w Alexandru Stamatiu, inginer, 38 de ani, celibatar Camelia Zaharini, scriitoare probabil, 32 de ani aif Atena Halmageanu, proaspit céisitorité, 30 de ani, casnici Tonela Varaclesu, Sofie de mult, inalta si solidé ul Gheorghe Varaclesu, fost inginer, functionar marcant la trustul nasturilor, dar mai ales regizor in teatrele de amatori. Scund, indesat, 36—37 de ani a Dinel Halmageanu, doctor, 8738 de ani, ,coplesitor® Mihacla Manta, vinzatoare frumoasié intr-o mercerie, 29 de < ani, necitsatorila Oprisoiu, ospiétar la restaurantul dietetic .Admirabila budinca~ z Saferian, 50 de ani, seful unui depozit de nasturi. Deajuns de injelept O doamni, 60—62 de ani, care nu scapi nici o pre- ° mierd teatralé in Bucuresti Madam Fira, femeie de serviciu la Hélmaégeanu w Glasuri : ale personalului unci buctttrii dietetice, al unui crainic la jurnalul de actualitéfi etc. Zgomote : de glaspapir, de aspirator de praf, de mo- id bile, de servicii pentru cafea, de scaune la cinema, de voci in cinema etc. Ww »Foarte putinc lucruri_ne_sint necesare oO ~ caderea unui mir, de pildi — pentru a fi aruncati in dinamica universala“... (Un poet francez din secolu! al XX-lea) Decorul — ca sa fim lucizi — e o simpla presupunere si propunere pe hirtie a autorului. Dar, dupa cum se stie, scenograful si regizorul pot desfi gura aceasté propunere, pint la a o face mult mai reusitd si deci mai frumoasa. Esenjialul este ca, in actele 1 si IU, intre camera inginerului Alexan- dru Stamatiu si merceria din fata casei sale sé se dea sugestia unei intime legdturi, asa cum in viata fiecdruia odaia sa e, prin fire secrete, legaté de »Alimentara“, de Igiena", de »Piine* si ,Tutungerie®. Camera si merceria pot fi despartite schematic, ca doud inciperi diferite — nu e catastrofal dar mai bine e ca merceria sit fie chiar in camerd. La ridicarea cortinei, merceria are oblonul tras. In camera lui Stamatiu, principalele elemente sint : o usé care duce in apartamentul chiriasilor principali ; o alté usd care asigura rivnita intrare separatd ; un paravan intr-un coll al camerei, ferestre in fund; un garderob cu oglindé interioard lingd ferestre; un studio cu noptiera sa; doud fotolii oarecare lingd 0 masd pe care e pus un sfesnic pentru lumindri; pe perete, o puscd lingd saltir (pusca va trage* in actul Ill, nu in actul. IU, piesa nefiind chiar de chiar cehoviand...). Lumina plicuté, nu macabri; vreme de cerind cind paltonul, cind pardesiul, asigurind temperatura de gripa si altele... Restul elementelor — la faniezia scenografului, dacé-I inspira. .materia” (mai frumos spus : substanta). Merceria e€ o mercerie, cu o tejghea sub sticla céreia strélucesc nasturi si ce se mai cuvine, O usi care da in strad@, o vitriné corespunzind, in fund, ferestrelor camerei. (In actul III, merceria dispare si camera se liir- geste in consecin{d.) Restaurantul din actul II e, de asemenea, un restaurant ca toate restau- vantele. Element esential: usile batante, in dreapta, care permit trecerea din restaurant la bucttiéric — nu numai a ospatarului, ci si a vocilor perso- naluluiA c T U L I La ridicarea cortinel, Stamatiu se Imbraci in fafa oglinzi{ interloare a gardero- bului, arg deschis. GLASUL ATENEI (din apartament — adicé din culise): Domnule Stamatiu... domnule Stamatiu! (Prelungind, bine- infeles, vocalele finale.) a lorena i atent mansetele, oapta): Da, Aten GLASUL ATENEL: Domnule Stamatiu mai tii minte perioadele in care-mi fa- ceai curte ? STAMATIU (trecind la cravata): Nu, Atena... GLASUL ATENEI: Domnule Stamatiu, tii minte discutia decisiva de la ca- bana Diham? Domnule Stamatiu... (Pa- uzd.) Era, dimineati, tot cam la ora asta. (Bataie in usit) Domnule Stama- tiu ! STAMATIU : Intra ! ATENA. (in sfiryit, intr-un robe-de-cham- bre minunat, ducind un serviciu de por- felan minunat): De ce nu raspunzi ? Ti-e greu sa. STAMATIU (periindusi serupulos haina): ATENA (depunind pe studio trofeul) : Atunci, de ce nu mi-ai adus nici un cadou? Cu ocazia nuntii amele, puteai tine minte macar perioada in care mi-ai facut curte. STAMATIU (acelasi joc): Ti-am_trimis flori. Am primit toate asigurarile din partea florariei ,Codlea* ca la orele sapte seara... INA: Flori? Flori_— e¢ tot ce-mi poti spune ? Norocel Dumitrescu (arata serviciul), cu care n-a avut loc nici macar o sirutare... STAMATIU (nici o privire, doar haina): Migs. , Macar.. abuzezi de cuvintul ATENA : «Ca si nu-ti mai spun ce mi-a adus Plesoianu, STAMATIU: De ce si nu-mi spui ce ti-a adus Plesoianu ? ATENA (marile revelafii): Un_portelan de Saxa! Si stii foarte bine ci la Ple- soianu doar mama s-a opus. STAMATIU (in faja oglinzii, conspectind cum cade haina): Pentru un barbat la care doar mama s-a opus, un portelan de Saxa e foarte putin! ATENA : Gi ce ar fi trebuit sa-mi aduca? (Asezindu-se, ia delicat de pe scaun pantalonii de santier patati cu beton ai lui Stamatiu si cautt, din priviri, unde si-i arunce.) STAMATIU (la oglindé): Un _ trans- atlantic ! ATENA (aruncind, in sfirsit, pantalonii, Dupa ce cgti zgircit, nu stii si fii nick altruist, nici sensibil ! (Stamatiu ia pan- talonii de santier si incepe sa-i perie.) $i, te rog, nu-ti curita pantalonii peste serviciul lui Norocel... Se mai bea si o cafea in casa asta. De ce nu ti-i cureti pe balcon? (Sare si ia serviciul.} STAMATIU (duios): Am_ betonat toata noaptea, Atena, afara e frig... Pot raci, ATENA (reasezindu-se, cu serviciul in poala): Am betonat, am betonat... la 38 de ani, ,am betonat* si ,pot raci*. Tu nu abuzezi de cuvintul ,betonat STAMATIU (pantalonii pe dunga, pe- dant): Ba da... (Uine lingd ea si, pa- tern, fara echivoc, o mingiie pe par.) Ba da, si mi voi corija. Dar nu mai fi nervoasa, daca esti nervoasd nu mai intelegi_nimic! Te-ai miritat, ai un cimin, un sof, o figura proeminenti... Un doctor azi nu e o joaca. (la 0 ceascé din serviciu si o priveste.) cafea din ceasca asta... (Privire fulge- ratoare a Atenei.) Nu, zu, nu fac iro- nii, de la o vreme, ma dau in vint dupa serviciile frumoase de cafea; te linis- tesc, devii mai generos... ATENA (intr-o fraza@): S-a stat pind la jase dimineata ji la sapte Danel a ple- cat la o interventie.. O interventie pe maxilar... STAMATIU (ultima mingiiere, rapida. drum la dulap sé-si ia paltonul) : Foar- te bine. Umanitatea, inainte de toate. Maxilarele, inainte de toate. ATENA: Poti si fii ironic cit vrei, dar o noapte a nunfii ramine 0 noapte a nuntii... STAMATIU (periindu-si paltonul): Nw vorbi prostii, te aude mama. ATENA (neted): Mama nu ¢ acasi, ¢ la doamna Petrasincu sa-i duc cozonac si curcan — ne poate auzi maximum madam Fira, care face curat, dar nu-mi pasa. Ai si tu o portie, pusi deoparte de mine. E un curcan fiert in perga- ment. Danel n-a admis decit curcan fn pergamen| STAMATIU (imbracindu-si paltonul): Eu § iesi din hotaririle unui stomatolog, nici daci mi, s-ar da secretul bom... (Suspensie, citci constatii incheindu-si nasturii_cé, pur gi simplu, cel inferior lipseste! Panic& mica, simpld, ari gra- 3vitate, totusi accent fizionomic medita- tiv, prelungit: Cum? De ce? Unde ?) ATENA: Alecule, nu mai am 19 ani, nu-{imai permit nici ironii, nici_min- giieri_ pe par... (Stamatin se hotérdst ta din dulap cutia cu méruntisuri si cauté in ea, minujios.) STAMATIU : Nu ¢tii la ce ord se des- chid merceriile ? ATENA: N-am nici un drept asupra ta, stai de sase ani la noi, Poiana Tapului a fost de mult, a aparut Ca- melia, ai dreptate. N-am ce-ti cere... S& fac ce a facut o colegi de-a mea cu un tehnician dentar, punindu-l si jure ci nu va calca vreodati nisipul litoralului_cu_alta femeic, ¢ un nonsens. STAMATIU: Voi n-aveti in casi 0 cu- tie cu nasturi ? ATENA ; Tu in camera asta n-ai si ma mai vezi ! STAMATIU (in sfirgit, spre ea, dezarmat, cu paltonul descheiat): Zau, Atena, mi-a disparut nasturele inferior. Nu stiu unde, cum, cind.. Nu pot iesi asa. ATENA (privindu-I inochi): a Tu n-ai sd ma mai vezi in camera asta! STAMATIU : Cauta la maica-ta, te rog, un nasture gri, cu reflexe negre; te Tog. (Atena se ridicd brusc, trintind servi- ciul, cestile se. sparg; iese, Intr-un ge- nunchi, Stamatiu stringe rar cioburile, ‘le arunca intr-un cos, tot cu misciri rare $i meditative ; doud cesti sparte doar pe ju- miitate le pune deoparte, cttutind indelung un loc potrivit. Pe noptiera de linga divan. Apoi isi incheie paltonul la cei doi nasturi ramasi, dar constatarea — bine marcaté — a lipsei celui de-al treilea il infioaré scurt; dezbracé paltonul, il pune in dulap si scoate de acolo un splendid pardesiu de toamnd, ca si nou. Il imbracé incet si se priveste staruitor in oglinda dulapului. Zimbeste, desi de ald@turi se aude glasul Atenei, autoritar : dam Fira, inchide terasa, existé po- sibilitatea formédrii unui curent care poate sé ne spargé glasvandul... $i adu, te rog, glaspapirul pentru parchet !~ Simultan, se aude telefonul.) GLASUL ATENEI: Da... a, buna dimi- neata, stimati domnisoara... Vi-l dau imediat... Domnule Stamatiu, la telefon ! Camelia! (Mai subliniat.) Camelia, la telefon! (Stamatiu se duce la noptierd, scoate trusa de ras, ia din aparat o Tama $i apoi taie cu ea nasturele de mijloc al paltonului, il pune in buzu- narul pardesiului.) ATENA (in prag, urmirindu-l); Vii sau nu, domnule Stamatiu? De ce lasi fe- meile si te astepte ? (Stamatiu se duce, in sfirsit, aléturi.) GLASUL LUI STAMATIU (foarte clar) = Da, buna dimineata... am lucrat toata noaptea... nu stir ma_bucur... cind vrei... mi-e indiferent... Daca spun ci mi-c indiferent, nu sint mahmur... Sa ma_ gindesc... Bine, la dietetic, la orele 14... te sarut, evident cd te sarut... (Revine in camera si iese gribit.) (Cit timp a discutat la telefon, acolo, la mercerie, a apiérut Mihaela, insotita — ca de obicei, in ultimele patru sip- témini — de Varaclesu de la trustul co- mercial al nasturilor. Pe =gomotul glas- papirului folosit de madam Fira pentru parchetul sufrageriei.) MIHAELA (la tejghea): Tovarise Vara- clesu, ne_lipsesc. urmatoarele sorturi, VARACLESU (de partea cealalti a tej- ghelei): Nu dorese decit un singur raspuns: da sau nu? La alternativele : ot conta pe tine sau nu? MIHAELA : Alternativele cer patru ras- punsuri. O alternativa cere dou’ ras- punsuri, doua alternative... VARACLESU: Ai un fel foarte ciudat de a vedea o piesa de teatru, Aseara ai vazut Leoparzii, azi, la nici 24 de ore... (Mihaela, absolut inconstienté la ce se petrece in Uaraclesu, ride. Uara- clesu, pumn in cristalul tejghelei.) In- ceteazi si rizi ca o subreta din teatrul lui_ Moliére... inceteazi! (Mihaela se conformeazé. — speriatiz. Duios, discul- pindu-se.) Ti-am explicat de o mie de ori ci detest teatrul lui Moliére. (Luin- du-i mina.) Subretele lui, care rid prea mult, discuti prea repede, incured ac- tiunca si pe urma se lasd pe scama unui deus-ex-machina... (Mai patetic.) Nu pot suferi subretele gi deus-ex- machina, n-ai inteles? Ma zgirie pe creier! (Madam Fira .tace“, dupaé a- ceea revine. pind la aparitia lui Stama- tiu,) Atunci, de ce ma enervezi? (Ca orice mare regizor.) Pot conta pe tine, da sau nu? Pina la faza raional i cite aminari mai_am, se pronuntai di- yortul. Pina la faza’ regionala, facem logodna. La finala pe {ara — ti-o jur! — a doua zi sintem Ja Sfat! Ce mai vrei ? MIHAELA (intrezdrind miscare la usii) Ti-am explicat... VARACLESU : Dar nu mi_intereseazi... (Intra Stamatiu si 0 doamnit in virstéa, careia el ii da intiietate.) O DOAMNA: V& rog, cu domnul Vara- clesu.