b. 50-60 %
c. 60-70 %
d. 80-90 %
e. 100 %
Răspuns corect c p.142, Curs de prelegeri
508. Ducturile zonei periferice se deschid în:
a. Ducturile ejaculatorii
b. Pe suprafaţa sfincterului intern
c. Partea proximală a uretrei
d. Partea distală a uretrei
e. Partea opusă colicului seminal
Răspuns corect d,e p.140, 142 Curs de prelegeri
509. Cancerul prostatei se dezvoltă din zona periferică în :
a. 10-20 %
b. 20-40 %
c. 40-50 %
d. 60-70 %
e. 100 %
Răspuns corect d p.139-142, Curs de prelegeri
510. Zona tranzitorie ocupă din masa prostatei doar :
a. 2-5 %
b. 10 -15 %
c. 20-30 %
d. 40-50 %
e. Peste 50 %
Răspuns corect a p.372, Lopatkin
511. La baza dezvoltării embriologice a prostatei se află:
a. Sructură embriologică
b. Două structuri embriologice
c. Trei structuri embriologice
d. Patru structuri embriologice
e. Nici una
Răspuns corect b p.373, Lopatkin
512. Sinusul urogenital stă la baza dezvoltării:
a. Zonei periferice
b. Glandelor periuretrale
c. Zonei de tranziţie
d. Zonei centrale
e. Stromei fibromusculare
Răspuns corect a,b,c p.373, Lopatkin
513. Adenomul de prostată se dezvoltă cel mai des din :
a. Glandele periuretrale
b. Zona tranzitorie
c. Zona periferică
d. Zona centrală
e. În toate zonele prostatei
Răspuns corect a,b p.373, Lopatkin
514. Care din următoare noţiuni actualmente este considerată mai precisă:
a. Hipertrofia prostatei
b. Hiperplazia benignă a prostatei
c. Prostatopatia adenomatoasă
d. Adenomul glandelor parauretrale
e. Hiperplazia nodulară a prostatei
515. Hiperplazia prostatică benignă se depistează iniţial mai des la pacienţii de vârsta:
a. 20-30 ani
b. 30-40 ani
c. 40-50 ani
d. 50-60 ani
e. Toate perioadele vieţii
Răspuns corect c p.368, Lopatkin
516. În baza analizei rezultatelor histologice s-a depistat o corelaţie directă între schimbările morfologice a prostatei şi:
a. Vârsta
b. Procesele inflamatorii a prostatei
c. Dereglarea fonului hormonal
d. Rasa pacientului şi zona de trai
e. Nu este corelaţie
Răspuns corect e p.369, Lopatkin
517. Apariţia iniţială a zonelor morfologic caracteristice adenomului de prostată se poate depista în baza:
a. Examenului digital rectal
b. Ecografic
c. Aprecierea PSA
d. Investigaţii urofloumetrice
e. Manifestarilor clinice
Răspuns corect b,e p.369, Lopatkin
518. Controlul digital transrectal apreciază apariţia adenomului de prostată în:
a. 10-20 %
b. 20-30 %
c. 30-40 %
d. 50-60 %
e. Până la 100 %
Răspuns corect d p.370, Lopatkin
519. Cancerul de prostată se dezvoltă cel mai des din :
a. Glandele periuretrale
b. Zona tranzitorie
c. Zona periferică
d. Zona centrală
e. În toate zonele prostatei
520. Din structura embriologică ( Ductul Volf ) se dezvoltă :
a. Zona periferică
b. Zona tranzitorie
c. Ducturile ejaculatorii
d. Zona centrală
e. Veziculile seminale
Răspuns corect c,d,e p.373, Lopatkin
521. Sub controlul hormonilor androgeni se dezvoltă şi se reglează funcţia:
a. Veziculelor seminale
b. Stromei fibromusculare
c. Zonei centrale
d. Zonei tranzitorie
e. Zonei periferice
522. Sub controlul hormonilor estrogeni se dezvoltă şi se reglează funcţia:
a. Veziculelor seminale
b. Stromei fibromusculare
c. Zonei centrale
d. Zonei tranzitorie
e. Zonei periferice
523. Glandulocitele testiculare sunt stimulate prin sinteza testosteronului nemijlocit de:
a. Hipotalamus
b. Hipofiză
c. Relizing hormon
d. Hormonul liutinizant
e. Hormonul foliculostimulant
524. Testosteronul este secretat în 90 % de:
a. Hipofiză
b. Testicole
c. Suprarenale
d. Hipotalamus
e. Nici unul
525. Testosteronul este secretat în 98 % de:
a. Hipotalamus
b. Hipofiză
c. Testicole
d. Suprarenale
e. Pancreas
Răspuns corect c,d p.374, Lopatkin
526. Secreţia Testosteronului doar în 1-0 % se mai produce în:
a. Suprarenale
b. Ţesutul adipos
c. Ţesutul muscular
d. Epiteliul glandelor prostatice
e. Toate
Răspuns corect a,e p.374, Lopatkin
527. Testosteronul liber circulant în ser constituie :
a. 2 %
b. 10 %
c. 20 %
d. 40 %
e. 50 %
528. Testosteronul complex circulant legat de proteine serice constituie:
a. 57 % complex cu globulinele hormonilor sexuali
b. 40 % complex cu albumine
c. 1 % complex cu globulinele corticosteroidelor
d. 90 % complex cu albumine
e. Nici unul
529. Organul central ţintă a testosteronului este:
a. Hipofiză
b. Testicole
c. Prostata
d. Suprarenalele
e. Toate
530. Dehidrotestosteronul este un metabolit mai activ ca testosteronul de:
a. De 1,5-2 ori
b. 5-6 ori
c. 10-12 ori
d. 50 %
e. 100 %
Răspuns corect a,b p.139-143, Curs de prelegeri
531. Secreţia honadotropin-rilising-hormonului este dirijată de:
a. Testosteron
b. Estradiol
c. Dehidrotestosteron
d. Hormonul liuteinizant
e. Toate
Răspuns corect e p.139, 141, 143 Lopatkin
532. Producţia maximală a androgenilor de către glandele sexuale se manifestă :
a. Până la 30 ani
b. 25-30 ani
c. 30-40 ani
d. 40-50 ani
e. După 50 ani
Răspuns corect b
533. În glanda prostatică sunt depistaţi receptori ai:
a. Androgenilor
b. Estrogenilor
c. Glucocorticoizilor
d. Progesteronului
e. Toate
534. Rolul principal în apariţia şi dezvoltarea adenomului de prostată revine:
a. Vârstei
b. Dereglării hormonale
c. Reacţiilor intercelulare a ţesutului prostatic
d. Dereglările mecanismelor locale de reglare a funcţiei prostatice
e. Toate
535. De ce depinde direcţia de creştere a nodulilor adenomatoşi:
a. Rigiditatea capsulei prostatice
b. Localizarea focarelor iniţiale de hiperplazie în glanda prostatică
c. Structura prostatei
d. Elasticitatea ţesutului parenhimatos al prostatei
e. Diametrul uretrei
Răspuns corect a,b,c,d p.140,142, Curs de prelegeri
536. La ce vârstă pot fi deja depistaţi noduli cu hiperplazie benignă a prostatei:
a. 20-30 ani
b. 40 ani
c. 50 ani
d. 60 ani
e. Peste 60 ani
Răspuns corect b p.141-143, Curs de prelegeri
537. Care este durata de dezvoltare a nodulilor adenomatoşi intraprostatici fără mărirea volumului prostatei:
a. 1-2 ani
b. 5 ani
c. 10 ani
d. 20 ani
e. Peste 20 ani
Răspuns corect d,e p.142, 143 Curs de prelegeri
538. Creşterea nodulilor adenomatoşi are loc datorită:
a. Componentului stromal
b. Componentului epitelial
c. Componentului fibros
d. Componentului fibromuscular
e. Toate
Răspuns corect b p.141,143 Curs de prelegeri
539. În adenoamele de dimensiuni mici predomină:
a. Componentul stromal
b. Componentul epitelial
c. Componentul fibros
d. Componentul fibromuscular
e. Toate
540. În adenoamele voluminoase predomină şesutul:
a. Componentului stromal
b. Componentului epitelial
c. Componentului fibros
d. Componentului fibromuscular
e. Toate
541. Care din variante nu este caracteristică pentru adenomul de prostată:
a. Adenomul papilar
b. Adenomul cribriform
c. Fibroma
d. Mioma
e. Toate
542. Din tumorile benigne a prostatei de origine mezenhimatică putem numi:
a. Cistadenom
b. Lipoma
c. Angioma
d. Teratoma
e. Toate
Răspuns corect b,c,d p.398, Lopatkin
543. Cât de des se întâlneşte procesul inflamator în ţesutul prostatic la pacienţii cu HPB:
a. 5-10 %
b. 20-30 %
c. 50 %
d. 90 %
e. Nu se întâlneşte
544. Ce se subînţelege sub termenul de congestie prostatică:
a. Staza secretului prostatic
b. Edem a stromei fibromusculare
c. Hiperemia stromei fibromusculare
d. Pătrunderea germenilor microbieni
e. Toate
545. Cât de des se întâlneşte adenomul de prostată în asociere cu cancerul prostatic:
a. 2 %
b. 10 %
c. 30 %
d. 50 %
e. Nu se întâlneşte
546. Care din metodele de tratament nu se utilizează actualmente în tratamentul HBP:
a. Adenomectomia clasică (deschisă)
b. TUR
c. Incizia transuretrală a prostatei
d. Vaporizarea transuretrală a prostatei
e. Toate se utilizează
547. Care din metodele miniminvazive se utilizează pe larg în tratamentul adenomului de prostată:
a. Metodele termice endoscopice
b. Dilatarea cu balon
c. Utilizarea stendurilor prostatice
d. Metodele termice neendoscopice
e. Toate
548. Care din datele de mai jos sunt de bază la indicaţia tratamentului adenomului de prostată:
a. Simptomatica IPSS/QOL
b. Complicaţiile HPB
c. Caracterul dereglărilor urodinamice
d. Dimensiunile adenomului
e. Toate
549. Pentru a indica tratamentul chirurgical e important de stabilit ce predomină:
a. Simptomatic iritativă
b. Simptomatica obstructivă
c. Componenta dinamică
d. Componenta mecanică
e. Toate
550. Tratamentul hormonal în HBP se foloseşte tot mai rar deoarece:
a. Nu are efect
b. Dezvoltă reacţii adverse pronunţate
c. Provoacă toxicitate înaltă
d. Apariţia medicamentelor noi mai eficace
e. Preţ înalt
Răspuns corect b,c,d,e p.441, Lopatkin
551. Din grupa inhibitorilor 5-α reductazei fac parte:
a. Fenosterid
b. Episterid
c. Doxazosin
d. Prostatilen
e. Nici unul
Răspuns corect a,b p.443 , Lopatkin
552. Mecanismul de acţiune a finasteridului este:
a. Blochează transmiterea impulsului androgenic la nivel de receptori
b. Inhibă aromataza
c. Blochează acţiunea estradiolului la nivel de receptori
d. Blochează transferul testosteronului în DHT
e. Inhibă enzima 5-α reductaza
Răspuns corect d,e p.443 , Lopatkin
553. Nivelul DHT scade cu 80 % în tratamentul cu Finasterid peste:
a. Două săptămâni de tratament
b. 1 lună
c. 2 luni
d. 3 luni
e. 6 luni
Răspuns corect e p.443 , Lopatkin
554. Volumul prostatei scade peste 6 luni de tratament cu Finasterid cu:
a. 10 %
b. 15%
c. 27 %
d. 35 %
e. 67 %
555. Viteza maximă a jetului urinar creşte peste 6 luni de tratament cu finasterid cu :
a. 2,0 ml/s
b. 2,8 ml/s
c. 3,0 ml/s
d. 3,7 ml/s
e. 5,2 ml/s
Răspuns corect d p.443 , Lopatkin
556. Nivelul PSA seric scade peste 6 luni de tratament cu finasterid cu:
a. 20 %
b. 50%
c. 60 %
d. 70%
e. 90 %
Răspuns corect b p.443 , Lopatkin
557. Eficacitatea tratamentului ci Finasterid pe parcursul a 2 ani a fost analizată în baza investigaţiilor efectuate pe:
a. 500 pacienţi
b. 100 pacienţi
c. 2000 pacienţi
d. 3568 pacienţi
e. 4222 pacienţi
558. Reacţiile adverse în urma tratamentului cu Finasterid au fost:
a. Impotenţa
b. Reducerea libidoului
c. Micşorarea volumului ejaculatului
d. Ginecomastie
e. Vertij, vomă
559. Efectul tratamentului cu Finasterid este îndreptat în direcţia:
a. Reducerii componentului mecanic
b. Micşorarea volumului prostatei
c. Scăderii volumului urinii reziduale
d. Creşterii libidoului
e. Toate
Răspuns corect a,b,c p.444 , Lopatkin
560. Efectul maximal al inhibitorilor 5-α reductazei se va semnala în adenoamele:
a. Mici
b. Cu prevalarea componentei stromale
c. Cu prevalarea componentei glandulare
d. Adenoamele voluminoase
e. Toate
Răspuns corect c,d p.445 , Lopatkin
561. α- adrenoreceptorii sunt localizaţi preponderent în :
a. pereţii vaselor magistrale
b. colul vezicii urinare
c. uretra prostatică
d. capsula şi stroma prostatică
e. toate
562. α- adrenoreceptorii se conţin în glandele prostatice în:
a. 10 %
b. 30%
c. 50 %
d. 70%
e. 90 %
563. α1-adrenorblocator superselectiv se consideră:
a. fentolamina
b. prazosina
c. doxasosina
d. terazosina
e. tamsulosina
564. Reacţiile adverse în urma utilizării α-adrenorblocantelor sunt:
a. Hipotonie
b. Dizurie
c. Cefalee
d. Disfuncţii digestive
e. Toate
565. Utilizarea α-adrenorblocantelor duce la micşorarea simptomaticii cu:
a. 10-20 %
b. 20-30%
c. 30-50 %
d. 50-60%
e. 60-80 %
566. Indicaţia de bază a α-adrenorblocantelor este:
a. Polachiuria nocturnă
b. Polachiuria de zi
c. Stranguria
d. Prevalarea componentei stromale în prostată
e. Toate
567. La utilizarea α-adrenorblocantelor se observă o creştere a vitezei maxime a jetului urinar cu :
a. 12-25 %
b. 30-47 %
c. 52-66 %
d. 70-84 %
e. Peste 90 %
568. Efectul imediat al tratamentului cu α-adrenorblocante apare la :
a. 1 săptămână
b. 1 lună
c. 3 luni
d. 6 luni
e. 1 an
569. Care din medicamente prezintă selectivitate pentru un subtip al α1- adrenoreceptorilor:
a. prazosin
b. alfurosin
c. terazosin
d. doxasosin
e. tamsulosin
570. Hipertensiunea arterială se întâlneşte la pacienţii cu HBP în :
a. 5-10 %
b. 10-20 %
c. 20-25 %
d. 25-40 %
e. 50-67 %
Răspuns corect d p.149 , Curs de prelegeri
571. Efectul Serenoa repens asupra celulelor prostatice se exprimă prin:
a. Acţiune inhibitorie asupra andogenilor
b. Inhibă activitatea 5 α-reductazei
c. Scade concentraţia 3 α-dehidrogenazei
d. Blochează legătura DHT cu receptorii citoplasmatici
e. Toate
Răspuns corect c p.150 , Curs de prelegeri
572. Efectul antiinflamator al Serenoa repens este:
a. Inhibă sinteza prostaglandinelor
b. Inhibă fosfolipaza A2
c. Acţionează faza vasculară a inflamaţiei
d. Deblochează staza vasculară
e. Toate
Răspuns corect e p.151 , Curs de prelegeri
573. Tratamentul cu permixon are un efect înalt deoarece:
a. Nu acţionează asupra sistemei hipotala-hipofizară
b. Nu are efecte estrogenice sau antiestrogenice
c. Nu influenţiază nivelul PSA
d. Nu influenţiază funcţia sexuală
e. Toate
574. Hipertermia este utilizarea temperaturii înalte în ţesuturi între:
a. 10-20 º C
b. 20-35 º C
c. 40-45 º C
d. 50-60 º C
e. Peste 60 º C
Răspuns corect c p.149-152 , Curs de prelegeri
575. Utilizarea termoterapiei permite folosirea temperaturilor între:
a. 1-5 º C
b. 10-30 º C
c. 30-45 º C
d. 45-70 º C
e. Peste 70 º C
Răspuns corect d p.151 , Curs de prelegeri
576. Utilizarea termoablaţiei permite folosirea temperaturilor între:
a. 70 º C
b. 0 º C
c. 30-50 º C
d. 50-70 º C
e. 70 -200 º C
577. Efectul hipertermic cu utilizarea microundelor se datorează:
a. Efectului termic nespecific
b. Efectului de sclerozare şi neuroanalgetic
c. Creşterea microcirculaţiei
d. Formarea unei zone de necroză în prostată
e. Formarea zonei de denaturare celulară antiproliferativă
Răspuns corect a,b,c p.149 , Curs de prelegeri
578. Efectul termoterapiei se datorează :
a. Efectului termic nespecific
b. Efectului de sclerozant şi neuroanalgetic
c. Creşterii microcirculaţiei
d. Formării unei zone de necroză în prostată
e. Formării zonei de denaturare celulară antiproliferativă
Răspuns corect d,e p.150, Curs de prelegeri
579. Efectul de relaxare a elementelor musculare netede a prostatei la utilizarea hipertermiei este identic cu folosirea:
a. α-adrenorblocantelor
b. inhibitorilor 5 α-reductazei
c. preparatelor fitoterapeutice
d. preparatelor hormonale
e. toate
580. Complicaţia mai des întâlnită la utilizarea termoterapiei în tratamentul HBP este:
a. Uretroragia
b. retenţia acută de urină
c. incontenenţa de urinăâ
d. ejacularea retrogradă
e. toate
581. Care principiu stă la baza metodei HIFU (ultrasunet focalizat de înaltă frecvenţă) în tratamentul HBP:
a. Transformarea energiei cinetice a oscilaţiilor mecanice în căldură
b. Utilizarea undelor scurte
c. Utilizarea undelor radio
d. Utilizarea iradiaţiei rentghenologice
e. Nici unul
582. Indicaţiile absolute pentru tratamentul chirurgical deschis al Adenomului de prostată sunt:
a. retenţia de urină
b. hematurie totală
c. insuficienţă renală cauzată de HPB
d. calculi ai vezicii urinare
e. toate
583. Indicaţiile absolute pentru tratamentul conservator al HPB sunt:
a. Infecţia urinară secundară
b. Diverticol al vezicii urinare
c. Urina reziduală până la 50 ml
d. Polachiurie nocturnă pronunţată
e. Volumul mic al prostatei
Răspuns corect c,d,e p.468, Lopatkin
584. Care din metodele date se referă la tratamentul deschis al adenomului de prostată:
a. Transvezicală
b. Perineală
c. Transabdominală
d. Transrectală
e. Toate
585. Adenoectomia urgentă se efectuiază în caz de :
a. Hemoragii periculoase pentru viaţă
b. Retenţie acută de urină
c. Stare toxico-septică
d. Adenom voluminos
e. Calculi ai vezicii urinare
Răspuns corect a,b p.468, Lopatkin
586. Instalarea cistostomei este indicată în caz de :
a. Hemoragii periculoase pentru viaţă
b. Retenţie acută de urină
c. Stare toxico-septică
d. Adenom voluminos
e. Calculi ai vezicii urinare
Răspuns corect a,c p.469, Lopatkin
587. Contraindicaţii absolute adenomectomiei clasice deschise de urgenţă sunt:
a. Angina pectorală instabilă
b. Anevrisma aortei, infarc acut
c. Boala hipertonică,gr.IV
d. Insuficinţa renală cronică terminală
e. Diabet zaharat
Răspuns corect a,b,c,d p.470, Lopatkin
588. Anestezia recomandată în operaţia clasică deschisă:
a. Generală
b. Peridurală
c. Rahidiană
d. Perisacrală
e. Locală
589. Suturarea lojei adenomului postadenomectomie este:
a. Obligatorie
b. Recomandată
c. Contraindicată
d. Nu se efectuiază dacă se utilizează sonda Foley cu scop hemostatic
e. Obligatorie numai în operaţiile miniinvazive
590. Adenomectomia retropubiană este contraindicată în caz de :
a. Calculi în vezica urinară
b. Tumori şi diverticolii vezicii urinare
c. Ureterocele
d. Calculi ureterali intramurali
e. Toate
591. Complicaţia de bază a adenomectomiei retropubiene este:
a. Strictura uretrei
b. Infiltraţia urinară paraprostatică
c. Flegmonul bazinului mic
d. Incontenenţa de urină
e. Toate
592. Complicaţiile postoperatorii în operaţiile clasice deschise constituie:
a. 10 %
b. 23 %
c. 30 %
d. 55 %
e. 80 %
593. Cauza pielonefritei acute după adenomectomia deschisă este:
a. Infecţia urinară preoperatorie
b. Drenarea insuficientă a vezicii urinare
c. Antibioticoterapia neadecvată
d. Adenomul voluminos
e. Infecţia spitalicească
594. Actualmente vasorezecţia este indicată:
a. În procesele inflamatorii a organelor urogenitale
b. Stări alergice la medicamente antibacteriene
c. În adenomectomia în două etape
d. Permanent
e. Actualmente nu este acceptată
595. Complicaţii trombembolice după adenomectomii se înregistrează la :
a. 20 %
b. 40 %
c. 50 %
d. 60 %
e. 90 %
596. Cauza de bază a hemoragiilor precoce postoperatorii este:
a. Fibrinoliza locală sub acţiunea fibrinolizinei şi plasminei glandei prostatice
c. Drenarea insuficientă a vezicii urinare
d. Hemostaza insuficientă intraoperatorie
e. Crizele hipertensive
597. Cauza persistenţei fistulei postoperatorii de lungă durată este:
a. Obezitatea
b. Diabetul zaharat
c. Infecţia urinară
d. Restabilirea micţiei neadecvate
e. Păstrarea obstrucţiei intravezicale
Răspuns corect d,e p.477, Lopatkin
598. Strictura uretrei postadenomectomie se întâlneşte în :
a. 0,1-5 %
b. 0,5-7 %
c. 10 %
d. 10-15 %
e. Peste 20 %
599. „Calea falsă” a uretrei este rezultatul:
a. Existenţei srtricturii de uretră preoperator
b. Cateterizarea forţată
c. Bujarea uretrei
d. Suturarea excesivă a colului vezicii urinare
e. Menţinerea îndelungată a sondei uretrale
Răspuns corect b,c p.478, Lopatkin
600. Tratamentul majorităţii complicaţiilor adenomectomiei deschise se efectuiază:
a. Conservativ
b. Endoscopic
c. Operaţie deschisă
d. Fizioterapeutic
e. Toate
SEXOLOGIE + INFECTII
601. În care perioadă de dezvoltare sexuală se manifestă excesele sexuale?

a. Prepubertară
b. Pubertară
c. Tranziţie
d. Maturitate sexuală
e. Involutiv
Răspuns corect - c Vasilicenco – p.60
602. Manifestarea crizelor de vîrstă prin Masturbaţie este caracteristică pentru perioada
a. Prepubertară
b. Pubertară
c. Tranziţie
d. Maturitate sexuală
e. Involutiv
Răspuns corect - b Vasilicenco – p.59
603. Consituţia sexuală a bărbatului se determină prin indicii prezentaţi înafară de:
a. Libidoul
b. Prima ejaculare şi excesul maximal
c. Pilozitate
d. Date antropometrice
e. Dimensiunile organelor genitale
Răspuns corect - e Vasilicenco – p.68
609. Sexopatologia este ştiinţa formată pe marginea:
a. Urologiei
b. Ginecologiei
c. Psihiatriei
d. Endocrinologiei
e. Neurologie
Răspuns corect – a,b,c,d Vasilicenco – p.6
610. Ritmul fiziologic a activităţii sexuale în cuplu pentru bărbaţi de vîrsta maturităţii sexuale este:
a. 2-3 în lună
b. 2-3 în săptămînă
c. 2-3 în zi
d. 2-3 în oră
e. Nici una din ele
Răspuns corect – b Vasilicenco – p.61
611. Climaxul masculin este format din 2 componente principale:
a. Diminuarea libidoului şi vederii
b. Diminuarea funcţiei rectile şi insomnia
c. Diminuarea libidoului şi funcţiei erectile
d. Diminuarea funcţiei erectile şi creşterea TA
e. Nici una din variante
612. Noţiunea de norma Sexualităţii masculine este:
a. Erecţia
b. Ejacularea
c. Orgasm
d. Libidoul
e. Toate sus numite
613. Vîrsta medie pentru apariţia climaxului masculin este:
a. 35-55 ani
b. 55-75 ani
c. 45-60 ani
d. 60-80 ani
e. 70-90 ani
Răspuns corect - c Vasilicenco - prelegere
614. Manifestările fiziologice ce determină trecerea în perioada pubertară la băieţi sunt:
a. Capacitatea erectilă
b. Pilozitate
c. Ejaculare
d. Masturbaţie
e. Orgasm
615. Manifestările fiziologice ce determină trecerea în perioada pubertară la fete sunt:
a. Pilozitate
b. Mensis
c. Masturbaţie
d. Orgasm
e. Vaginism
616. Devieri sexualre de identitate sunt:
a. Homosexualism
b. Heterosexualism
c. Transexualism
d. Froteurism
e. Pedofilia
617. Devieri sexuale de orientare sunt:
a. Homosexualism
b. Zoofilia
c. Pedofilia
d. Herontofilia
e. Toate
613. Constituţia sexuală se prezintă prin:
a. Complexul contantelor biologice ereditare şi dezvoltate
b. Dimensiunile organelor genitale
c. Nivelul hormonal sanguin
d. Dezvoltarea sistemul ostioarticular
e. Pilozitatea
Răspuns corect - a Vasilicenco – p.65
614. Consituţia sexuală şi activitatea sexuală corelează cu:
a. Dimensiunile organelor genitale
b. Excesele sexuale
c. Dezvoltarea sexuală tardivă
d. Dezvoltarea sexuală precoce
e. Dezvoltarea aparatului locomotor
Răspuns corect - d Vasilicenco – p.66
615. Consituţia sexuală a bărbatului se determină prin indicii prezentaţi înafară de:
a. Libidoul
b. Prima ejaculare şi excesul maximal
c. Pilozitate
d. Date antropometrice
e. Dimensiunile organelor genitale
616. Durata cotusului în corelaţie cu regimul optimal de relaţii este cu durata medie de:
a. 1-2 min
b. 3-4 min
c. 5-6 min
d. 10-15 min
e. 20-30 min
617. Criteriile de evaluare a normelor psihologice în funcţie sexuală sunt toate afară de:
a. Începutul oportun a vieţii sexuale
b. Primul act sexual satisfăcător
c. Durata şi regularitatea relaţiilor sexuale
d. Libidoul
e. Particularităţile individuale a caracterului
Răspuns corect - d Vasilicenco – p.190
618. Devieri hormonale în climax masculin sunt:
a. Creşte concentraţia androgenilor
b. Creşte VSH şi LH
c. Descreşte secreţia tiroxină
d. Descreşte nivelul cu Vasopresin
e. Toate enumerate
Răspuns corect - b Vasilicenco – prelegere
619. Climaxul masculin dificil se prezintă prin:
a. DE precedează scăderea libidoului
b. Atonia scrotului
c. Reducerea pilozităţii
d. Ginecomastia
e. Dermografism accentuat
Răspuns corect - a Garpincenco – prelegere
620. Nivelul de testosteron la 80 de ani faţă de 25 ani scade cu:
a. 1%
b. 10%
c. 20%
d. 40%
e. 100%
Răspuns corect - d Vasilicencu – prelegere
621. Diagnosticul climaxului masculin este stabilit prin:
a. Determinarea nivelului de gonodotropine
b. Secretul prostatei
c. Ecografia genitală
d. Nivelul de androgeni
e. Toate
Răspuns corect - c Vasilicencu – prelegere
622. Dilatarea venelor cordonului spermatic e cauzată de:
a. Creşterea presiunii intraabdominale
b. Fluxul patologic din vena renală în vena spermatică
c. Comprimarea cordonului spermatic de Hernie inghinală
d. Patologia organelor scrotului
e. Nici una din cauze
Răspuns corect - b A.Tănase -p.195
623. Ipotezele alterării testicolului şi spermatogenezei în Varicocel sunt:
a. Hiperternie testiculară cu 2-3ºC
b. Staza venoasă şi hipoxemie
c. Limfostaza
d. Dereglarea barierei hematotesticulare şi dereglarea proceselor autoimune
e. Toate sus numite
Răspuns corect - e A.Tănase - p.196
624. Frecvenţa recidivelor după tratamentul chirurgical al varicocelului (Ivanisevici) este de:
a. 0-5%
b. 5-10%
c. 10-25%
d. 25-50%
e. Peste 50%
Răspuns corect - c A.Tănase -p.197
625. Etiologia hidrocelului secundar este:
a. Traumatism repetat
b. Inflamaţii epididimo-testiculare
c. Staza venoasă sau limfatică postoperată
d. Tumori testiculare şi org anelor bazinului mic
e. Toate susnumite
Răspuns corect - e A.Tănase -p.198
626. Tratamentul chirurgical a Hidrocelului prin excizia procesului vaginal neconcrescut şi plastia canalului inghinal este operativ:
a. Rossa
b. Winkelmann
c. Lord
d. Berghman
e. Nici una din acestea
Răspuns corect - a A.Tănase -p.200
627. Metoda de elecţie pentru diagnostic a hidrocelului este considerată:
a. Diafanoscopia
b. Ultrasonografia
c. Radiografia
d. Puncţia
e. Palpaţia
Răspuns corect – b A.Tănase -p.199
628. Elementele vasculare a cordonului spermatic sunt toate afară de:
a. Artera spermatică internă
b. Artera defferenţială
c. Artera spermatică externă
d. Vena spermatică şi plexul venos panpiniform
e. Vena dorsalis penis
Răspuns corect – e I.Sinescu – p.291
629. Cauza torsiunii cordonului spermatic este:
a. Dilatarea inelului inghinal extern
b. Atonia m.cremaster
c. Comunicarea cavităţii p.vaginal cu abdomen
d. Mobilitatea exagerată a testicolului
e. Dilatarea plexului panpiniform
Răspuns corect – d I.Sinescu – p.291
630. Diagnosticul diferenţial al torsiunii testiculare de epididimită efectuată în baza semnului Prehn prezintă:
a. Mărirea tresticolului
b. Persistenţa la ridicare
c. Palparea doloră
d. Flotarea conţinutului scrotal
e. Inversarea topografica a epididimului
Răspuns corect – b I.Sinescu – p.291
631. Obţiunea de rezolvare diagnostică şi tratament pentru torsiunea apendicilor testiculare sau epididimale este:
a. Fizioterapie
b. Detorsionarea apendicilor
c. Blocada cordonului spermatic
d. Explorarea chirurgicală imediată
e. Orhectomie
632. În primul rînd hidrocelul primar congenital este cauzat de:
a. Traumatism scrotal
b. Infecţii scrotale
c. Tumora testiculară
d. Procesul vaginal comunicant
e. Blocaj limfatic
633. Chistul epididimar (spermatocelul) începe ca:
a. Diverticolul vaselor eferente
b. Epiteliu spermatogen detiriorat
c. Plexul pampiniform dilatat
d. Colecţii de lichid în cavitatea p.vaginal
e. Proces inflamator nespecific
Răspuns corect – a I.Sinescu – p.293
634. Mecanismul contuziilor scrotale sunt toate înafară de:
a. Şoc direct
b. Căderea pe corp dur
c. Zdrobire între 2 planuri
d. Împungerea
e. Lovitutăde picior
635. Mecanismul plăgilor scrotale sunt toate înafară de:
a. Împungere
b. Tăiere
c. Şoc direct
d. Zdrobire între 2 planuri
e. Explozie
Răspuns corect – c,d I.Sinescu – p.293
636. Criptorhidia se caracterizează prin:
a. Anomalie de migrare a testicolului
b. Absenţa testicolului în scrot după vîrsta de 1 an
c. Părăsirea tractului normal de coborîre
d. Anomalie de migrare a testicolului şi absenţa testicolului în scrot după vîrsta de 1 an
e. Anomalie de migrare a testicolului şi absenţa testicolului în scrot după vîrsta de 1 an şi Părăsirea tractului normal de coborîre
637. Cauzele priapismului cronic sunt:
a. Patologii psihice (schizofrenie)
b. Encefalopatii organice
c. Staza sanguină în bazinul mic
d. Procese inflamatorii ale organelor genitale
e. Toate susnumite
638. Induraţia fibroblastică a tunicii albuginee a corpilor cavernoşi se numeşte:
a. Priapism
b. Boala Peyronie
c. Pizzer
d. Leydig
e. Folley
Răspuns corect - b A.Tănase -p.201
639. Localizarea induraţiei fibroblastice în mijlocul penisului este în:
a. 21%
b. 31%
c. 41%
d. 51%
e. 61%
Răspuns corect - d A.Tănase -p.201
640. Frecvenţa maximă a apariţiei bolii Peyronie este în perioada de:
a. 20-30 ani
b. 30-40 ani
c. 40-50 ani
d. 50-60 ani
e. 60-70 ani
641. Rata Priapismului idiopatic este de:
a. 10-30%
b. 30-40%
c. 40-50%
d. 50-60%
e. 60-70%
642. Diagnostic diferencial al priapismului se efectuează:
a. Priapismul cronic
b. Infiltraţia tumorală a corpilor cavernoşi
c. Cavernita acută
d. Priapismul cronic, infiltraţia tumorală a corpilor cavernoşi, cavernita acută
e. Infiltraţia tumorală a corpilor cavernoşi, cavernita acută
Răspuns corect - d A.Tănase -p.196
643. Nu este caracteristic pentru sindromul uretral acut:
a. Polakiurie
b. Imperiozitate
c. Disurie
d. Dureri hipogastrice sau lombare
e. Modificări urologice obiectuale
Răspuns corect - c Stelian Persu, Infecţii urinare
644. Factor etiologic de importanţă pentru cistite
a. E.Coli
b. Enterococ
c. Pr.Mirabilis
d. Ps.aerogenosa
e. Klebsiella
Răspuns corect - a A.Tănase, Bucuraş -p.61
645. Pentru cistita interstiţială nu este caracteristic
a. Febră
b. Rezistenţa la terapie
c. Polakiurie
d. Disuria
e. Imperiozităţi
Răspuns corect - a Bucuraş – p.35
646. Este caracteristic cistitei interstiţiale
a. Vîrsta sub 18 ani
b. Durata sub 9 luni
c. Capacitatea vezicală peste 350 ml
d. Polakiuria peste 8 ori/zi şi nicturia
e. Toate susnumite
Răspuns corect - d Bucuraş – p.35
647. Cistita cronică este persistenţa peste
a. 2 săptămîni
b. 4 săptămîni
c. 1,5 săptămîni
d. 3 luni
e. 9 luni
Răspuns corect - a Bucuraş – p.34
648. Etiologia infecţiilor tractului urinar în sarcină
a. Debit cardiac crescut
b. Dilatarea tractului urinar
c. Scăderea motilităţii tractului urinar
d. Modificări hormonale
Răspuns corect - e Bucuraş – p.36
649. Profilaxia stazei renale în sarcină este prin:
a. Diuretice
b. Spasmolitice şi analgetice
c. Repaos în debut lateral sau genocobital
d. Gimnastica curativă
e. Masaj subacvatic
Răspuns corect - c Bucuraş – p.36
ESWL
650. Principiul litotripsiei extracorporeale îl constituie dezintegrarea calculilor sub acţiunea:
a. Undelor de şoc
b. Laser
c. Undele radio
d. Rentghen
e. Şocuri electrice
Răspuns corect - a I.Sinescu – p.162
651. Primul aparat de litotripsie a fost construit de firma:
a. Siemens
b. Dornier
c. Storz
d. Wolf
e. Muuer
Răspuns corect - b I.Sinescu – p.162
652. Părţile principale ale litotriptoarelor sunt toate înafară de:
a. Sistem de generare a undelor
b. Sistem de focalizare a undelor
c. Sistem de transmitere a undelor
d. Sistem de localizare radiologică
e. Sistem de localizare ecografică
Răspuns corect - c I.Sinescu – p.162
653. Indicaţii pentru ESWL sunt toate înafară de:
a. Calculi renali pînă la 2-3 cm
b. Calculi coraliformi peste 2-3 cm
c. Calculi ureterali lombari şi pelvini
d. Calcul restanţi după alte tratamente
e. Insuficienţa renală
Răspuns corect - e I.Sinescu – p.163
654. Contraindicaţii relativ pentru ESWL sunt toate înafară de:
a. Pielonefrita acută
b. Tuberculoza activă
c. Tuberculoza de ritm şi de conducere
d. Coagulopatii netratate
e. Graviditatea
Răspuns corect – d,e I.Sinescu – p.163
656. ESWL pe rinichiul unic se efectuează doar în condiţii de:
a. AB terapie
b. Asigurarea sincronizării ritmului ECG
c. Asigurarea permeabilităţii căilor urinare
d. Anestezia generală
e. Drenaj al vezicii urinare
Răspuns corect – c I.Sinescu – p.163
657. Cea mai frecventă complicaţie clinică post ESWL este:
a. Cefalea
b. Dereglări de ritm cardiac
c. Hipertensiunea
d. Colica renală
e. Retenţia urinară acută
658. Efectul secundar determinat paraclinic post ESWL este:
a. Leucocitoză
b. Anemia
c. Leucocituria
d. Hematuria
e. Uremia
659. Hematuria este prezentă de regulă după ESWL în perioada:
a. 2-6 ore
b. 6-12 ore
c. 12-24 ore
d. 24-48 ore
e. 48-72 ore
660. Cea mai gravă complicaţie ESWL este:
a. Hematomul renal
b. Infarct miocardic
c. Şoc bacteriologic
d. Şoc dolor
e. Dereglări psiho-emoţionale
661. Rata de Stone Free în primile 3 luni după ESWL este de:
a. 10%
b. 30%
c. 50%
d. 70%
e. 100%
662. Obstrucţia ureterală segmentarea cu fragmente multiple post ESWL se numeşte:
a. Stone – Free
b. Stone SITY
c. Double J
d. Steinstrasse
e. Steinberg
663. Controlul post ESWL include toate înafară de:
a. Examenul imagistic eco şi radiografic
b. Analiza chimică a fragmentelor eliminate
c. Sumarul de urină şi concentraţia enzimelor urinare
d. Urocultura
e. Renoscintigrafia dinamică
664. Cei mai friabili calculi pentru ESWL sunt:
a. Carbonaţi şi fosfaţi
b. Oxalaţi
c. Uraţi
d. Cistinici
e. Mixte
665. Efectele adverse locale extraurinare post ESWL sunt:
a. Dermatita alergică
b. Mialgii (spasme musculare)
c. Fracturi costale
d. Arsuri cutanate
e. Echimoze şi peteşii cutanate
666. ESWL se justifică ca prima măsură terapeutică în litiaza renoureterală:
a. 10-20% cazuri
b. 30-40%
c. 50-60%
d. 70-80%
e. 80-90%
667. Indicaţii NLP primare cuprind toate, în afară de:
a. Calcul caliceal cu stenoza tijei sau în diverticul calicial
b. Calcul pielic pînă la 2 cm cu căile urinare permiabile
c. Calcul pielic asociat cu stenoza joncţiunii pieloureterale
d. Calcul mai mare de 3 cm sau litiază multiplă
e. Calcul coraliform partial sau total
668. Rata de succes al NLP atinge:
a. 10%
b. 25%
c. 50%
d. 75%
e. 99%
669. Spectrul actual al indicaţiei NLP în tratamentul litiazei renale este de:
a. 8-10%
b. 20-25%
c. 30-40%
d. 50-60%
e. Mai mare de 60%
670. Clasificaţi Stricturile de uretră după etiologie:
a. Înăscute
b. Dobîndite
c. Ambele corecte
d. Redobindite
e. Asimptomatice
Răspuns corect - c I.Sinescu 1998 – p.328
671. Ce lungime are uretra masculină?
a. De la 14-18 cm
b. 18-25 cm
c. 25-30 cm
d. 25-35 cm
e. mai mult de 40 cm
Răspuns corect – a I.Sinescu 1998 – p.327
672. Ce lungime are uretra prostatică?
a. Aproximativ 3 cm
b. Aproximativ 7 cm
c. Aproximativ 10 cm
d. Aproximativ 12 cm
e. Aproximativ 10-12 cm
673. Ce lungime are uretra membranoasă?
a. Aproximativ 1 cm
b. Aproximativ 3 cm
c. Aproximativ 5-7 cm
d. Aproximativ 7-8 cm
e. Aproximativ 6-5 cm
674. Ce lungime are uretra spongioasă?
a. Aproximativ 7 cm
b. Aproximativ 8 cm
c. Aproximativ 12 cm
d. Aproximativ 20 cm
e. Aproximativ 25 cm
Răspuns corect – c I.Sinescu 1998 – p.327
675. Care sunt curburile uretrale?
a. Subpubiană
b. Prepubiană
c. Mixtă
d. Suprapubiană
e. Infrapubiană
Răspuns corect – a,b I.Sinescu 1998 – p.328
676. Cîte curburi are uretra?
a. 1
b. 2
c. 3
d. 4
e. 5
Răspuns corect – b I.Sinescu 1998 – p.327
677. Curbura prepubiană a uretrei dispare în timpul erecţiei?
a. Da
b. Nu
c. Probabil
d. Periodic
e. Inaparent
678. Care sunt porţiunile mai largi ale uretrei?
a. Uretra prostatică
b. Bulbul uretral
c. Fosa naviculară
e. Nici una
Răspuns corect – d I.Sinescu 1998 – p.328
679. Caracterizaţi anatomia patologică la nivelul stenozei uretrale
a. Are epiteliu keratinizat
b. Glande atrofiate sau inflamate
c. Mucoasa îngroşată cu fibre elastice dispărute
d. Teaca corpului spongios sclerozată
Răspuns corect – e I.Sinescu 1998 – p.328
680. Strictura posttraumatică uretrală cel mai des este localizată în porţiunea
a. Membranoasă
b. Prostatică
c. Spongioasă
d. Bulbul uretral
e. Fosa naviculară
Răspuns corect – a N.Lopatkin 1998, vol.3 – p.73
681. Mai des procesele postinflamatorii afectează uretra:
a. Anterioară
b. Posterioară
c. Inferioară
d. Medie
e. Externă
682. Factorii predispozanţi în dezvoltarea stricturilor uretrale la femei sunt:
a. Uretrita cronică nespecifică
b. Traumatismul
c. Anomalii de dezvoltare
d. Frigiditatea
e. Actul sexual normal
683. Care metode de diagnostic se folosesc în stricturile de uretră?
a. Radiologice
b. Ultrasonografice
c. Urodinamicii
Răspuns corect – d I.Sinescu 1998 – p.329-330
684. Pentru determinarea profunzimii, direcţiei şi lungimii stricturii uretrale pentru eficacitatea uretrotomiei interne optice ca metodă de diagnostic este folosită:
a. Uretrografia
b. Uroflowmetria
c. Uretroecografia
d. Radiografia bazinului
e. Cistografia
Răspuns corect – c I.Sinescu 1998 – p.330
685. Curba uroflowmetrică caracteristică în strictura de uretră are formă de:
a. Clopot
b. Plată
c. Lungă
d. Fără vîrf
e. Intermitentă
Răspuns corect – b,c,d I.Sinescu 1998 – p. 330
686. Aspectul normal al curbei uroflowmetrice este:
a. Plată
b. Lungă
c. Fără vîrf
d. Întreruptă
e. În formă de clopot
Răspuns corect – e I.Sinescu 1998 – p. 330
687. Ce metodă de tratament se aplică în stricturile uretrale posttraumatice întinse peste 3 cm:
a. Chirurgia endoscopică
b. Chirurgia deschisă
c. Tratament conservativ
d. Tratament postinflamator
e. Tratament imunomodulator
Răspuns corect – b I.Sinescu 1998 – p. 331
688. Tratamentul satisfăcător al stricturilor uretrale se consideră alungirea calibrului uretral pînă la diametrul bujului:
a. N16-17
b. N17-18
c. N19-21
d. N14-15
e. N13-14
Răspuns corect –c N.Lopatkin 1998, vol.3 – p. 79
689. Peste cît timp de la ruptura uretrei posterioare se recomandă reconstrucţia:
a. Peste 4 zile
b. Peste 10 zile
c. Peste 1 lună
d. Peste 2 luni
e. Peste 4-6 luni
Răspuns corect – e N.Lopatkin 1998, vol.3 – p. 81
INCONTENENTA DE URINA
690. Incontinenţa de urină este:

a. Pierderea de urină pe cale naturală la timp nepotrivit şi la loc nepotrivit
b. Micţie deasă, doloră, preponderent noaptea
c. Retenţie cronică de urină
d. Acumularea excesivă de urină în vezică
e. Imposibilitatea de a urina dimineaţa
Răspuns corect a Sinescu I. Urologie 1998
691. Cîte forme clinice de incontinenţă urinară deosebim:
a. 5
b. 4
c. 3
d. 6
e. 2
Răspuns corect b Sinescu I. Urologie 1998
692. Incontinenţa de urină este un simptom produs de:
a. disfuncţii ale tractului urinar superior
b. disfuncţii ale tractului urinar inferior
c. patologie asociată litiazei renale
d. sistemul nervos
e. sistemul endocrin
693. Incontinenţa de urină “pură” reprezintă:
a. pierderea de urină datorită lezării integrităţii anatomice ale căilor urinare
b. urina nu se reţine datorită insuficienţei sfincterelor vezicii urinare
c. pierdere de urină asociată cu o puternică dorinţă de a urina
d. pierderea de urină limpede
e. acumularea de urină tulbure
Răspuns corect b Lopatchin N. Урология 1998
694. Incontinenţa de urină la efort:
a. este o formă rar întîlnită
b. se întîlneşte preponderent la bărbaţi
c. este cea mai frecventă formă clinică de incontinenţă
d. este efort cu lipsă de urinare
e. nu există aşa ceva
Răspuns corect c Sinescu I. Urologie 1998
695. Incontinenţa de urină la efort la femei se datorează:
a. disfuncţiilor sfincteriene
b. lezării inervaţiei vezicii urinare
c. retenţiei incomplete de urină
d. apariţiei fistulei vezicale
e. lipsei de efort
696. Factorii predispozanţi a incontinenţei urinare de efort:
a. litiaza renală
b. glomerulonefrita cronică
c. numărul de naşteri în antecedente
d. tumorile vezicii urinare
e. vîrsta fragedă
697. Incontinenţa postoperatorie de urină la bărbaţi:
a. se datoreşte leziunilor de uretră distală ca urmare a cateterizărilor frecvente
b. se datoreşte leziunilor terminaţiunilor nervoase intraoperatorii
c. se datoreşte leziunilor sfincteriene după adenomectomie
d. nu se întîlneşte
e. este imposibil de diagnosticat
698. Insuficienţa sfincteriană la femei deosebeşte ...graduri de apreciere:
a. 3
b. 2
c. 4
d. 5
e. 6
699. Incontinenţa postoperatorie de urină la bărbaţi apare mai des după:
a. adenomectomia transvezicală deschisă
b. rezecţia endoscopică a adenomului de prostată
c. efort fizic
d. act sexual
e. consum de alcool
700. Gradul insuficienţei sfincteriene este apreciat în funcţie de:
a. numărul de micţii nocturne
b. senzaţiile dolore la micţie
c. efortul fizic la care apare incontinenţa
d. cantitatea de urină eliminată la micţie
e. dorinţa pacientului
701. Unghiul uretro-cervical în incontinenţa de urină la efort devine:
a. obtuz
b. ascuţit
c. drept
d. larg
e. deschis
Răspuns corect a Sinescu I: Urologie 1998
702. Alegeţi afirmaţia incorectă referitor la incontinenţa prin „prea-plin”:
a. apare în retenţia incompletă de urină
b. pacientul pierde involuntar ceea ce depăşeşte capacitatea vezicii
c. deseori este provocată de obstrucţia infravezicală
d. se datoreşte contracţiilor involuntare (hiperreflexi ale detrusorului
e. nu există aşa noţiune
Răspuns corect d Sinescu I. Urologie 1998
703. Tratamentul de elecţie al incontinenţei urinare de efort este:
a. conservativ
b. chirurgical
c. paliativ
d. fitoterapeutic
e. fizioterapeutic
Răspuns corect b Iliescu L. Urodinamica 2003
704. Tratamentul chirurgical al incontinenţei urinare de efort constă în:
a. refacerea ungiului uretrocervical
b. drenarea procesului inflamator
c. refacerea terminaţiunilor nervoase ce inervează vezica urinară
d. refacerea integrităţii anatomice ale cailor urinare joase
e. transpoziţia periniană a meatului uretral
Răspuns corect a Lopatchin N. Урология 1998
705. Contraindicaţia absolută pentru NLP este:
a. Insuficienţa renală cronică
b. Pielonefrita cronică netratată
c. Calculi coraliformi totali sau multipli
d. Calculi renali asociaţi cu ureterali
e. Diateza hemoragipară necontrolată terapeutic
706. Contrindicaţii relative pentru NLP sunt toate înafară de:
a. Infecţii urinare specifice
b. Infecţii urinare nespecifice netratate
c. Graviditatea
d. Decompensări metabolice sau funcţionale
e. Hipertensiune arterială
707. Contraindicaţii tehnice (dificultăţi în abord şi realizare)
a. Malformaţii renale congenitale
b. Anomalii scheletice
c. Sistem cavitar renal îngust şi ramificat (dentritic)
d. Splenomegalia
e. Hepatomegalia
708. Urocultura posibilă obligă la tratament parenteral preoperator cel puţin cu:
a. 6 ore
b. 12 ore
c. 24 ore
d. 48 ore
e. 72 ore
709. Procedeul obligator la final de NLP este:
a. Cateterism vezical
b. Montarea stentului ureteral
c. Nefrostomie
d. Lavaj cavităţilor renale
e. Lavaj al vezicii urinare
710. Accesul ideal în cavităţile renale la NLP este prin:
a. Calicele superioare
b. Calicile inferioare-posterioare
c. Calicele inferioare-anterioare
d. Calicile medii
e. Bazinet
711. NLP începe cu toate procedeile, înafară de:
a. Uretrocistoscopia cu reperarea orificiului ureteral
b. Montarea unui cateter uretrovezical autostatic
c. Montarea stentului ureteral
d. Pacifierea cavităţilor intrarenale
e. Nefrostonia percutanată
712. Puncţia cavităţilor renale sub control ecografic este posibilă în caz de:
a. Calcul coraliform
b. Calcul caliceal sau pielonic
c. Destensia cavitară suficientă
d. Mobilitate crescută a rinichilor
e. Chisturi renale
COMPARTIMENTUL „NEFROLOGIE CHIRURGICALĂ”
La întrebările de mai jos un singur răspuns este corect.

713. Care afecţiune mai frecvent provoacă hipertensiune vazorenală:
a. Displazia fibromusculară
b. Uropatiile obstructive
c. Ateroscleroza
d. Anevrizmul de aortă
e. Tuberculoza renală
Răspuns corect – c (Curs de prelegeri, pag.154-155)
714. Care din mediatorii umorali contribuie la creşterea TA de origine renală:
a. Angiotenzina I
b. Oxidul nitric
c. Eritropoetina
d. Angiotenzina II
e. Renina
Răspuns corect – d (Curs de prelegeri, pag.155-156)
715. Care din afecţiunile renale enumerate provoacă HTA mixtă:
a. Poliarterita nodoasă
b. Displazia fibromusculară
c. Stenoza arterei renale
d. Varicocelul
e. Adenomul de prostată
Răspuns corect – a (Curs de prelegeri, pag.155)
716. Insuficienţa Renală Acută de origine prerenală poate fi provocată de:
a. Urolitiază bilaterală
b. Pielonefrita cronică
c. Şoc hemoragic
d. Nefrita interstiţială acută medicamentoasă
e. Glomerulonefrita cronică difuză
Răspuns corect – c (Curs de prelegeri, pag.159)
717. Insuficienţa Renală Acută de origine renală poate surveni în urma:
a. Hiopovolemiei
b. Antihipertensivelor
c. Fibrozei retroperitoneale
d. Glomerulonefritei rapid progresive
e. Vezicii neurogene
Răspuns corect – d (Curs de prelegeri, pag.161)
718. Insuficienţa Renală Acută de origine postrenală poate fi consecinţa:
a. Avortului septic
b. Binefrectomiei accidentale
c. Pancreatiei acute
d. Şocului cardiogen
e. Cancerului uterin
Răspuns corect – e (Curs de prelegeri, pag.162)
719. IRA postrenală cel mai frecvent e cauzată de:
a. Urolitiază
b. Adenomul de prostată
c. Adenocarcinomul de prostată
d. Tumorile renale
e. Displazia neuromusculară a ureterelor.
Răspuns corect – a, (Curs de prelegeri, pag.162)
720. Stadiul de oligoanurie în IRA durează în mediu pînă la:
a. 2-3 zile
b. 10-14 ore
c. 1-2 săptămîni
d. 2-3 luni
e. 6-12 luni
721. Cel mai frecvent hiperkaliemia în IRA este asociată cu:
a. Alcaloza metabolică
c. Hipertensiunea arterială
d. Poliuria
e. Acidoza metabolică
722. În stadiul de poliurie a IRA stopul cardiac poate surveni în urma:
a. Hiperhidratării
b. Anuriei
c. Anemiei
d. Hipokaliemiei
e. Hiperkaliemiei
723. Administrarea osmodiureticilor în IRA sunt indiate în:
a. Stadiul de debut
b. Stadiul de orligoanurie
c. Stadiul de poliurie
d. Stadiul de recuperare
e. În toate stadiile
724. Evolutiv IRA poate decurge sub următoarele forme:
a. Evoluţie clasică cu stabilirea tuturor 4 stadii
b. IRA fără oligoanurie
c. Necroza corticală bilaterală
d. Oliguria funcţională, prerenală
e. Toate formele
725. Care din condiţiile clinice enumărate influenţează favorabil asupra evoliţiei IRA:
a. Hipotensiunea
b. Necroza tubulară acută
c. Ventilaţia mecanică
d. Oliguria
e. Oliguria prerenală
726. Care din condiţiile clinice enumărate influenţează nefavorabil asupra evoluţiei IRA:
a. IRA nefrotoxică
b. Uropatia obstructivă
c. Nefropatia interstiţială acută
d. Peritonita acută
e. Rabdomioliza nontraumatică
727. Metodele extracorporeale de tratament în IRA se aplică în caz de:
a. Hiperkaliemie
b. Azotemie
c. Hiperhidratare
d. Oligurie
e. Toate cele enumărate
Răspuns corect – e (Curs de prelegeri, pag.167-168)
728. Indicaţii pentru hemodializă în IRA este:
a. Infecţia tractului urinar
b. Hipotensiunea arterială
c. Anemia
d. Acidoza metabolică
e. Hiperbilirubinemia
729. Cea mai frecventă cauză a IRC în R.Moldova este:
a. Nefropatia medicamentoasă
b. Urolitiaza
c. Pielonefrita cronică
d. Polichistoza renală
e. Glomerulonefrita cronică
730. Cea mai frecventă malformaţie a aparatului urogenital ce provoacă IRC este:
a. Rinichiul în potcoavă
b. Rinichiul spongios
c. Multichistoza renală
d. Polichistoza renală
e. Agenezia renală.
731. Care din simptomele enumărate pot fit prezente în IRC:
a. Azotemia
b. Pericardita
c. Anemia
d. Toate cele enumărate
e. Nici una
Răspuns corect – d (Curs de prelegeri, pag.177-181)
732. Dereglările glandelor paratiroide sunt caracteristice pentru:
a. Insuficienţa renală acută
b. Hipertensiunea arterială
c. Hipotensiunea arterială
d. Cancerul renal
e. Insuficienţa renală cronică
733. Care din hormonii enumăraţi au efect antidiuretic:
a. Renina
b. Gastrina
c. Insulina
d. Aldosteronul
e. Parathormonul
734. Contraindicaţiile pentru absolute pentru hemodializă sunt:
a. TA – 100-110 mm col.Hg.
b. TA – 200-210 mm col.Hg.
c. Alergie la heparine
d. Boli de sistem
e. Cancerul renal
735. Indicaţiile pentru dializa peritoneală sunt:
a. Peritonita
b. Insuficienţa respiratorie
c. Cancerul de prostată
d. Insuficienţa renală cronică la copii
e. Obezitate extremă
736. Înlăturarea complecşilor imuni se face prin intermediul:
a. Dializei peritoneale
b. Hemodiafiltrării
c. Hemofiltrării
d. Hemodializei
e. Plasmaferezei
737. Transplantul renal este metoda radicală de tratament a:
a. Insuficienţei renale acute
b. Cancerului vezicii urinare
c. Insuficienţei renale cronice terminale
d. Pielonefritei acute
e. Insuficienţei renale cronice intermitente
738. Care din grupele de medicamentele enumărate se administrează în transplantul renal:
a. Prednisolon, azatioprin, ciclosporină
b. Metilprednizolon, imuran, ciclosporina
c. Prenizolon, cellcept, ciclosporina
d. Zenapax, tacrolimus, cellcept
e. Nici un grup
f. Toate grupurile
Răspuns corect – f (Curs de prelegeri, pag.193-194)
739. Care din diagnozele enumărate pot declanşa o Insuficienţă Renală Acută de etiologie postrenală ?
a. Sindromul poziţional de strivire;
b. Otrăvire cu acid acetic;
c. Nefrolitiaza unicului rinichi;
d. Tumoarea suprarelanei;
e. Şoc hemoragic;
Răspuns: c (Curs de prelegeri, pag.102)
740. Care din anuriile enumerate sunt de origine obstructivă?
a. Arenală
b. Prerenală
c. Renală
d. Postrenală
Răspuns corect – d , (Curs de prelegeri, pag.p.10, 162)
741. Densitatea urinei în normă este:
a. 1,001 – 1,005
b. 1,005 – 1,010
c. 1,012 – 1, 028
d. 1,030 – 1,040
Răspuns corect – c , (Curs de prelegeri, pag.10)
742. Numiţi valorile normale maxime ale ureei în serul sangvin?
a. 3,8 mkmol/l;
b. 8,3 mmol/l
c. 20 mmol/l
d. 16,5 mmol/l
e. 110 mkmol/l
Răspuns: b (p.220)
743. Oliguria este definită ca diureză de 24 ore ce nu depăşeşete:
a. 500 ml
b. 1000 ml
c. 1500 ml
d. 2000 ml
e. 3000 ml.
Răspuns corect – a , (Curs de prelegeri, pag.10)
744. Poliuria este definită ca diureza de 24 ore ce depăşeşte:
a. 500ml
b. 1000ml
c. 1500ml
d. 2000ml
e. 3000ml.
Răspuns corect – d, (Curs de prelegeri, pag.10)
745. Un bolnav poate fi etichetat ca anuric dacă:
a. Diureza este sub 50 ml/24 ore
b. Diureza absentă şi prezintă glob vezical
c. Clerensul cu creatinină este 10 ml/min
d. Toate cele de mai sus sunt adevărate
e. Toate cele de mai sus sunt false.
Răspuns corect – a, (Curs de prelegeri, pag.10)
746. Care valori ale densităţii urinei sunt caracteristice pentru IRA, stadiul de poliurie?
a. 1020-1030
b. 1005-1025
c. 1005-1010
d. 1015-1020
747. Care valori ale densităţii urinei sunt caracteristice pentru IRC terminală?
a. 1005-1025
b. 1005-1010
c. 1020-1030
d. 1015-1025
Răspuns: b (Curs de prelegeri, pag.11)
748. Care din simptomele enumărate sunt asociate în IRA cu hiperkaliemie?
a. Alcaloză, bradicardie;
b. Alcaloză, tahicardie;
c. Acidoză, bradicardie;
d. Acidoză, tahicardie.
749. Care din simptomele enumărate sunt asociate în IRA cu hipokaliemie?
a. Acidoză, tahicardie;
b. Acidoză, bradicardie;
c. Alcaloză, bradicardie;
d. Alcaloză, tahicardie.
Răspuns: d (Curs de prelegeri, pag.165)
750. În IRA hemodializa se aplică în stadiul de ?
a. Debut
b. Poliurie
c. Recuperare
d. Oligoanurie
Răspuns: d (Curs de prelegeri, pag.168)
751. Trecerea IRA în IRC este caracteristic pentru ?
a. Oliguria funcţională
b. Uropatia acută obstructivă
c. Necroza corticală bilaterală
d. Leptospiroză
752. Care este preparatul de elecţie în terapia anemiei la pacienţii cu IRC?
a. Eritropoietina
b. Preparatele de fier
c. Vitamina B12
d. Anabolicele
e. Acidul folic.
Selectaţi două sau mai multe răspunsuri corecte
753. Care din patologiile enumărate pot provoca o IRA prerenală:
a. Şocul bacteriotoxic
b. Sindromul Goodpasture
c. Embolia pulmonară
d. Pancreatita acută
e. Calcul coraliform al unicului rinichi
Răspuns corect – a,c,d (Curs de prelegeri, pag.160)
754. IRA postrenală poate surveni în urma:
a. Diurezei excesive
b. Trombozei arteriale
c. Mielomului multiplu
d. Hematomului retroperitoneal
e. Nefrectomiei unicului rinichi
Răspuns corect – c,d (Curs de prelegeri, pag.162)
755. Indicaţiile urgente pentru hemodializă în IRC sunt:
a. Hipokaliemia
b. Alcaloza metabolică
c. Hiperkaliemia
d. Pericardita uremică
e. Poineuropatia
Răspuns corect c,d,e (Curs de prelegeri, pag.183-186)
756. Care din simptome sunt caracteristice pentru hiperparatiroidismul secundar în IRC:
a. Anemia
b. Miopatia proximală
c. Pruritul uremic
d. Calcificări metastatice
e. Hiperfosfatemia
Răspuns corect – b,c,e (Curs de prelegeri, pag.180)
757. Numiţi mecanismele de formare a HTA în IRC:
a. Retenţia salină şi hidrică
b. Hipermagniemia
c. Activitatea majorată a sistemului reninangiotensină
d. Miocardiopatia uremică
e. Scăderea mediatorilor vasodilatatori neurohormonali
Răspuns corect – a,c,e (Curs de prelegeri, pag.178)
758. Care din antibioticile enumărate nu necesită reducerea dozei în IRC:
a. Tetraciclina, clindamicina, biseptolul
b. Ampicilina, oxacilina, penicilina G
c. Dicloxaciclina, doxiciclina, cefamizina
d. Amfotericina B, neomicina, streptomiicina
e. Kanamicina, amicacina, gentamicina
Răspuns corect – b,c (Curs de prelegeri, pag.186)
759. Care din maladiile enumărate se pot complica cu Insuficienţa Renală Cronică?
a. Pielonefrită cronică a unicului rinichi;
b. Nefroptoză de gr.II pe dreapta;
c. Glomerulonefrită cronică difuză;
d. Varicocel pe stînga;
e. Polichistoză renală.
Răspuns corect: a,c,e (Curs de prelegeri, pag.172)
760. Numiţi indicaţiile vitale pentru aplicarea Hemodializei în caz de Insuficienţă Renală Acută.
a. Hipotensiunea arterială
b. Hiperhidratarea
c. Disproteinemia
d. Azotemia
e. Hiperkaliemia
Răspuns corect: b,d,e, (Curs de prelegeri, pag.167-168)
761. Care din cauzele enumărate pot provoca o IRA prerenală şi renală ?
A. Urolitiaza bilaterală
B. Leptospiroza
C. Nefrita medicamentoasă acută
D. Sindromul poziţional de strivire
Răspuns corect: b,d, (Curs de prelegeri, pag.160-161)

Urologie Varianta Finala Cu Ras 1

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Urologie Varianta Finala Cu Ras 1

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Teste Urologie

1. Durerile în patologia vezicii urinare iradiază în:

Teste Semiologie, Metode de investigatii, Litiaza si tratamentul ei

107. Oliguria este definită ca diureză de 24 ore ce nu depăşeşete:

Urosemiotica, metote de investigaţii ( Lopatchin)

127. Poliuria este definită ca diureza de 24 ore ce depăşeşte:

MALFORMAŢIILE CONGENITALE A APARATULUI URINAR

142. Stadiile displaziei musculare sunt următoarele, în afară de:

Litiază, colica renala Ceban

Teste Urolitiaza Curs Prelegeri 2005 Ceban

413. Tipurile posibile de traumatizare a ureterelor în operaţiile ginecologice :

457. Traumele renale au loc în circa …. din toate traumele:

ADENOMUL DE PROSTATĂ TESTE de evaluare V.Ghicavîi

500. Factorii de risc pentru apariţia adenomului de prostată sunt:

601. În care perioadă de dezvoltare sexuală se manifestă excesele sexuale?

690. Incontinenţa de urină este:

COMPARTIMENTUL „NEFROLOGIE CHIRURGICALĂ”

La întrebările de mai jos un singur răspuns este corect.

S-ar putea să vă placă și