Cercetari Barcacila Cetatea Severinului.1939

ANUL XXXII - FASC. 100, APRIL-IUNIE 1939.
BULETINUL
COMISIUNII
MONUMENTELOR ISTORICE
. . PUBLICATIUNE TRIMESTRIALA
1 9 3 9
Nezarnaritul tipografic DATINA ROMANEASCA + Valenii-de-Munte
www.dacoromanica.ro
MINISTERIUL CULTELOR 5I ARTELOR
MINISTRU : N. ZIGRE
COMISIUNEA MONUMENTELOR ISTORICE
PRESEDINTE : N. IORGA
Membrii: MAN ANDRIESESCU, PETRU ANTONESCU, ALEXANDRU LAPEDATU, AURELIAN SACER^'
DOTEANU, PR. NIC. POPESCU, VICTOR G. STEFANESCU, ARTUR VERONA, G. OPRESCU
SI VIRGIL DRAGHICEANU.
Secretar-Director: VICTOR BRATULESCU.
CUPRINSUL
T E X T: Pagina
VICTOR BRATULESCU Biserici din Prahova 48

PAR. DJ. BOSKOVIG : Du nouveau au Mont-Athos 64
D. TUDOR : Tablite votive din Tibiscum, ale cavalerilor danublent 70
AL. BARCACILA : Cetatea Severinului 74
N. A. CONSTANTINESCU : Comunicari 89
Cronicd 95
Resumat frances 96
ILUSTRATIUNI:
Pagina Pagina
Biserici din Prahova. Tdblife votive din Tibiscum, ale cavalerilor danubieni.
Fig. 1. - Schitul Crasna, Prahova. Vedere . 49 Fig. 1 70
Fig. 2. - . , Biserica . . . 50 Fig. 2 71
Fig. 3. - . , Interior . . . 51 Fig 3 72
Fig. 4. - . Tarnpla . . . 52
Fig. 5. - . . Usile imparitesti . 53 Cetalea Severinului.
Fig. 6. - ,, Sfesnic de lemn . 54 Fig. 1. 77
Fig. 7. - . . Iconostas . . . 55 Fig. 2 77
Fig. 8. - ,, . Jetul arhieresc . . . 55 Fig. 3. 78
Fig. 9. ,, Icoani din sec. al XIX-Iea. 56 Fig. 4 79
Fig. 10. - . . Icoana Sf. Nicolae . 55 Fig. 5 79
Fig. 11. - . Icoani 57 Fig. 6 so
Fig. 12. - ,, . Icoana Sf. Constantin si Fig. 6 ao
Elena 57 Fig 8. 81
Fig. 13. - Schitul Crasna. Picturi din naos . . 58 Fig . 9 81
Fig. 14. - . n 59 Fig. 10 82
Fig. 15. - 0 0 n n pronaos. La- Fig 11 82
turea de Nord . . . . . . 60 Fig 12 83
Fig. 16. Schitul Crasna. Picturi din pronaos. La- Fig . 13 83
turea de Nord 60 Fig. 14 84
Fig. 17. - Schitul Crasna. Scena rástignirii, in sidef. 61 Fig. 15 84
Fig. 18. - ,, . Planul bisoricii . . . 62 Fig 16 85
Fig. 19. - . Prahova . . 53 Fig. 17 85
Du nouveau au Mont-Athos. Fig . 18 86
Fig. 1 65 Fig . 19 86
. ..... .
Fig. 2. - Xenophon ; vue meridionale de l'eglise de Fig 20. 87
St. Georges et de la chapelle de St. Fig 21. 87
Demetrius 66 Fig. 22. 88
Fig. 3. - Xenophon ; mur occidental de la chapelle Fig. 23 88
de St. Demetrius . . . . . 66 Comunicdri.
Fig. 4. - Xenophon, portrait du boTar Preda . 67
Fig. 5. - Inscription du bolar Preda a. Xenophon. Biserica din Cocoristii-Mislei. Fatada laterala. 91
4/5 de grandeur naturelle . . . 68 Biserica din Cocoristii-Mislei. Schiti de plan . 92
Fig. 6. - Pantocrator ; annexe Sucl-Est de l'eglise. 68 Cocoristii-Mislei. Stilpi de lemn . . . 92
Fig. 7. - Pantocrator ; coupole de l'anexe Sud-Est ; Biserica din Cosmina-de-sus 92
interieur 69 . 92
Man
www.dacoromanica.ro
BISERIC1 DIN PRAHOVA
DE VICTOR BRATULESCU
0
SCHITUL CRASNA. care se leagal prin arcuri largi, sta asezati

intre clopotnita inalta, bine ingrijita. Fan-
Este asezat pe apa cu acelasi nume, tana a fost facutd la 1865.
departe de asezarile omenesti zgomotoase, Biserica schitului a fost zugravita in
intr'o poianã linistita, inchisa de jur im- 1834, schitul ludnd flint:a la 1828 dupa
prejur de copaci inalti i margeniti de cum arata un pomelnic. A fost inzestrata
malul rapos al Crasnei, ale carii ape mur- de mosnenii Gaftoiu din Izvoare cu vatra
mura usor in fundul vaii. larga, cu loc de pasunat i cu padurea,
0
*pr.'
t0
,
J
8
7
-
;. TV: .
"4,anu
v. .
°
4.
.9
°
.9-
*.
r ,v
Fig. 1. Schitul Crasna, Frahova. Vedere.
Covorul de verdeata din jurul bisericii din care tot stramtorindu-se, a ajuns a-
contrasteazd placut cu albul paretilor, iar proape lipsita de zestrea ei veche.
brazii batrani din jurul ei fac de straja. Forma bisericii este aceia de trend, dupi
Varfurile lor se pot vedea de departe
din spre Izvoare sau din spre Schiulesti, ca modelul multora din regiune, al caror pro-
$ i din Bajenari, satutul cu cateva case din totip
din
a fost de sigur biserica Manastirea
Valenii-de-Munte.
coasta muntelui. (Fig. 1.)
In fata intrarii, o Lantana cu acoperis Pridvorul pe coloane, cum il arata ta-
scund, sprijinit pe patru coloane de piatra, bloul votiv, a fost inchis mai tarziu.
But. Coin. Mon. 1st. Fasc. 10e, 1939. 1.
www.dacoromanica.ro
50 BULETINUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE
mijloc prin cite un arc foarte ascutit.

Acoperisul este de sindrila, cu streasina
in fun data. Golul dintre ele si dintre ziduri este umplut
Soclul, din piatra de rau, este marcat prin ingroparea zidului, care formeaza in
printr'un brau care aduce a streasina, iar acest chip piciorul solid al arcurilor Pan-
de-asupra ferestrelor un cadru simplu de tocratorului. Aceiasi ingrosare a zidului
piatri; un al doilea brau incinge biserica. se poate constata si la altar, dar nu se
(Fig. 2.) poate observa fara o atentil cercetare. Ex-
:
-::-
C.
Fig 2 Schitul Crasna. Biserica.
Cadrul de piatra al usii are laturea de plicatia sta in aceia ca arcurile sant foarte
sus ornata. larg deschise. (Fig. 3.)
Pronaosul este despartit de naos prin Naosul este destul de incapator prin
patru coloane rotunde de zid, pe care se largirea ce o dau cele cloud sinuri laterale.
sprijina arcurile simple, care, la randul lor, Pentru siguranta arcurilor, mesterul care
sustin boltile. Coloanele laterale sant ase- a ridicat biserica a intrebuintat sistemul
_zate in ziduri si se leaga de Gide din clasic al folosirii grinzilor de stejar, care
www.dacoromanica.ro
BISERICI DIN PRAHO VA 51
formeaza un patrat.de lemn:Rostul acestot tampla bogat impodobit, in stil barn,:

grinzi este de a lega doui -cite doui Scenele -si ornamentele registrelor insotesc
arcurile boltilor si de a opri indepartarea ate o scena centraU, care formeaza un
lor in afara 1. panou central, de o Tarte si alta a caruia
A Itarul este ceva mai ridicat decat restul : Apostolii, in randul intaiu, praznicele,
ri ecovrJ?
1
-*
. 4
. -I... -
_....... -.44. _."-e-,,,56--.1,,,,ftm.e ° ...
..e.., --- itl- 11. 4 ..' . : .

,.. .4.J, -ik, .......
.
r
1 -2: -.......
`14--- ,
.. ,
-.,
4.
----Ail!
:.: 7-
a. u
1 . ..
...,:t i/.
i1'.3 ,',... _ ., 1 : '.. :' ..... pt.°. i ...
°I .. . . -.) .-=-.. .- .. -..,..
7q1
'.
4 A
ti ,011421
1.0
tr,
A-
;. kr
!LA_
Fig. 3 Schitul Crasna. Interior.
bisericii si se desparte de rest printr'o in randul al doilea, i proorocii, in randul

' Ca este asa nu incape nicio indoialã daca ne gandim
de sus si ultirn. In locul lui Iesei din alte
la gresala facuti d,: fostul paroh al Ilisericii Domnesti din tarnple, aratand genealogia lui Isus, de-
Arges care a taiat grrrizile de stejaf- ce legau arcuille prr- asupra usilor impardt(sti apare chipul lui
jinite de cei patiu :talpi de zid, pe c Ire se razima Pan-
tocratorul. Isus din rnahrarna. Panourile din acest
Resultatul a fost ca s'au ivit marl clanAturi in ziduri, iar registru sant impodobite cu sculpturi au-
cei patru stalpi de splijin irnpreuni cu turla s'an departat
de verticalà, inchnindu-se catre Nord. A fost nevoie, la rite si colorate, spre deosebire de sculp-
restaurare, de interventia energica a raposnului arhitect Gri- turile sfesnicelor imparatesti, de acelasi stil,
gore Cerchez, care a oprit naruirea, pros drugi puternici de
metal, al ciror rost este acela de a inlo:ui giinzile de mai sus. care sant lucrate in lemn masiv. Incepand
www.dacoromanica.ro
de jos in sus scenele centrale sant urmd- jos, numele zugravului : Tdnase Anghel,
toarele: Sf. Mahrama, Isus tronand, Cina zugr.".
cea de taind, Coborirea lui Isus la Iad Pe usa laterala de Nord, supt chipul
(fig. 4.) Supt icoanele impiratesti, in locul Sf. arhanghel Mihail, Isus Navi cu sulita,
poalelor de icoana, potrivit spiritul epocii, coif si scut, in fata ingerului Domnului
apar urmatoarele scene, incepand din spre pe margenea raului, dincolo de tabdra cu
Sud : Supt icoana hramului, Sf. Impdrati corturi.
Constantin si Elena, apare Sf. Constantin Inscriptia sund : Cd locul pe care stai
cu mantie imparateascd, avand sulita in tu, sfdnt este".
dreapta i inscriptia sus : In acest semn Supt icoana Sf. Nicolae, o scend care
vei invinge". infatiseaza furtuna pe mare. Cordbierii se
Dedesuptul icoanei arhanghelului Ga- roaga patronului lor, Sf. Nicolae, al cdrui
vriil, de pe usa laterala, din spre Sud, chip apare din ceruri, intinzandu-si ma-
apare Ingerul Domnului care trezeste pe nile ocrotitoare
proorocul Ilie si-i spune, cum arata ins- Elide irnpdrdteiti cuprind cloud zone.
-
g
:
r7. 1
- r
_
.rha'
I7
.1: =
:
, r.s 4
.. 4;
- I( s
:711p
1,1k1n.tfq
°
Fig. 4. Schitul Crasna. Tirnpla.
criptia : Scoald de mdndncd i bea, cd de- Partea de sus, sculptatd a jour, infatiseaza
parte iri este i calea". Supt icoana lui Isus: doi serpi cu capetele in afara, cu gurile
Pilda celui cazut in talhari cu inscriptia : deschise, ldsand sa iasa o vita de vie cu
,,Iar un Samarinean, venind la el, s'au fdcut struguri, din care ciugulesc niste pasdri.
mild de ddnsul". Scena este tratata dupa In varful pilastrului un medalion cu Dum-
toate regulele artei. Zugravul avea ideie nezeu Tata], si cu Sf. Duh, in chip de
de perspectiva i dovedeste un talent de- porumbel alb ; in cele cloud medalioane
osebit. laterale, rasarind din mijlocul ornamentului
Numele lui si data facerii tamplei sant scluptat, doi ingeri ingenunchiati.
date de inscriptiile scrise pe cele cloud Partea de jos a usilor impairatesti are
usi laterale. cloud registre cu opt panouri. Registrul
1853, Octomvre, Tdnase Anghel, zugr.". superior cuprinde scena Bunei Vestiri, de
Scena de supt icoana Maicii Domnului o parte si alta a cdreia se infatisazi Sf.
infatiseazd Scara lui Iacov, cu inscriptia : Ioachim si Ana. In registrul de jos, pro-
Patriarh lacov", iar, mai sus: $i aceasta orocii : Isaia, Solomon, David si Iezechil.
este poarta cerului". In coltul din stanga, (Fig, 5.)
www.dacoromanica.ro
BISERICI DIN PRAHOVA 53
Mobilierul. Sfesnicele impdratesti sculp- la Isus si porneasca, in sens invers scrise,

-tate si aurite, o pareche de sfesnice mai cuvintele : Arie cel nebun". Pomelnicul de
mici, sculptate mai simplu si aurite, tetra- la proscomidie pomeneste pe actualii ca-
podul cu flori sculptate, impodobit cu
chipuri de sfinti, scaunul arhieresc sculptat -
in panouri mari cu flori i frunze frumos

colorate, iati mobilierul din acelasi an ,.Z
1853, cand s'a lucrat tampla ( fig. 6, 7, 8).
Strdnile par a fi de la infiintarea bisericii.
Cateva icoane din aceiasi epoca impo-
dobesc peretii pronaosului. (Fig. 9, 10,. F.
fen,
11, 12.)
ise&
PICTURA.
Pictura hisericii, foarte asainAnatoare cu
aceia de la biserica Mana'stirii Cheia, care
dateazd cam din aceiasi epocd, datorita
poate acelorasi mesteri, a avut ca prototip,
si in acest domeniu, pictura bisericii Ma-
nastirea din Valenii-de-Munte.
Numele zugravilor din 1834 ni sant
date de inscriptia de la proscomidie, unde
se asezau spre a fi pomenite.
Ei sant : Costache Eladie, zugrav, 1834"
,s1r4r7.70
:,Toma zugrav sin Costache".
In altar. Pe bolti, Dumnezeu Tatcil in
medalion de-asupra, spre Rasarit, in conti-
nuare, Maica Domnului, tronand, are de ,
o parte si de alta Cate un sfant arhanghel

ingenunchiat si cate sase apostoli in me-
dalioane.
Spre Sud, scara lui Iacob : Iacob doarme
aproape de fantana, iar langa fantana o casa.
Spre Nord, Rugaciunea din Gradina Ghet-
semani. Spre Rasarit, supt scena cu Maica
Domnului, apare impartasirea Apostolilor.
ln registrul de jos, Patriarhi, de jur im-
prejur, iar in cele cloud ferestre cite doi
sfinti arhangheli, de-asupra carora pluteste
un heruvim.
In spatiile din spre tampla, medalioane ca.
cu sfinti, iar la proscomidie scena rastig-

nirii, avand de o parte pe Maica Dom- Fig. 5. Schitul Crasna. Usile impiritesti
nului, iar de cealaltd pe loan cel jalnic.
Crucea este insotita de sulita si de trestia lugari vii si insira numele celor morti 1.
cu buretele. Din coasta lui Isus se ridica
o coardi de vita incarcata cu struguri, 1 Vii : Nicon staret, Isidor ieromonah, losif ieroshimonah,
Nicandru ieromonah, Teofil, Ghenadie monah, Damian
cvprinde arcul de de-asupra ferestrei si monah, Atanasie frate.
coboara in partea opusa, unde un inger Morti : Chesarie arhiereu, Nifon arhiereu, Calinic arhiereu,
Nicandru ieroshimonah, Veniamin, Chesarie, Veniamin tot
stoarce un strugure intr'un potir. Pe laturea ieroshirnonah, Nil monah, Inochentie arhimandrit, Eftimie
de Nord, tot la proscomidie, scena in care arhimandrit, Dosoftei arhimandrit : acestia sant de la Buzau,
Naum monah, Constantin monah, Dania, Nicandru, Nifon,
Isus apare cu hainele rupte, pe o masa, Meletie, Isaia, ieromonahi. Constandin, Tarasie, Eftimie,
iar mai jos: Sf. ler. Petru, intreband : Cine Gherasie, Zenovie, loanichie, Teodosie, Nicandru, Ioanichie,
Teofan, loanichie, ieromonahi.
4i-au rupt haina, Doamne ?", pentru ca, de Schimnici : Macarie, Damian, Silvestru, Chiprian, Ilarion,
www.dacoromanica.ro
Pictura din naos. Pantocratorul stapaneste Mironosi(ele la mormant. Supt aceste treii
din inaltimea turlei centrale. :Registrele scene,. Ake :.sase-sin-fatiseaza pilde din viata
turlei infatiseaza in randul de sus cetel6 lui Isus.
ingeresti, in cele trei registre urmatoare Prima are inscriptia : Mai lesne este funia
sfinti, iar in randul de jos liturghia inge- cordbiei", lipsind urmarea : decdt a intra
reasca. Cei patru evanghelisti apar la in- bogatul in Impcirciria cerurilor".
cheiarea dintre arcuri, in cele patru colturi. A doua scena arata o alta pilda : Nu
Boltile sanurilor sant acoperite cu scene este bine a lua pdnea fiilor 5i a o arunca
din viata lui Isus, i sant inchise de un Candor".
rand de medalioane. Randul de medalioane A treia : Sutcqul vine la Isus", a patra
care margeneste laturea de jos a scenelor .Petru afundandu-se in mare", a cincea :
boltilor porneste de la altar si desparte Hristos tdmciduieve pe cel indrdcit".
registrul inferior de picturile boltilor. Urmeazd randul de medalioane al_
Zugravul de la 1834 a urmarit impar- mucenicilor, impodobit CU cununi de
tirea in cate trei subiecte a scenelor prin- :trandafiti.
cipale la bolti si in tot cuprinsul naosului. In registrul inferior : Sf. mucenic Hris-
tofor, Sf. mucenic Mercurie,_
Sf. mucenic Irinarh. In fe-
reastra, sus : Sf. loan Bote-
i*
zatorul, iar pe laturi Sf.
Cosma si Damian. Intre fe-
restre alti trei sfinti : Sf.
Dirnitrie, Sf. Vichentie, Sf.
Mina.
In fereastra de-asupra, Isus,
-.1. in laturi doi sfinti. Alti trei
sfinti: Sf. Nistor, Sf. Teodor
Stratilat, Sf. Dimitrie izvo-
ritorul de mir.
- A Boltile naosului in scinul
-711.4 tie Sud.
In mijloc : Schimbarea la
fat& in stanga : Hristcs zzr-
ccindu-se in Tavor", in dreapta :
..s Hristi s pog,rindu-se din
munte".
Fig 6 Schitul Crasna. Sfesnice de lemn In registrul inferior : Isus
si fariseii; Curra judeccindu se
Pe laturea de Nord, pe bolta, scena de Hristos". Pilda dinarului ; Ceia ce it
centrala este Invietea lui Isus, in dreapta curgea scinge ludnd tamaduire". Vindecarea
Pettu st loan la rnormant, iar in stanga orbului: .....vine la Hristos".
In registrul de jos, in marirne naturala :
Teodor, Gherasie, Ghervasie, lerodion, Pimen, Damaschin, Sf. mucenic Gheorghe, Sf. Teodor Tiron,
Naurn, loil. Stelian, Chiprian
Monabi : Icsia, Arsenic, Nicandru, Teofan, Macarie, Stella!), Sf. mucenic Procopie. (Fig. 13.) In fereastra
Gherr rule Vasule, Samuil, Protasie, Teofil, Isachie, l'angra-
tie R )man, Tar Isi , Inane, Savarie. Zenovie, Dorotelu, Da-
Cosma si Damian, avand de-asupra pe
ne, Arcadie, lie, Ghelasie hesatie, Inochentie, Teofan,
1 Durnnezeu Tatal ; Sf. mucenic Eustatie
Ef imie, Ghervasie, Inoche9tie, Nil, Macarie, losif, lsaia, Plachida, Sf. Pantelirnon, Sf. mucenic Iacov
Preoli de mir : Mouse, Atanasie, Ene, Apostol.
Monahi : Sisoe. Teohlacr, Pahomic, Ponifatie, !lane. Nec- Persul, in altd fereastra Sf. Chit si Sf. Joan,
tarie, Dometie. Amfulohie, Stefan, Stefan, $tefin, Calistral, de-asupra fiind Maica Domnului ; Sf. mu-
Stefan, Siefan, Stefan.
FraIi : Constantin, loan, Nicolae. Winea, Florea, Stoica, cenic Victor, Sf. mucenic Artemie, Sf. mu-
Bucur, Oprea, Radii, ucur, A postol, Nicolae.
I
cenic Vichentie.
Donatori trireni : Dumaru, Barbu, Goga. Maria, Dumitru,
Op:i a, loan, loana, Constantin. Neacsa, Mihail, Ana, Storm, Supt arcul din fata tamplei, in mijloc :
Zamfira, loan, Chira, Mihail, Stancu. Ana, Joita, Luxandra, Isus Emanuil ; coborind spre Nord aflam
Dumitru, Maria, Magdalena shimonahia, A ntoneta, Aurelia,
Aurelia, Alexandra, Alexandrina. Intrarea in Biserica, apoi doi sfinti, doui.
www.dacoromanica.ro
BISERICI DIN PR A HOVA 55-
randuri de medalioane, iar jos Sf. Ioachim Bolide naosului. Catre pronaos, cuprind
5i Ana. Pe laturea sudica. : Dumineca Sa- cloud registre, cloud medalioane, avand in
A:-...---7-,--r.,,
79,--,--..
---. - ----.
, mijloc, cel din spre altar pe dreptul Avram,
1.';,.....0,;k:i7,,, ;0*: ::.k'n*T7fh:::; fe; ' ''':
....4. ,.,c.:....,.A.,5c.:.) .. iar cel din spre pronaos pe dreptul lacov.

,..
,.... .
De la dreptul Avram pe bolti, spre
, ..._
- a - .. .-
",..rif :,''' .:
Nord, Isus inaintea lui Pilat ; Pilat isi spala
.
::. .' . 'L
.. , .: 6 n° ,
manile.
...,
.
a
17; `;'.
F
Spre Sud. Rugdciunea lui Isus" in grddina
.
Ghetsemani, apoi Isus la Ana si Caiafa.
,
t
C.C..O *
.
g=4.
BAlgb
7
'&4:9
tj
'
a-
telr'
,,
Fig. 8 Schitul Crasna. Jetul arhieresc.

e47:71
In registrul urmator, de la dreptul Iacov

spre Nord : Incununarea cu spini; Bdtaia
la stälp".
Spre Sui : Sdrutarea ludei", Lepdclarea
lui Petru".
Fig. 7. S:hitul Crasna. Iconostas. Un rand de medalioane din spre scenele
de sus de registrul de jos, in care gasirn
marinencii", doi sfinti, cloud randuri de pe Sf. arhanghel Mihail, cu inscriptia cu-
Tnedalioane, apoi Sf. Petru si Pavel. noscuta : Cel ce intrd in bisericd necurat
www.dacoromanica.ro
56 BULETINUL COMISIUNII MONUMENIELOR ISTORICE
de aceastd sabie va fi tdiat". Sf. Nichita, Duhul Sfânt cOborind pe o raza. Intal
Sf. Calistrat (fig. 14). Pe laturea de Nord: nirea Sf. Fecioare cu Elisaveta, spre Nord
Sf. mucenic Evghenie, Sf. mucenic Calinic, Sfatul Batranilor, Maica Domnului in mij-
Arhanghelul Gavriil, cu inscriptia pe fi locul cetelor ingeresti. De-asupra coloanelor
lactera : Oamenilor, vederi pe Mihail cum sirul de medalioane care desparte registrul
tine sabia gata". inferior, ca si in naos si altar.
Intre coloana si zidul de Nord apare Sf.
Teodosie, incepdtorul de olve". Intre coloani
°
zidul de Sud Sf. cuvios Antonie cel Mare".
Laturea de Vest. De-asupra usii de in-
trare tabloul votiv infatiseaza vechea bi-
serica acoperita cu indri1, avand o singura
°
turla si pridvorul deschis, mai scund si
sprijinit pe patru coloane. Doi ingeri, in-
genunchiati unul de o parte altul de alta,
sustin, cu un val, biserica. Dedesupt, in
scobitura pragului, Isus in slava, incunjurat
de ingeri.
_ Scena centrala din registrul de sus in-
>
. "0 t
.1 6
I._
. d
q=:1
Fig. 9, Schitul Crasna. Icoani din sec. al XIX-lea.

1/4
De-asupra coloanelor : Adormirea Maicii . . Ot-

Domnului, avand spre Sud o alta scena,
in care Maica Domnului troneaza, iar spre
Nord un mormánt gol, in fata caruia se ,, -' c °
apleaca un apostol. A .
In varful capitolelor coloanelor, sirul 4"

n
,
c
medalioanelor care fac un brat' de-asupra .

primului registru se incheie aici.
Pictura din naos. Nu sant bolti, pla- Si
e ,
fr
fonul este drept i cuprinde o scena cen-

trala, in care apare Isus in chip de inger
inaripat, in medalion incunjurat de un Fig. /A Schitul Crasna. Icoana Sf. Nicolae.
cerc colorat, din care se desfac unghiuri.
Cercul este inchis intr'un patrat, in care, fatiseaza Fuga in Egipt, flancata spreSud
in cele patru colturi, apar patru ingeri. In si Nord de cate alte doul scene.
spatiile goale non i ingeri, iar in jurul Spre Nord apare Isus, purtand crucea
acestui patrat un altul, in care se afla un rastignirii, in dreapta, iar, in stanga, potirul
sir de medalioane. arnandoua represinta simbolul suferintilon
Pe zidul despartitor de de-asupra coloa La picioare, sarpele, vrajmasul oamenilor,
nelor : in mijloc Buna Vestire, spre Sud, umilit. Alaturi este infatisat Isus, urmat,.
www.dacoromanica.ro
probabil, de Adam si Eva, in fata Iadului Zosima. In fereastra sus, un inger, spre
deschis, din care se vede Diavolul. Apus Sf. Acachie, spre Rasa, it, Cuvioasa
Spre Sud, Ioachim si Ana primesc ,pe Paraschiva.
Sf. Fecioara din manile preotului de .1a ): SL cuvios. Isodor Pilusiotul" (sic), Sf. cu
templu ; spre coltul de Sud, steaua se as- vios Paisie cel Mare. (Fig. 15.)
cunde in nori celor trei magi. Un rand Laturea de Sud. In registrul de sus
de medalioane cuprinde pe cuviosii : Pavel,
Sava, tefan, Filaret, Arcadie, Evsevie, Eu-
statie, Ilie, Lavrentic, Machedonie, Mar-
chian. Dedesuptul randurilor de medali-
oane, in marime naturald : Sf. cuvios Nil,
Sf. cuvios Ilarion, Sf. cuvios loanichie
cel Mare, spre Sud, iar in spre Nord : In-
gerul Domnului, Sf. cuvios Pahomie, Sf.
cuvios Dimitrie cel Nou. (Fig. 15.)
Laturea de Nord. In registrul de sus :
Nasterea lui !sus. Carturarii talcuiesc scrip-.
turile. Ingerii strijuiesc pruncul sfant : Vreind
sd mcintuiascd lumea". In aceasta din urma
. _
NalVoss 5411.111A: 4G.:11
Fig, 11. Schitul Crasna. Icoana Sf. Constantin si Elena.
Iosif si Maria, Ingerul se arata pastorilor,

Cei trei magi caluziti de stea, Inchinarea
magilor.
in medalioane, cuviosii : Carion, Mar-
chea (sic), Nicolae, Nicon, Marcoa (sic),
Nil, Patapie.
Registrul de jos : cuviosii Sava cel Sfintit,
Eftimie cel Mare. In fereastra, Sf. mucenita.
Varvara, Sf. mucenita Ecaterina ; de-asupra
lor un inger. Apoi Sf. cuvios Teofan, SL
cuvios Artemie cel Mare.
Insemnari pe ccir(i. Vietile Sfinrilor, tipa-
Fig 11. Schitul Crasna. Icoar,a.
rite la Neamt. Pe aceia care cuprinde
Vietile pe luna Aprilie, tiparita in 1813,
scend, Isus poartd pe umdr oaia cea rdtdcitd. Maiu 2, insemnarea lui Climent Monahul
In medalioane cuviosii Miron, Mina, care a cetit-o in 1835, lunie 12. Apoi:
Varvar \sic), Isachie, Poplie, Simion, Fos Lavrentie monah hagiul ; 826, lunie 20".
tirie. Vierile Sfinfilor pe Ianuarie. S'au cumpdrat
n registrul de jos : Sf. cuvioasa Maria la 13 Octombre 1812 de Grigorie monahul".
1
Egipteanca este impartásiti de cuviosul Urmeazd o insemnare a lui Lavrentie

But. Com. Mon. 1st. Fasc. 100, 1939.
2
www.dacoromanica.ro
alta a lui Climent monahul, care arata cal a Climent monahul, care a cumparat Mineele
cetit Vietile Sfintilor pe luna Februar, apoi cu 436 taleri. S'ar parea in acest cas ca
a lui Stefan monahul, care pune si data : 25 monahul Climent le-a curnparat de
Martie 1828, dupa care vine insemnarea : la Lavrentie si le-a daruit la schitul
Din cele doudsprezece Minee ale lui Crasna.
Lavrentie monahul hagiul ; 826, Iunie 20", 0 insemnare mai de pret este insa aceia
iar la sfarsit aratarea lui Climent monahul, a zugravului de la 1834, care suna :
If;
4' ,t!-t P
; I
- of
-0?et002
7 4er"
--41146i
24141/4='":410494 .4gles, 01
trti. *I''''arroots1
Fig. 13. Schitul Crasna. Picturi din naos.
care a cetit-o la 835, Iulie 20". Pe cel din Aceasta sfanta carte o am petrecut si
luna Martie, afara de insemnarea lui Lav- eu, pacatosul, caci ti...., cand ma aflam zu-
rentie, la 1834, Climent monahul scrie gravind sfinta biserica ce sa numeste
ci 1-ar fi &mit el, ceia ce ar parea cã nu schitul Izvoarele, din Crasna, staretul fiind
e adevarat. Trite() alta carte insa, cu Vie- Sfintia Sa parintele chir Theofan ieromonah,
tile Sfintilor pe luna Julie, alaturi de in- pe la venirea Marii sale Alexandru Dimi-
semnarea lui Lavrentie apare si alta a lui trie Ghica Voevod, dupa....".
www.dacoromanica.ro
Costache Eladie, zugrav; 1834, Sep- in 1864, cu cheltuiala de logofatul lane

temvre". Panaitu, nepotul parintelui Chesarie titoru
Climent ieromonahul noteaza la sfar- (sic) sfantului schit Crasna" ce este din
Otul cartii cd a cetit-o din scoarta in comuna Izvoarele.
scoarta la 1834, Ianuar 23. Viol le Sfinrilor din luna Septembre,
0 aka insemnare, mai jos, arata ca. la tiparite la Neamt in 1807, poarta insem-
1862, Septembre 1-iu, a murit staretul narea lui Grigorie ieromonahul din 1812.
LI
4.,31,-.1....t. - .,.....1/4---s., -...-1,--72,...1/4._
.
0.-
., . an -q : ) .
e. , a ' ,..' ' - .t.- , .-i4
"":5k...toit, Ilit.4-.,, ...
..,
^
...
w
i. 0 Ilik 111,: OLI44, )..r.
- : ;
. 1;11
.
nkily.
1
:foil 4
0
f
1/4
't '
, hi jr T. HHMITA, - A. 14
, 1
:
C.
k,
,
Ira
../
Fig. 14 Schitul Crasna. Picturi din naos.
Epifanie, al schitului
Izvoarele, Sam- Pe un Octoib din 1811: Aceasta carte
bata, la 12 ceasuri din zi. Vietile Sfinrilor este a sfantului schit ot Crasna, iar cine
pe luna Decembre sant cetite de Elefterie se va ispiti ca sa o fure, sa nu aibi parte
monahul, la 1842 ; o alta insemnare arata de bine; 1822, Mai 12".
Ca la 20 Decembre 1843 s'a cantarit clo- Pe un Triod tiparit la Neamt, 1833
potul i au venit 1.245 de ocale. Cu ajutorul darurilor celui desavaqit
Vietile Sfinilor pe Novembre s'au legat Dumnezeu am cumparat aceasta. sfanta.
www.dacoromanica.ro
Fig 15. Schitul Crasna. Pictura din pronaos. Laturea de Vest.
L._
*1'
rAt -07 kri -..
1 Melt ' -
t
:
:
-
. 4 ..°71:' 1.1
:41 ;
Fig. 16. Schitul Crasna. Pictura din pronaos. Laturea de Nord.
oaaviaaaaaima .Fpaiiisciaas
www.dacoromanica.ro
carte. ce se numeste Triodion ; insa cum- Alta, de alti mana: Acest Molitvenic
pârandu-1 in tal. 96, adicã nouazeci i ase, 1-am cumparat eu, robul lui Dumnezeu,
Ii 1-am däruit sfintei biserici ce se numeste Dumitrascu Carnaraselu, din Calinesti, in
Izvoarele, hram Sfintii Imparati Constantin tl. 5, de la un matasariu ot Bucuresti, si-
si maica sa Elena, spre vecinica pomenire 1-am dat sfintei biserici ot Bucov, ca si
a mea si a parintilor mei, pentru ertarea fie al sfintei biserici, si din preoti oricine
pacatelor noastre. sa ne invrednicim a ar ti, sA-1 stapaneasca".
castiga Imparatia cerurilor si (sters cu cer- Togipp EspoOvaxog, icpriplpriog 6.7th Too' [Iowa-
neala). Dar ma rog parintilor si fratilor tweou TOO `A-(iou loAvvou E/g t floukoulpaercri,
cei ce yeti ceti pe dansa, rugandu-va pentru 111, 'Acts& ;;c7-4' (1719).
sine, sa va rugati si pentru pacatosia mea, au pierit soarele in luna Septemvre,
Climent ieromonah, Stoica preot, cu fii si 13 zile, leat 7218, 1709". Pe un Cea-
cu tot neamu. 1834, Fevruar 11. Climent
ieromonah al sfantului schit Izvoare"
Pe o Liturghie tipiriti la Iasi, in anul
1818:
Theodor. Sa se stie cã la anul 1847,
Iulie 20,
m'am hirotonisit preot la sf.
schit".
Pe un Pateric, tiparit in Bucuresti, la
1828 :
Parintele Meone ierodiacon, fratele
loan Dima".
0 alta insemnare arati cã aceasta carte
a fost daruita in 1853.
Pe o Biblie din 1855, tiparita in Bucu-
resti se comunica un ordin al proestosiei
a treia in care se face cunoscut parintelui
Grigorie si dascalului Gheorghe sa treaca
astazi, mane" sa depuie banii pentru
Biblie ; 1856, Avgust 22".
Pe o Biblie de Buzau de la 1855 :
La anul 1864, Fe\ ruar 7, s'au suspendat
parintele Iroftie din staretie, prin porunca
guvernului".
Pe o carte numitâ hnpdrrire de gran,
tiparita la Buzau in 1833, insemnarea
Aceasta carte a Sf. Joan Gura de Aur,
ce se numeste Impartirea de gnat', im- Fig 17. Schitul Crasna. Scena ristignirii, in sidef.
preuna cu alte tot ai acestia si ce se
numeste Putul Sf. loan s'au daruit Sf. slov, tiparit la Brasov, 1835, cu o pre-
Manastiri Znagovul din sud. Ilfov, unde fata de negustorul Constantin Boghici
se prasnuieste hramul Intrarea in Biserica ; si cu versurile diortositorului" loan Ba-
.834, April". Stampila Mitropolitului Gri- rac gasim :
gorie al UngroVlahiei, cu data : 1823. Acest ciaslov fiind cumparat de mine
Pe niste foi dintr'un Molitvenic: Acest Paharnicul Dimitrache Draganescu, in lei
sfantu Molitvenic 1-am cumparat de la treizeci si doi".
chir pppa losif ieromonah;-tal..., in zilele Pe- o alti pagind,- semtatura autografi
Mariei Sale Joan Nicolae Voevod ; Mai 3 a Piharnicului de mai sus. Pe aceiasi
zile, leat 7230 (1722)". carte: Sa se stie de candu au ninsu, luna
Alta, de aceias mini loan... ot sfanta lui April in 25 zile ; care ninsoare este
:
anda.... Banul ot Buzau". mare de trei deste, in anu 835, April 25".
www.dacoromanica.ro
Diortositorul Barac a compus cu acest doi lei Prefatá de Dositei Mitropolitul.

prilej i o poesie Ungrovlahiei.
rilcuirea Evangheliilor. Frontispiciul pri- Sd se stie de candu au venitu Muscalii
mei pagini poartd sterna cantacuzineasca : in TaraRomaneasca, la leat 1806. Iar, al
ittred C j7
fell WO
Pzin
Jc.A7R.r7 01-1.1.00
,r- f /927
Fig. 18. Schitul Crasna. Planul bisericii.
vulturul bicefal in medalion, sustinut de doilea, leat 1828. sa se stie de cand au

venit Muscalii al treilea, leatu 1848.
' Ca stelele-s tiparite
Slovele diortosite
Asa rog pe cetitorii
Si de Hristos iubitorii
Aceasta carte s'au harizitu pirintelui
Inteacest slant ciaslov, Ca, unagresala vizand, Dinu sin popa Radu ot Isvoard, ot plai,
Pre linga silinta toata sa 'ndrepteze cu buneate, cislã fanului ce s'au dat la cinu calugirii
Fara grcseli sa se poata Cu duhul cel de blindeate,
Diortosi in Brasov Firii omenesti crezand. de Sfintia Sa popa Tdnase duhov. ot Bi-
$i ochii, privind la stele, Ca nici soarele nu poate serica Doamnei...
Nu le pot vedea pre ele
Toate cu adevirat,
Vedea unghiurile toate
Toata ziva stralucind,
In anul de la Hristos 1801 (?), in luna
Si, neputand sa le vazi Nici omul fari gresale lui Ianuar".
Din pricina altor razi, Intra lucrurile sale Intre pogradia Sf. Mitropolii in Bucu-
Ochii nu le-au numarat. Nu poate fi negresind.
loan Barac,
r esti, in zilele Domnului nostru Alecsandru
Transl., diortositorul cárii acestia. Constantin Moruzi Voevod".
www.dacoromanica.ro
Pe un Molitvenic, tiparit in Brasov, la 1811: tirea din Valeni i pe al bisericii Mandstirii

La inceput o insemnare a preotului Cheia, aproape contimporani cu Crasna.
,Sava, ctitor, iar la sfarsitul cartii o poesie, (Fig. 1Z)
la modd in acea vreme, pe la inceputul Adaug, pentru interesul ce represinta,
secolului al XIX-lea
Minee de la Neamt, 1835 :
0 insemnare de pe un Mineiu pe luna
Septembre arata cã aceste douasprezece
Minee au fost cumparate pentru schitul
Izvoarele chiar de la M:andstirea Neam-
tului, unde au fost tiparite, de dumnealui
Manta Ion", in vremea lui Bibescu-Vodd,
in anul 1846.
La anul 1854, Fevruar 7, s'au suspendat
din staretie prin porunca Domnitorului.
La anul 1864, Septemvre 21, s'au ridicat
toate vitele schitului, ducandu-le la Ploesti,
batandu-ne in tabd..., numai patru boi si
patru cai si sase vaci, din porunca gu-
vernului Alexandru Cuza".
Icoanele praznicare se datoresc zugra
vului de la 1834, lui Costache Eladie zu-
gray ; 1835, Mai", cum arata pe o icoand
a Sfintilor cuviosi Teofan si Teofan Mar- :
turisitorul. . i
Pe o icoana din pronaos, inscriptia W-tr,
greceascd : -
t Ablac; Top ao5Xou toO (9e00 KCJI/GTVICNOU ,cao2,e'2. flH% MfAf A (12.11:1rr Cati, cast 03
Buna traditie a zugravelilor se pastra 4 Adilurtns who ;14 Zusswgrirs Lun twk_
inca la 1839, in randul calugarilor, caci,
la data aceasta, un Elisei monahul semneaza Figi` 1, SLhitul Crasna, Prahova.
o icoand a Sf. Nicolae, la 17 Martie. 7
Scena rastignirii, lucrata in sidef pentru figura proorocului rege David, dintr'o
masa din altar, este inspirata dupa zugra- psaltire din secolul al XVIIIlea. (Fig. 19).
velile paretilor. (Fig. 17.) Un numar de insemnari si inscriptii au
Planul aminteste pe al bisericii Manas- fost publicate de d. lorga
' O amar si grea durere

TrudA far de mingliere ' N. lorga, Inscriptii din bisericile Romciniei, Bucuresti,
0 moarte minionsi 1908, 11 p. 266.
Astizi mor ..
' Deisis (rugimintea) robului lui Dumnezeu Constantin,
1833.
www.dacoromanica.ro
DU NOUVEAU AU MONT-ATHOS
PAR Dj. BOSKOVIG.
AU MONASTERE DE XtNOPHON. Ainsi dans la niche au dessus de la porte se

trouve le fragment d'une composition qui re-
Dans la cour du monastere de Xenophon
présente, au milieu, tin personnage, assis sur ur .
nous voyons deux ëglises, dont la plus grande, triine, derriere lequel, dans l'écoincon droit de
elevee entre 1817 et 1837, n'a aucun Intéret la niche, on voit un autre saint, plus petit, jeune
archéologique. La plus petite, décliée a St. Geor-
et imberbe. Le personnage assis serait probable-
ges, est de beaucoup plus importante. Son
ment St. Demetrius, auquel la chapelle est de-
plan, dont une esquisse fut publiee par feu G. diee, car sur le rebord droll du coussin rouge
Balp, montre une disposition analogue a celle du trOne on volt une main, la main gauche du
qu'ont les églises des autres grands monasteres saint librement posee '. Or cette composition,
du Mont-Athos. Or ce qui suscite notre curio- aussi bien que la porte qui fut murée, est coup&
site pour le moment c'est surtout une petite par le mur de l'abside méridionale de l'église
chapelle, accolee au flanc meridional de son de St. Georges (fig. 1, A), a l'interieur de laquelle
diakonikon (fig. 1 D). Son plan a la forme tre flee,
se trouvent des fresques peintes en 154.5 !. De
avec le bema, votité en berceau, prolonge vers la nous pouvons conclure avec certitude, tout
l'Est. La mottle Ouest est recouverte par tine d'abord que Peglise de St. Georges est poste-
voc.ite sphérique, qui s'appuie sur trois arcs for- rieure a la chapelle de St. Demetrius et ensuite
merets et sur la voate du bema. On volt pour- que les fresques, peintes stir la façade occiden-
tant sur une gravure de 1744 3 que primitive- tale de cette chapelle sont antérieures a 1545.
ment la chapelle avait une coupole, remplacée Ce qui frappe le regard aussitôt qu'on le pose
posterieurement par la vale spherique. Ii faut sur ces peintures, beaucoup plus que la compo-
aussi signaler que le toit au dessus de la niche
sition dans la niche au dessus de la porte murée,
du diakonikon est abaisse par rapport au toit du
c'est le superbe portrait d'un noble, indique par
bema et de l'abside, ce qui donne beauccup une inscription serbe, a peine lisible 8, comme
de charme a la composition extérieure (fig. 2). ;Jamul npo,Ad
(fig. 1, pp. 3, 4, 5). La tete, de
Le mur occidental de la chapelle fait partie
grandeur presque naturelle, elle mesure 22,5
aujourd'hui d'une sorte de loggia, formée par
du sommet au menton, est fres belle: le front
le mur de l'abside méridionale de l'église de
St. Georges et par le mur oriental d'une autre large et haut, de grands yeux sombn s, les po-
mettes un peu saillantes, la moustache fine et of-
petite chapelle, accolee au flanc meridional de
la tray& Ouest t t du narthex (fig. 1, 2). Primi- filee, le menton énergique, le cou long, It s che-
tivement ce mur Cleft ouvert en son milieu par veux chatains, qui tombent, en longues boucles
une porte ; sur sa façade ii y avait des fresques, bien frisees, des deux crites du visage, indiquent
dont une partie est encore conservée (fig. 3). en meme temps un homme du monde et un
homme d'action.
' La fondation de Sara et Vasa Stojanovid a I'Llniver- Quel est done ce beau jovpan", ce 'polar qui
site de Beograd rn'a charge, en 1938, d'une mission archdo- se fit represent( r en fondateur dans un mcnas-
logique au Mont-Athos, ou j'ai passe le mois de septem-
bre a la recherche des sources et des analogies concer- ' Si c'etait Jesus, il aurait eu dans la main gauche un
nant Vanden art serbe. En passant, je suis tombe sur quel- rouleau, ou un livre, et, I c'etait la Vierge, ses deux mains
ques documents qui pourront, me semble-t-il du moins, seraient occupees probablement a term l'Enfant sur ses
interesser tout d'abord l'histoire de l'art rournain. genoux.
Bul. Corn. Mon. 1st., VI, 1913, no. 9, A la page 43. ' Voir l'inscription peinte au dessus de la porte d'entree
' V. Grigorovitch-Barski, RTopoe HOCklpfHlf CRA dans le naos ; G. Millet, Monuments de i'Athos, pl. 180.
W!) 1100FICKOA room, St.-Petersbourg, 1887, planche a ' Les lettres blanches sur fond bleu sont presque corn--
la page 288. pletement effacees.
www.dacoromanica.ro
NOU LA MUNTELE ATHOS 65
/1 11/7,1/1
.'/).//////////////77,
CITHCM-q,aelmg.a ,1Dq, MY. BilftMlegan

ffe
Fig. I.
Eul. Corn. Mon. 1st. Fusc. 100, 1939.

www.dacoromanica.ro 3
66 BULETINUL COMISIUNII MONUMENTELOW ISTORICE
fere qui fut tant de fois comble de dons par les Un autre tinier- du même nom: appartenait
princes roumains ? Deux personnages se présentent une famille non moins puissante,, cetle des Bu
zescu. Avec ses freres Stroe
et RAdu, dont les exploits guer-
riers sont racontes par une
vieille chronique 1,. i construit
les monasteres de C5luiu, de
Surpatele eb de Stn,e0i2. II est
vrai, la dalle tombale de Stroe,
qui se trouve a StAnqti, ne
date que du commencement
du XVIIe siecle mais, en
revanche, la plus anciene eglise
elevée par la famille des Bu
zescu, celle de Cepturoaia, est
bien anterieure, car on y
trouve une pierre tombale,
celle de Moise Voevode, qui
porte la date de 1529 4. II est
veal aussi, que dans cette
derniere église, oil l'on trouve :
les portraits du boYar Cons--
Fig. 2. tantin Buzescu et de sa femme,.
Xenophon ; vue méridionale de l'église de St. Georges et de la
chapelle de St. Demetrius. de leurs fils Radu et Constantin,
d'un quatrieme personnage,
-A nos yeux. c'aurait pu etre tout d'abord le plus jeune, et de deux filles5, Preda n'est pas
boYar Preda, le cousin de Neagoe Basarab, le
frere des boiars Barbu, Radu, Parvu, Danciu 41. 7-
et Mircea 1, celui auquel, apres la mort de 5
4
Neagoe, en 1521, fut confiee la defense de
l'enfant Theodose II appartenait done A
une famille puissante et riche, qui était en
bonnes relations avec les derniers despotes
serbes et surtout avec l'eveque Maxime
BrankoviV. Les freres avaient cleià deve- .a
toppe une belle activité dans le domaine de

l'art, en élevant, en Valachie meme, plusieurs
eglises, dont la principale, celle du mo-
nastere de Bistritza, construite en 1517,
rahit, selon M. Iorga, certains traits de l'in
fluence de l'art serbe4.
' lorga-Bals, Histoire de Part roumain ancien,
p. 96. ' ,a
.
2 N. lorga, Histoire des Roumains et de la ro- e. at.,x
Z'
manitd orientate, IV, p. 367. Comparer aussi la

belle chevelure de Preda avec celle que porte
Neagoe sur la fresque de l'église épiscopale d'Arges ; Fig. 3. - Xenophon ; mur occidental de 14 chapelle
ibid., fig. 48. de St. Demetrius.
lorga-Bals, ouvr. cite, p. 96.
' La chose est d'autant plus compr ehensible que le
nom de Preda derive lui-meme de source serbe, N. Iorga, Art et litterature des Roumains, p, M.
scion M. lorga du nom de Prédititch ou plutôt, me 2 Iorga-Bals, ouvr. cite, p. 144.
semble-t-il, du nom de Prédislav on de PredojeviC. Une Ibid.
famille de ce nom est mentionnée justement au XV-e 4 lorga, Inscriptii, II; tefanescu, La peinture religieuse
siecle en Bosnia ; Vlad Corovid, Istorija Jugoslavije, en Valachie et en Transylvanie, p. 114.
p. 287. ° Ibid., p. 115, pl. 32,
www.dacoromanica.ro
MOLT LA MUNTELE ATHOS 677
-mentionne Et pourtant les noms des bolars porter le document qui 1W permit de dire que
que nous .trouvons a ,Cepturoala .Ont tout ! de l'ancienne église fut batie en 1545.
,
meme une ce Paine impOrtance Pour notre etude La 'tdition,'ciinservée -au monastere, veut que
our Xenophon. ce soft la petite chapelle de St. Demetrius qui
Voyons de plus pres l'inscription au dessus de fut conStruite par St. Xenophon. Si cela ne peut-
la porte d'entree dans le naos de l'eglise de St. etre prouve d'aucune façon, 11 reste evident que
.Georges 2. Nous y trouvons deux nobles valaques c'est elle qui est la plus ancienne de toutes les-
qui ont fait peindre l'eglise. Ce sont : l'archon constructions qui forment aujourd'hui le groupe-
Constantin Vornic, dont le nom de Constantin a central du monastere. Evidemment on est aussi, .
kte tris abrege en K6v ..., et son frere Radu. 11 pour le moment, dans l'impossibilité de savoir
serait maintenant bien intéressant de savoir si, si elle fut construite par Preda, ou si celui-ci ne
eux aussi n'appartenaient pas a la merne famille fit executer que les peintures. En tout cas, il est
Car a Cepturoala nous avons justement deux a remarquer que les fresques qui existaient a
Constantin et un Radu3. Si donc le boiar Preda, l'interieur de la chapelle ont été recouvertes d'un
representé sur la facade de la chapelle de
St. Demetrius, appartiendrait a la famille des 7 if
Buzescu, 11 serait possible qu'apres lui ses 4
freres ou ses cousins viennent eux aussi

-
embellir Peglise de St. Georges. Mais j'in-
cline plutôt a considerer ce Preda comme
ain cousin du prince Neagoe.
.
..
,
Cette eglise, nous l'avons deja vu, est f

postérieure au premier quart du XVI-e s-,s-
,-.....
siecle. Les chapiteaux des colonnes et Pan- #'
,:. -,,,
cienne iconostase en marbre indiquent, ii VA,-IVIt ..-..s.t/..-10
est vrai, une époque bien plus reculée,

mais on peut supposer qu'ils ne furent que ,
reemployés au XVI-e siecle. n
F. Perilla nous dit qu'A Xenophon la O
$
vieille église fut bAtie en 1545, avec le 1. 11 4..
narthex assez grand, peint par le peintre

Antoine; qu'aujourd'hui ii n'y a plus que
p.
la moderne cathedrale de St. Georges, mais ?:
que toutefois on peut admirer la belle 11 t 1.6
,pard glise" de St. Georges oeinte par Theo- ;1.7: Ir
phane de Crete en 1546" 4.- Or sur la gra-

vure de 1744, déjà mentionnee 5, on ne volt
que noire eglise de St. Georges, celle que -
Perilla transforme en paréglise". II est donc Fig. 4. - Xenophon, portrait du boiar Preda.
evident que c'est sur elle que doit se rap-
badigeon de chaux, sous lequel elles reparaissent
par endroit. Peut-etre pourrait-on un jour enlever
' On peut tout de meme se demander si ce n'est point
lui ce personnage jeune, dont M. Stefan( scu ne donne le badigeon et étudier de plus pres aussi bien
pas le nom, figure parmi 12s donateurs si toutefois les fresques que les inscriptions slaves qui, jugeant
ce per sonnage ne s'appelait peut-etre aussi Constantin ; d'apres celle de Preda, devaient s'y trouver
ibid., pl. 32.
Gabriel Millet, ouvr. cite, pl. 180. P. Ouspenski, AU MONASTERE DE ST. PAUL.
FiTopoE IlliTilllICTKIE 110 csaToil l'op* Monica',
hours,. piecTiaticKiri, Moscou, 1880, p. 351. Parmi un assez grand nombre d'icônes aux
' Le Mont Athos, p. 181. II n'indique pas la source dans inscriptions slaves qu'on trouve dans le trésor
aquelle il a pulse sa documentation, mais it est probablle
qu'elle est sure. 1 Je dois noter enfin qu'une curieuse tradition locale fait
Cette armee est fausse. Elle a dtd prabablement mal deriver le nom du monastere du mot i+dog, ce qui voudrait
Imprimee, car le narthex de notre dgiise a dtd peint en dire que le monastere fut dlevd par quelque &ranger et que
1564 ; voir P. Ouspenski, ouvr. cite, p. 36. ce ne fut que plus tard que, par analoLie, on relia sa fon
5 Parski. ouvr. cite, planche A la page 288. dation au nom de St. Xdnophon.
www.dacoromanica.ro
du monastere de St. Paul, une petite lame, les deux freres qui, comme nous l'avons vu plus
26,5 x 31 cm. de grandeur, quoique tres sale et haut, firent peindre,,en 1545, le naos de l'eglise
ass.z endomlnagée, est particulierement remar- de St. Georges, a Xenophon.
00- AU MONASTERE DU PANTOKRATOR
Les deux angles orientaux de Veglise de ce
monastere sont termines chacun par une sorte
de chapelle, ou de tour, au plan rond a l'inte-
deur et octogonal a l'exterleur. Nous irouvons
de semblables conformations aux églises des
monasteres de Dionysiou et de Koutlotimousiousit.
a#
nr664
Fig. 5. Inscription du bo'far Preda a Xenophon.
4/5 de grandeur naturelle.
quable 1.1LIo saint en capuchon, probablement St.

Paul de l'Athos, représentt, en son milieu, de-
bout, de face, est entourd de deux personnages
plus petits, tournés vers lui, les regards levés
vers son visage. Ce sont deux hommes encors
jeunes, avec de petites monstaches, sans barbe,
dans des vetements enrichis de fourrures.
Sur le rebord superleur de l'icône, coupée par
un petit médaillon, dans lequel est représenté le
buste de Jesus, on peut distinguer une inscription,
1 peine lisible. Ce n'est qu'avec grande difficulté
que j'ai pu raccommoder les mots : sa4rjostp-
HAIN ICHIABH. Les noms de ces deux princes
pleux" sont malheureusement recouverts par un
placage en metal repoussé, argent (?), en bien
mauvais état, postdrieurement rattaché a la
surface de l'icône. Pourtant, comme le titre de
ennui existait en Valachie encore au XV.-e
siecle 2, comme les Rournains, surtout au XVI-e
siecle, époque a laquelle l'icene, jugeant
d'apres son style- et- la graphie de son inscription,
doll appartenir, - ont montre beaucoup d'interet
pour le monastere de St. Paul, it est bien possible
que ce soient deux nobles' valaques. je me de-
mande meme, en laissant aux savants roumains
de donner le mot décisif, si ce ne seraient pas Fig. 6. Pantocrator ; annexe Sud-gst de l'dglise.
' Les buns moines de St. Paul, qui eurent l'amabilitd de

me montrer le trdsor, ne me permirent pourtant pas de
la photcgraphier. G. Balq, ouvr. citd, p. 43, nos. 6, 10. Sur le plan de
2 N. lorga, Histoire des Roumains..., Ill, p. 324. l'eglise du Pantokrator, esquisse par le mdme auteur, ces
I Les cnezes" sont 'es princes. N. I. deux annexes ne sont pas representdes ; ibid., p. 95, n 19.
www.dacoromanica.ro
NOUTATI LA MUNTELE ATHOS 69'
Miii tandis cia'a Dionysiou et a Koutlournousion Neagoe Basarab paya l'exécution de certains ba.
ces chapelles sont voatees avec des calottes, au timents au même monastere 5 et qu'il est possible
Pantokrator on a pris le soin
de pass'er; tout d'abprd,. par
l'intermediaire d'arcs for-
merets, du plan rond au
plan carre, puis de nouveau
du plan carré, cette fois-ci
par l'intermédialre de pen-
dantifs, au plan rond, au
dessus duquel on dressa une
coupole au tambour allonge
{fig. 6, 7). Nous nous trou-
vons ainsi devant une a-
morce de la conception
moldave de la coupole.
Comme tout est recouvert
A l'intérieur par des fresques,
A l'txtérieur 5ar dti mortier,
il est dirndl de savoir si
cette construction est ori-
ginale en entier, on si la
coupole, avec'sa substruc- -
Fig. 7.-,-Ta.ntocrator ;
coupole de l'anexe Sud-Est interieur.
lion, c'est-ä-dire avec les -
penchant's et les arcs formerets, est posterieure. que les deux annexes, on seulement leurs parties
Au premier cas, la chose aurait ete de premiere superieures, auraient pu dater de cette époque,
importance pour l'étude de l'architecture rou- ce qui n'en serait pas de beaucoup moins
maine. N'oublions pourtant pas que vers 1520 interessant.
5 lorga-Balq, ouvr cute, p. 104.
www.dacoromanica.ro
TABLITE VOTIVE _DIN TIBISCUM, ALE CAVALERILOR
DANUBIENI.
0 DE D. TUDOR.
Museul din Lugoj, prea putin cunoscut cercetA- b. In centrul zonei si al icoanei e o femeie
torilor, contine un bogat i variat material epigrafic, (Zeita), represintatA in fag cu un trepied incArcat
numismatic si sculptural, adunat din mai multe cu un peste. Zeita priveste drept inainte: e im-
statiuni romane bAnAtene, ce asteaptA a fi publicat. brAcatA cu o tunicA, are vAl pe cap si duce mAna
Trei fragmente sculpturale, rupte din icoane cu dreapta spre gura calului Cavalerului. Pestele are
figuratiuni din religia Cavalerilor danubieni,
pAstrate in acest Museu, lArgesc zona de
rAspindire a acestui cult si mAresc numArul
celor descoperite in Dacia. Ele au fost
aflate la Tibiscum (Caransebes), probabil
incA din vremea stApAnirii austro-ungare, si
mi-au scApat din vedere, acum cinci ani,
and am adunat intr'un corpus special si in-
terpretat toate monumentele de acest gen 1.
1. Fragment din marmorA albA, rupt
de la coltul de sus din stAnga al unui
relief ce era sculptat pe trei zone. Inalt de
15 cm., lat de 9.5 cm. si gros de 3 cm.
Fig. 1.
FAiile cu tablouri se separau prin rame
simple si proeminente.
a. Prima zonA cu figuratii, de si ruplA in
cea mai mare parte, se poate reconstitui
prin similitudini. Se mai pot gad : bustul
Soarelui (Sol), asezat pe tin postament in
coltul plAcii, picioarele, pAstrate de la brAu
in jos, ale unui personagiu imbrAcat cu ,10
pantaloni, apoi resturile altor douA busturi

imbrAcate cu o tunicA drapatA, ca si a divi- 6.4
nitAtii solare. 9
Cu ajutorul altor monumente similare 2,

repertoriul zonei se intregeste astfel : bustul
lui Sol, acolitul purtAtor al pestelui, triada Fig 1
celestA (in centru), un alt acolit identic (ti-

nand pestele sau un sceptru) i, in sfArsit, in col- ochiul scobit, in care sculptorul fixase o bucatA
tul din dreapta, bustul Lunii. de sticIA coloratA, acum c5zutA.
Civalerul din stânga, singurul pAstrat, se apropie
7 1 Cavalieri danubiani, in Ephemeris Dacoromana, cu calul in pas domol de masa centralg, si cu
VII (1937), pp. 189-356, gi Nuove rappresentazioni dei dreapta ridicatA cautA sA loveascA cu o lance trupul
Cavalieri danubiani, in Eph. dacorom., VIII (193S), pp. dusmanului doborit supt copitele calului (acum
445-9. Cf.recensiile d-lui Cumont, in Rev. arch., 19'28. p. rupt). E imbrAcat cu o tunicA si poartA o cAciulA
67 gi urm., gi Chapoulhizr, In Rev. Etud. Anciennes,
1939, p. f5 i urm. frigiang. De-asupra lui se desfAsoarA un sarpe
2 1 Cav. danub., mon. 3; 9 ; 11, 38; E0; 58 gi 1,8. cu capul ski lAngA urechea Zeitei.
www.dacoromanica.ro
TABLITE VOTIVE DIN TIBISCUM, ALE CAVALERILOR DANUBIENI 71
inapoia Cavalerului se mai g5seste si un acolit, intors spre stanga si gata de atac, o colonetä
se pare o femeie (Nemesis ?), care intinde o pater5 de-asupra animalului, format5 numai din patru
st5panului ei. spirale, un porn inc5rcat cu obiecte neclare (ber-
Partea ruptä a zonei va fi continut acelasi Ca- becul ?); al5turi, un om asezat pe un butuc de
valer si acolit, cu un al doilea sarpe de-asupra lor, lemn, tine in dreapta un obiect prelungit in positie
fiindc5 repertoriul central, la toate monumentele vertical5, care sam5n5 cu o rnäciuc5, sau e de so-
noastre, are un aranjament araldic. cotit a fi un pumnal, pe care-1 infinge in p5mant
2. Fragment de marmorä alb5, rupt din centrut si, in sfarsit, in fata lui se mai vede o bucatä de
ai coltul de jos din stanga al sculpturii. In starea stof5, pe care o sustine cu mana stang5.
actual5, m5soar5 : 10 X 8 X 0,8 cm. Fig. 2 Aranjamentul i elementele acestei zone au pu-
ternice asem5n5ri cu tin fragment descope-
A",: r
rit la Ratiaria T Silueta patrupedului, in am-
,
bele casuri, nu samänä a fi a unui grifon
animal favorit al zeitei Nemesis, asa cum
II vedea Rostovtev 2. Sam5nä mai mult cu
un cane de vanätoare, animal familiar cultu-
lui acestor divinit5ti. Bucata de colonet5,
pusä numai tn repertoriul tablitelor din
Dacia si al celor trimise de aici in Panno-
nia 3 nu se poate pune deck in legAtur5
cu-credintile in cele patru elemente compo-
nente ale Universului 4. Arborele face alusie
di
la sacrificiul, sangeros si expiatoriu, al crio...
, ,
.:"7":16161444:-.17.
tauroboliului, cunoicut i acestui cult 5.
Personagiul de lang5 copac, din causa
*Witaleki- .16.41P;%114C
_ k neclaritatii sculpturii, poate fi interpretat in
douä feluri. El s'ar situa ca un initiat in
A
gradul leo, dac5 mäciuca ar fi sigur5 si pe
cap ar purta masca leului, ca intr'un exem-
plu ce ni-1 d5 un fragment iesit probabil de
la Troesmis 6. Mai multe probabiliati ar
avea ultima ipotesk in care el ar tinea rolul
- unuia dintre cei doi mistagogi din scena
''',..--: mortii liturgice sacre, la care face alusie
'd
pumnalul ce-I infige in p5mant, moment pus
de pietrari in acest loc al repertoriului 7.
3. Fragment rupt de la coltul de jos
Fig. 2. din dreapta al unui relief de marmor5. TA-
blita avea partea de sus oval i probabil
Ca si cel precedent, avea o forma' dreptunghiu- numai doug registre. Mäsoarà acum : 10,5X7,5X1,2
lard, cu repertoriul aranjat pe trei fAsii, la fel se- cm. Fig. 3.
parate printr'un cadru simplu. Compartimentul a. Un Cavaler, din care nu se mai conservä deck
cu represintatiile din lumea solarä e complect partea inferioark alearg5 spre stanga cu calul in
pierdut. galop, prev5zut cu frau si sea. Omul c5zut supt
a. in registrul central, se gäsese fata in fatä copitele calului lipseste. Dacä nu ar fi o sc5pare
cei doi Cavaleri p5strati de la brau in jos, cu caii
in galop. Supt copitele animalelor, cei doi invinsi ' Ibid., mon. 41.
stau doboriti la p5mant, cu mfinile aduse supt ' Une tablette votive thraco-mitriaque du Louvre ;
-fata intoarsä in jos. Caii poart5 dpestre i ele p. 13, Paris, 1923 (Minx. pHs. par diy. savants a l'Acad.
simple. Inscr., Bell. Lett., XIII, a 2-a parte).
Intre cai, stä o mast monopod5, inarcat5 cu Cav. danub., mon. 1; 11; 23; 61 gi 70.
' Ibid., p. 265.
in peste abia schitat, in spatele c5ruia se mai Ibid., p. 284,
vede un rest din bustul Zeitei. 6 Ibid., p. 275 gi mon. 53.
b. Ultima zon5 presintä un patruped (panter5?) ' Ibid., p. 270 gi urm., gi mon. 41.
www.dacoromanica.ro
72 BULETINCL COMISIUN1I MONUMENTELOR 1STORICE
a pietrarului, se poate presupune ci fusese in- provinciei dintre Carpati, cum erau cele de la Bu-
tregit prin vapsea, acum cazuta. cova. Mai observant ca, din ele, cele mai multe
b. In ultima zon5, incepand de la dreapta, se s'au gasit tot in aceasta provincie. Cele din Pan-.
mai vad : un berbec ce fuge in afar5, un om ce nonia Inferioar5 si Moesia Superioara trebuiesc
intinde bratele spre un mare crater si un cap abia socotite ca un import din Dacia. De aceia, in acele
schitat de-asupra si inapoia vasului, al unui alt provincii, in locul pietrei se folosia mai mult me-
personagiu. talul, plumbul sau bronzul pentru icoanele Cava-
Ca dispositiv artistic si semnificatie religioasä, lerilor danubieni. Din Dada, unde acest cult era
tabloul din jurul craterului g5seste identitate in autohton, tablitile erau exportate, gata sculptate,
doug represintfiri, aflate la Grädiste (Iugoslavia) in spre Moesia si Pannonia.
si Brigetio Sensul acestei scene Online
deocamdata de nepatruns 2
iP1
Cu cele trei fragmenie descrise mai sus, 4 °
4.4
numärul total al monumentelor dedicate Ca- -a
valerilor danubieni in Imperiul roman si cu- T

noscut azi se ridia la una stria treizeci si : .
opt exemplare 3. Pentru Dacia, nurnärul se -10
mareste la treizeci si opt de bucAti, cele

mai multe sapate in piatra si socotite ca
fiind dintre cele mai vechi. TAblitile de la
Tibiscum complecteza un mare gol al h5rtii
-47.;;I:7,.
iL
de raspandire a acestui misterios cult,
Iiinda p5n5 acum, nu se cunostea in Banat Wt.
dec5t un singur relief dedicat Cavalerilor

danubieni, aflat pe malul Dunarii la Pojo--
jena Sarbeasca (jud. Caras). t4.-tN
, vbe .
Ca material religios, ele nu aduc nimic al., ./Jefi
nou, fiinda toate elementele din repertoriul
kir sant cunoscute din monumentele simi- 1 "man:41, A,
lare descoperite mai inainte. Din punctul ,
de vedere artistic si tipologic, tablitile din
Tibiscum se leagä de cercul celor de piatra
aflate in Dacia Superioara si in Pannonia ,r
Inferioara. Ele se remarca printr'o grosolanie
a executiel, elementele repertoriului fiind
lipsite de precisie. Figurile sant abia schi-
tate, si unele lipsuri actuale erau intregite
de mesteri cu v5psea, care de cele mai multe Fig. 3.
ori nu a resistat intemperiilor i umezelii 4.
Monumentele de marmora asamänatoare cu cele trei Targhette votive dei Gavot eri danubiani sco;crte
de la Tibiscum si care din punct de vedere religios a Tibiscum (Da(ia).
si tipologic intrA in grupul celor aflate in Dacia (Riassunio.)
Superioara, pe valea Dunarii, in Pannoria Inferioar5 Siamo riusciti a trovare altri rilievi, frammentari,
si Moesia Superioar5", apartin unui cerc artistic dei Cavalieri danuhiani, conservali ora nel Muse o
care era in Dacia ? Toate aceste tablite sant Archeologico di Lugoj (Romania) e scoperti a Ti-
s5pate in marmora alba, existenta numai in carierele biscum (Caransebes).
1. (Fig. 1). Frammento di rillevo marmoreo.
' Ibid. mon. 39 si 61. Misura : 15 X 9,5 X 3 cm.
!dem., p. 272. a. Nella prima zona vediamo il busto del Sole,
Unimul descoperit, i lipsa din corpus-ul mieu, la le gambe di un personaggio (l'uomo che portava.
Catarov. in jahrbuch-deuisch-arch. Ins!, Arch. Anz., ii pesce) e poi resti di altri due busti (la triade
193S, p. 197,
4 Cap. danub., p. 206, si mon. 61, celeste).
5 Ibid., mon. 3; 4; 5; 8; 9; 11 ; 15-19; 38; 39; 60; b. Sulla fascia principale si vede in mezzo un
61 si 13a tripode con un pesce e, dietro, ii busto di tina
www.dacoromanica.ro
TABLITE VOTIVE DIN TIBISCUM, ALE CAVALERILOR DANUBIENI 73
donna che alza la destra verso la golla del ca- 3. (Fig. 3.) Frammento simile ai precedenti.
vallo di un Cavaliere vestito in costume frigio. Misura : 10,5 X 7,5 X 1,2 cm.
Il guerriere brandisce una lancia ed e seguito da a. Della fascia centrale si conserva soltanto la
un accolito che porta una patera. Un serpente si parte inferiore di un Cavaliere in galoppo, e sopra
vede al disopra della testa del Cavaliere. urra sella. L'uomo caduto sotto le zampe del ca-
2. Fig, 2. Frammento simile al precedente. vallo non e stato scolpito.
Misura : 10 X 8 X 0,8 cm. b. La zona in basso raffigura : un quadrupede
a. La zona principale raffigura in mezzo il busto (ariete ?) che salta verso destra, un uomo colle
frammentario di una donna e davanti ad essa sta mani stese verso un gran cratere ed in fondo
il monopode col pesce al disopra. Due Cavalieri una testa umana, appena scolpita.
frammentari e disposti in schema araldico si avvi- II numero dei monumenti che si sono trovati
cinano a galoppo. I cavalli portano selle e freni e fino ad oggi e di 138, di cui 38 in Dacia. Nella
calpestano colle zampe due uomini caduti in terra. regione del Banato era conosciuto finora un solo
b. L'ultima fascia e poco chiara : un quadrupeLe, rilievo. I nostri rilievi appaiono rozzamente scol-
una colonnetta, un albero, un uomo seduto ed piti, cosicche la policromia vi completava il la-
armato con una clava (o un grande pugnale che voro. Essi si scolpivano nella Dacia e di IA sono
vuole piantare in terra) tiene anche nella sinistra stati importati in Pannonia Inferiore e Moesia
un pezzo di coperto (la pelle dell'ariete ?). Superiore.
Bra. Corn. Mon. Isl. Fasc. 100, 1940. 4
www.dacoromanica.ro
CETATEA SEVERINULUI
RAPORT SUMAR CU RESULTATUL SAPATURILOR DIN 1938, 1939
DE AL. BARCACILA.
La Cetatea Severinului ne aflAm anuI acesta in Spatiul intermural de la Vest de acest turn nu
a treia campanie de lucru, in continuarea celei s'a degajat p5nä la vatra lui ultimä de därimäturile
din 1936, ale c5rii resultate s'au publicat in de zidgrie, ce-1 acoperiau p5n5 la nivelul superior
Buletinul Comisiunii, fasc. 94/1937, si a celei din al zidurilor ; iar turnul, ca i cel de S.-E., s'a dr-
1938, cand ne-am limitat la cercetarea partial5 a gajat de acelasi fel de cl5r5mMuri numai atAt cat
pantei de Est a cetatii si a unei mai reduse p5rti s'a cerut pentru determinarea conturului interior.
de pe platoul ei, la Sud-Est de Capelà. 5, 6. S'a descoperit traseul zidului vestit al
Cercetgrile anului acestuia s'au extins asupra centurii interioare, aproape pe toatà lungimea si
incintei interioare a celatii, pe laturile ei interioare, pe ambele lui fete.
si exterioare, precum i asupra sectorului sud- La mijlocul i pe laturea interioar5 a acestui
vestic de pe pant5. zid s'a descoperit un mic turn ratrat (fig. 11),
Cuprinzand in acest raport sumar si resultatul corespunz5tor marelui turn arcuit de la mijlocul
cercetärilor din 1938, presintAm urmaloarele rea- zidului estic al centurii exterioare.
lisäri in lAmurirea constructiilor cet5tii, precum si 7, 8. In coltul nord-vestic al incintei interioare
elemente menite a aduce precisAri la istoricul ei. s'a descoperit turnul de N.-V., corespunzeitor celui
a) S'au degajat in bung parte de plantatiile de N.-E., precum si curtina ce lega intre ele
spontane, de pgmantul vegetal si de därim5turile aceste dou5 turnuri (fig. 12, 14). S'a precisat
provenite din ultima distrugere a cetatii, urrn5- conturul exterior si cel interior al turnului de
toarele constructii, in cea mai mare parte acum N.-E., al cärui pärete nordic se pAstreaza aproape
descoperite i precisate : pe intreaga inältime a celor trei etaje ale lui in
1. Zidul estic al incintei exterioare, cu turnul afarà de subsol, acesta acoperit in intregime de mari
arcuit in afara de la mijlocul lui, precum si pre- blocuri din zidAria pr5busitA din el.
lungirile aceluiasi zid, partial spre Nord (fig. 1-4), 9. Intre latura sudia a turnului de N.-E. si
iar spre Sud in intregime, de o parte p5nä la zidul apropiat al centurii interioare, s'a descoperit
imbinarea lui cu coltul sud-estic al incintei inte- un mare cuptor rotund pentru pane, care a fost
rioare, de alta cu prelungirea lui spre Sud, atre boltit si pardosit cu c5farriidà asternutä peste un
port (fig. 5 si 6). strat de piatra legatä cu mortar de var (fig. 15).
2. Iii spatiul intermural cuprins intre prelungirile Cu aceste elemente s'a precisat in cea mai
din sectorul sudic al zidului de mai sus si turnul mare parte si s'a Oda i pe teren planul celatii,
de Sud-Est 1, supt masa de däramäturi de zidgrie asa cum se glsia construit5 in 1524, c5nd a fost
din piaträ bruta care-1 acoperia pe toat5 in5ltimea cuceritä de Turci si apoi asa distrusä ca sä nu
lui, s'a ajuns la nivelul ultimei culturi, partial mai poat5 fi folosita.
pardosit cu cAr5midà si prev5zut cu un cuptor Se mai cere, pe langl alte precis5ri si adanciri
in51tat din c5r5mid5 si humä (fig. 7 si 8). ale säpäturilor in anumite puncte, s5 se facä o
3, 4. La extremitatea vestic5 a pantei de Sud sectiune transversalá in santul ce incunjura cetatea.
s'a descoperit turnul de Sud-Vest, cu un puternic Locul cel mai indicat al acestei sectiuni este de
contrafort si cu prelungirea zidului lui nordic (care partea nordic5 a cet5tii, unde avem si apropierea
este o parte din zidul sudic al incintei interioare), maxima de terasa superioarä a Dunärii, din care
pin5 la contactul cu zidul vestic al incintei exte- s'a detasat cetatea.
rioare (fig. 9, 10). b) Pentru determinarea istoricului cet5tii s'au
Acest turn a lost descoperit in 1936. V. Bul. Com. fäcut in cateva puncte sectiuni si sapaturi in
.Mon. 1st., fasc. 94, 1937. adâncime, care duc la precise conclusiuni.
www.dacoromanica.ro
CETATEA SEVERINULU1 75
I. Trei sectiuni adancite, una perpendiculara 22, 23). Nu s'a gasit nicio urma dintr'o a doua
pe laturea interioara a curtinti de Nord, pang la absida mica in prelungirea coltului nordic al celei
basa largità a zidului, alta pe laturea exterioara a mari. Va fi fost complet distrusa la construirea
curtinei de Vest, intre turnurile de V. $i S.-V., Oa capelei, ale carii materiale, caramida i piatra
supt fundatia zidului, iar a treia paralela cu laturea ecarissata, sunt aproape exclusiv romane. Alte ma-
sudica a turnului de N.-E., evidentiaza constant teriale romane, intre care, caramizi patrate din
si uniform, supt stratul de grosime variata al pile de hipocaust, s'au gasit in interiorul absidei
ultimei culturi, acoperit de ultima claramare a mici. Aceasta, mai ales in prelungirea ei spre Vest,
cetatii din 1524, o &grimace anterioara masiva a a fost distrusä i cu prilejul asezarii mormintelor
aceleiasi cetati, vaditä prin stratul gros de ma- din jurul eapelei, in parte descoperite. De-a lungul
teriale de ziclarie prabusita, din piatra bruta, piatra laturei sudice a absidei mici, in exteriorul ei, s'au
ecarissata si mortar de var, i, supt care apare descoperit urmele unui canal ingust, $i el partial
vatra unei culturi anterioare, dupa materiale tot distrus la saparea gropilor pentru morminte (fig. 18)-
medievala (fig. 16). 2. in sectorul sudic al platoului cetatii, la Vest
La aceiasi conclusie ne duc, intre altele : de gangul prin care se coboara spre poarta tur-
2. Dottä sectiuni paralele adancite pe panta de nului de S.-E., supt constructia cu ziduri de piatra
Est a cetatii, in sectorul ei nordic, unde supt mai sus amintita (fig. 19, 20), ulterior si ea aco-
stratul ultimei culturi, acoperit de materialele ultimei peritä supt o veche vatra a cetatii, s'a descoperit
daramári a cetatii, apar doua straturi suprapuse un canal construit din caramida, acoperit cu les-
de materiale de nivelare, provenite, cel inferior pezi de piatra, avand directia spre zidul de Sud
din claramari de ziclarie de piatra, multä sparta, at al incintei $i distrus pe distanta de 50 cm. spre
mortar de var, iar eel imediat superior acestuia Nord de acest zid. Evident, aceastä distrugere
din materiale de vetre arse, distruse, de coloare s'a petrecut la saparea fundatiei zidului sudic al
uniform cararnizie, si constand din sfaramäturi incintei interic are a cetatii. Acest zid, la un nivel
de pamant ars, de caramida si din pietris. superior cu 60 cm. fata de pardoseala canalului,
3. Vetre suprapuse, fie numai din pamant ars, este patruns de un mare jghiab de scurgere,
fie pardosite cu caramida, despartite intre ele cioplit dintr'un singur bloc de piatra ecarissatá
printeun singur strat gros de materiale de nivelare, (fig. 20), care jghiab a putut fi folosit in epoca
ca in sectiunea practicata de- a lungul fetei inte- zidirii suprapuse canalului.
rioare a zidului estic de centura, tàtre poarta d) Materialele intrebuintate, atat la zidurile ce-
turnului de S.-E. (fig. 17, 18). Aici, de-asupra unei 150, cat $i la celelalte constructii si instalatii in-
vetre mai vechi, frumos pardositä cu caramida, terioare, dau indicatii pretioase. De o masivitate
se asterne o prima nivelare de bolovänet fárä si ingrijire deosebita, de constructie, cu placaje de
mortar, cu oase de animate comestibile in mare mari blocuri de piatra ecarissata, este zidul de
cantitate, carbune, cenusa, iar la un nivel superior centurd de pe panta de Est, cu turnul sat' arcuit
ultima vatra folosità, partial asternuta cu caramida, in exterior (fig. 1-4). Acest turn, in forma lui ul-
de de-asupra careia s'au ridicat rnaterialele din/ tima, este evident o prefacere a unui turn mai
ziclul alaturat, prabusit dupa cucerirea din 1524. vechtu, patrat, dupa inclicule de pang acurn.
4. Constructii anterioare, cu ziduri de piatra La construirea cetatii medievale s'au folosit
unele parasite Ia o prefacere radicala a cetatii, multe materiale romane, caramida, piatra bruta si
ca acea din sectorul ei sudic (fig. 19, 20), sau ca ecarissata de la constructiile de pe loc $i din
alta de la N.-E. de capela (fig. 21); altele aco- preajrna. Dar cea mai mare parte din materialele de
perite de constructii ulterioare, ca un zid de piatra bruta i piatra speciala pentru ecarissat, a fost
epoca mai veche supt päretele estic al turnului adusa pe Dunäre, din spre Portile-de-Fier si din
de pe mijlocul laturii de Vest a incintei superioare. Cazane, din pesterile carora au coborit si stalactite.
c) Cercetarile au dus la descoperirea unei alte Aceasta cetate de aparare n'a fost si o resedinta
serii de constructii, evident anterioare existentei senioriala de viata pasnica i bogata. Aproape
cetatii medievale : complect lipsita de podoabe de valoare artistica,
1. Fundatia altarului capelei este asimetric ase- in afara de mari cantitati de ghiulele de piatra,
zata pe partea centrala a unei constructii absidale de toate dimensiunile, de pile de fier de variate
anterioare, si anume pe absida cea mare. 0 absida forme, gloante i mici ghiulele de fer si de plumb,
mica a aceleiasi constructii se prelungeste dincolo fragmente de tunuri de bronz, bucati de pucioasä
de zidul sudic al capelei, al carii colt sud-estic ai zgura de fier si de arama, care indica fabricarea
cade de-asupra intretaierii celor dotiä abside (fig. pe loc a o parte din armament, ea nu ni d, ca
www.dacoromanica.ro
76 BULETINUL COMISIUNI1 MONL7:7-NTELOR ISTORICE
obiecte usuale, decfit multä ceramia de calitate co- expunerii anAnuntite a resultatelor dobfindite pArià
mung, parte din forme $i din pastA pentru intrebuin- acum. Pentru aceasta vom mai avea nevoie de
OH speciale, $i mai puting ceramic5 smaltuitg $i or- lArgirea $i in parte de adâncirea unor pgrti din
namentat5, pe lingA alte unelte $i obiecte de metal. s'apgturi $i din sectiuni, pentru care rugAm ono-
Clasarea $i plasarea in ti rip a tuturor acestor rata Comisiune a Monumentelor Istorice sä ni
materiale, ca $i precisArile a$teptate asupra con- se dea posibilithtile de lucru d'inainte de luna
structiilor de epoci diferite, vor face obiectul Maiu 1940.
www.dacoromanica.ro
CETATEA SEVERINULUI 77
,
' 1.%1,-
ta .
12`
A
-
1 .
" ie
S.
.
_
5
al; *-6 ry-
e
t. .'llf
,,,
0., ...,
..
..
-.(- ,^ N .- 4..-
..I/ . ;,.
n e
X ..ei
1 .
J-1
I
4'' , .
.:
Igliii1'7t. '.
..1,3-*;-!..,'......i,s,' 0. %-
'''ili.,'. it- '11. , . ...°,

. - --;...
a.
.1.06 W * ,o, 0
.. i... r.
-.. 0, r.i . 'fat.' ..... al,

,Er; L ' 3 ...
11..
Fig. 1. Zidul centurii exterioare pe panta de Est, cu turnul arcuit ; in fati, la dreapta,
retragerea zidului pe panta catre sectorul nordic al centurii exterioare.
7
s46,
. 04
° .
jt It CZ. tl
74`
rt*.
, °
PE, - o 34"
-1044.
71E
,i1 ''' 3. _
.4°. Pi
lt - 01e. o-. .
.---ise -,0.-.+:
...
.-- ......, ,- .3....- --
°
.....i,
.
° ..° 4 . :' . :, V.
.ri It
-
, .
°
4,
-},,.
ulL
.4 Z`V...-.4'.
10- . -
I
'44: .,;1.114.4r -
a-
MOP
ia .,;Nott l
rt.
4%. 72(
':qe111...,1!""
at -''t4511
. .a.4114ti. "Ow
."1" 77-.
Fig. 2 Zidul centurii exterioare re panta de Est, privit de la Vest de turnul arcuit ; in fati
ingusrarea grosimii lui, catre turn; in fund, la stinga, retragerea pe panti a aceluiasi
zid spre sectorul nordic al centurii exterioare.
www.dacoromanica.ro
'78 BULETINUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE
r'. ..:. t....:??Ir ''. le :116. ..

JP, I .....i_. , 7.* .- ...-' .,04.
.....- ..
tit
t. ... -
..,drii.., -.......
Viik. IC
':Kir ilb3 'I.; -i-...4c-I
'.
4
:-q :.: ..
..
''tr. riii le
, . ..- *7 ,r,-).i
40.41411191i,.t.
-
r14
---
kk:Jr-X23j'.
-
...
*
Ie
1 ..A; d*:
4 IL
4 .14111 ;V"'
1-?1V. °:Air '
-, ,
; -11s
- .6. t It Lt
r trjg1116116:11
Fig. 3. Spirturi in zidul din fig. 1-2, vizuti din exterior.
www.dacoromanica.ro
-04.W41
t,
- ;-.1 .
C..24,- ^ ..
N ':j121;
2,15t,
11 1.-;-fr'
VO,
10
;,,t, .
-_.61^- .
11446"... -
411,
Irf. :---". -v
". ? ".:
.a ,..2 V.
.. . .
r.
.-
-'...:
-
El.
:-
A :
ys
'
-t
'roe;
IP,
.'7T.P.'944411,V47 11141r...fr
-Nor
r.
Fig. 4. Spirturi la legatura dintre zidul estic al centurii exterioare si capitul nordic al
turnului arcuit ; pirete de constructie recenti, in spatelc turnului
/
'ft.
i
74_ 0111611
.77
.
a- 17-401"*.s. --`-..t"kIe`ra :AL
10_
_ 4t4.-
_
° 11.
.o...
a.
P r- Sa
..- P' g 1r-
'
o a.
-*-1---rog-- °
,C: ,.% t 4:...",,40.K.,41,-, w.
4. ;,.
III
-
- . e -.";
tr.
PL. ,_A`
Fig. 5. Zidul estic al centurii exterioare, la Sud de turnul arcuit (1); contraforturi (2) ; inceputul
cotiturii zidului spre coltul sud-estic al centurii inte-ioare (2),
www.dacoromanica.ro
t y;.-
---7' -"
`,*-
s .
Alta& f
iik:.4.
4
.. .:
1..
- 4,,A
4 ':'*-4$'.
,...
... .., ,,
r^ r 444_° 7-... -.-.--
.
..:,...,..,
: .
..,-,..4-
4..
.7;
-. 'el
.1' 't. . - ,4, Aft ei -.%-t) '3
....i.` .1., .,..4.
1.6-274.- !.;t4-;,._2:7-':_, , .ri .,
-
. .4 2
,dr....... .,.. 4: ... . .
_... ;yr& .-,.,_- . '. , ,....,
-1., je , - =
<
Ars. ...L. -SOF.: k '"_..
Oil tl,' ILt--Z4,Z, ,,- '
- Am"S" _
'.3
,...... ea
L.:
. -. ..
T'llzi tee ,, t. .1,..5
'we
. ,,i_mg 171. . OE IL °- ... '0141 - E
,
L.
, 1.;
s'-
g.'..4
$ I' t .., ..R\
.....Z.'
LA' IN L3
7 ,,-ite,,,sr--7 _
ti.s...: 4,M" Is'

le:, Zeffe e.;. , ,.r --..-.`::-.-.44- .'W!lb t"'' ...::-.1illla
Fig 6. Zidul estic al centurii exterioare, la legitura lui cu coltul Sud-Estic al centurii interioare (1)
si prelungirea lui spre port (2); parte din piretele estic al turnului de S. E (3).
I 1 :... : 4tIgN,:."1, ...-.

'-'4 41: .,..,id ", r;
-..:z4..r. ....
V.'
.5r--'',
,..
..
5 .-
, ji:7.-r-r.
...,..
i--...1.--.,
....,
...:--,
-
yi... ,.. 4..4..i6rat. -Pil w.-- .
-,-..-4"- 4 NIL:. A.4...r
.., '1 '.tor_.;,,"7 6: ,...
-
-1 .
r
.
'
1
-. -4-ftt .. .-' .
11...,...." -,
- 1
%.
li S It fp .ii: A. SANO:
.-
' ; ''-'-
'
liti .."7:
I °I, 4. Nilt 1- ' ,. ;a1
.,....... 44 I%
sib ,
- ,,,,,,b ,a)
.-:
,. .-«'!'e
.-% -'..j[17,,,____'.. -,:lic 110 11' 1,11117' apt .
1. 4 .. , ...t.norim. 4,-461- 4.1. A, .r. w- ....-,:,
- aiel t
:' 14:2 bark* 4t:
NOP .'
et
. eh ..- .
.. -;. a
eihiaint"
..:. - -le
.-
de
leIt
c,.
)....,,
.1
.
' lc
...,. 43 ,-..,L4s- At
H
iti,' . 'Z IN.

.
O
I
-
'
4.1. 7-
n144"4- !go, 10716 °- 0 T
. . t.
-...
44. , 1!It,.
-4(
1
.
. lit
,
.111. . . 7.
"''LP 4,, .
44.41 .d?
Fig. 7. Spatiul intermural de S..E. ; capitul zidului centurii exterioare (1) piretele turnului de ;
S. E. (2); prelungirea spre port a zidului centurii exterioare (3).
www.dacoromanica.ro
CETATEA SEVERINULU1 81
'46('''.*' 'kr
. .1 -
°
. t
a'aii 39' War'

°
Jr.
IRA - " .
_AA 4-
7;
TA ,
IFig. 8. In spatiul intermural de S. E.: pardoseali de carimidi i vatri, alip4i

de prelungirea citre port a zidului centurii exterioare
; ttK
"- - -
..° ,r
.e.07 7c 1
51 - 7.4r-
tpik ,s-
*.
.- 'Kt °
. .. -- I; '
....
I*
.. .
.. 1
.. -. ,..3
MT-
,-
141 ..- ^
4.6..
0:
0'
. .1
Fig. 9. Turnul de S. V., cu blocuri de ziduri pribusite in interiorul lui.
5
Bul. Com. Mon. 1st. Fasc. 100, 1939.
www.dacoromanica.ro
pg
'Ike. ft..
,
44.
a
.1 7-
.--&.%
-
-
' .
Fig. 10. Spatiul intermural de S.-V. ; in fati piretele exterior al turnului S.-V. ;
la dreapta, contrafort ; la stinga, prelungirea spre Vest a zidului sudic al centurii
interi3are ; blocuri de piatri ecarissati din prabusirile de pe loc.
41, .10.34
_7"
:;.1
--:, : :.:;11:-;.r . ..
.C`t.,-A,..itt -.. :;:ig
... ... ::re,110.,,.
::-..' -,i-r m.
4 6% !'..--- i err 7 . "'" .: ;45: ° 1
,..
r-1,k"27,., ,:, ..". -.Ise.:- -. '4,1* ,-ier-
___7.,...i.
i ..,,c.,._.,
-1' 7;4' '' --- ''' '`' ' '"4"14. _-'''s
Fig 11. Turnul de Vest, cu intrarea din spre platoul cetatii.
www.dacoromanica.ro
71'1
rtf"
4-
,
-
L4.4. :;g1114-c-i'
S., -
111711NIIIHAaS V3IVI3D
4 )4
b
.
- ./4
14,
51' ;
'r
° 4' .-
: .F .13
.... .._
734"-,,
'....
.444.
, "%" P. ...
. . 4. Li
, 7:71., oc. ' t

... 1.7.
0.
/ 414.-% '
F,-..,e-.4.4..
"c.'44 NP 4 Or. ",, :4,-,
,
4}14,6:5*117.* ..,.., 4
e. ..
fit V.,
. _- - .
L'i',
P 4 '° Z
.....0 .*.a...
.4.4..s...14444. .5 5 A' .
g
M
:' "
p
afilaikkk7
.
,5
a A.
j. '1`. :"
Fig. 12. Coltul exterior al turnului de N.-V., in fati,
§i legatura lui cu turnul de N.-E fig...13. Curtina dintre turnurile de ,N -E.
www.dacoromanica.ro
84 BULETINUI., COMISIUNLI MONUMENTELOR ISTORICE
.717
S.. .Errr:
:1.
c_72: :
r
4 1.
Li °
*47,74Ce.t.V:.i.
II
c 'Or* e,
'I, .. .A1,
- 4,Li;Ii 6 NO i r);,,i el
...
: ..".
r,t,
.; '
.4,i. -e
"4-- '-
' 1
, ** '' MI' --.. L
41
..4 ;1 f: l ...
.
.
-
.
--
,
. - .
,
t... t. . .A . - "..
. --.....
.
°Z-- 11;..; t x.. - ;'..P...:
`--7;.: 'k
7-, *-4.-.,:_..-,...--
7.
'
-.
it ..:'!.'-'t
61 -,..- PP , .,... - J. ....
.....7., ....,t,a1
...- ... . "k_. SF... ..,.' '''''..
-rr- '''' ,
40.0.
1
__NO.5;ifd. ';,...Vit .... ..,11;ei
1' 7:- e - .
Fig. 14 -- Turnul de N.-V. cu zicluri pribqite in interiorul i pe laturea lui

sudici; in fati, piatra ecarissati, cu cruce sipata pe doui laturi oDuse.
i., 1 ' .%),"7"t7:

4'1, - 1,6.6
' VIP
.
.
'
. _
-
-47
MI]
_
364.
sv- e .
'eft o
- 4
L.J
r "-
r
r-
Si
Fig. 15. Cuptor circular ; zidul Egic al centurii interioare (1 ; prãbuiri

din turnul de N.- E i d.n zidul de centuri (2).
www.dacoromanica.ro
P' %kW lei'

I
!WIN
.4
s-* a ,00 011,
,4004.
4.' --- ... .. - - i

4 . -- .0.. ,I
r "4'.. 17.44 -2=

cm
o
'' .4,7 "
f :. rOk
, a,
:
-
,
1
' ,g-.6.- ,....,
' .t b. , C
'11.1. 141 -
'es .
41- . . a
° F:34, O .°
Fig. 16. S.ctiune la Sud de turnul de N -E : pribusiri

din turnurtle de N -V (1) si N. E (2) ; nivelul ultimei
vetre (3) cu asternut partial de mortar de var la baFa
ei (4) ; pribusiri de zidirie din epoci mai veche (5).
*eif
°
. 1
"-.,...?6 °a-
p.
41111 0-
'
Fig. 17. Sectiune de-a lungul zidului centurii interioare spre poarta de S. E. ; rest din ultima
pribusire a cetitii (I) vatra partiala pardositi cu caramida (2) ; nivelul vetrei anterioare (3).
;
www.dacoromanica.ro
v`W -
..11.141{
:
Lb
C
Sa _91 _
V. -
"" '41
V..., .
A
Fig. 18. Sectiunea din fig. 17, largita si adancita : vatri, fosti pardositi partial
cu cirimidi (1) ; vatri anterioara, cu ingrijiti pardoseali de cirimidi (2).
-- vNc,_,:i or. --f"f,-..--........;

Pflel**- ' . -.
.. .
..
P. , :. :,
L.,
..1 ,...
7 r
:
...
,..
...,. -
..
A 54;4
7 'N At
.b a.
Fig. 19. Sectiune vizuti de la Vest spre Est, in sectorul sud-

estic al centurii interioare : zidul estic al centurii, cu golul
stilpului primel oorti din gangul catre turnul de S.-E. (1) ; nivelul
vetrei ultime (2) : nivelul vetrei penultime, cu asternut, parte
de mortar de var (3 a), parte de carimida (3 b) ; constructie
cu ziduri din piatri de epoca ante-penultima (4) ;
canal (5).
www.dacoromanica.ro
CETATE A SEVERINULUI 87
.11. -,
rWakt NI4g1t23.-- 1:=1
411.
.
7
16'
/11. '
- gr
Ii
. 'r
o
9
Fig. 20. Sectiune, vizuti de .1a Nord spre Sud, in sectorul sud-estic al centurii
interioare zidul sudic al centurii, patruns de un jghiab de scurgere (1) ; nivelul
vetrei ultime (2) ; nivelul vetrei penultime, cu wernut din mortar de var (3 a)
§i pardoseala de cirimidi (3 6) ; constructie cu ziduri de piatri de
epoca antepenultimi (4) ; canal (5).
.1=Fr.t.,TR
-11
. : 0
."-7 a-
r
'
1
-"
7 Fig. 21. Sectiune la Nord- Est de capeli:
zidul nordic al capelei (1) ; nivelul ultimei
9
vetre (2). partial acoperiti cu blocuri de ziduri
, pribusite ; strat continuu din tencuiala bisericii,
cu pictura in fresco (3) ; ziduri de piatri de
epoca anterioari (4), partial acoperite de stratul
de tencuiala cu picturi ; intre ele un mor-
mint ; vatri de pimint ars (5).
_
fta
.° ".".
0.; . "41...1
www.dacoromanica.ro
83 I3ULETINUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE
4.i;
LE
R. 0166. al
Z 0 `
.. 10 ! .41:0
n-
.4%,, 'i,..._'LA
41e 9 0,8
E.;
...4 ...1 ..,

. . .... t
- ..,...
. lo.- .;
4,41
% *;',C *1.7.
7
w..°.
' -
Fig. 22 Sectiune la 'ud-Est de capeli ; coltul sucl- estic al capelei (1); nivelul ultimei vetre (2) ;
asternut din mortar de var (3) ; absida mare (4 a) j o absidi mica (4 b), ambele de constructie mai veche.
;LI
"
lita
4
I r:It
441e*t.
N.
"lam
"co?' 1 II li - .
14
- ...
.1r4 . jk -'-' A , jof
446 .4%. .1 'c .
0
i L.
I, .A. 0
.1 .
.
rPzeor'
6.1
..197.pe V.
4, c V_rig ,
FIY-01e
Fig. 23 Sectiunea din fig 22 prelungita i adancita ; piretele sudic al

capelei (1) ; nivelul ultimei vetre (2); nivelul aternutului de mortar de
var (3), absida mica a constructiei mai vechi (4), cu morminte in interiorul
si pe prelungirea ei ; canal in parte distrus de morminte (;).
www.dacoromanica.ro
CO MUNICARI
ADUNATE IN 1925 DE N. A. CONSTANTINESCU.
1NSCRIPTII SI INSEMNARI DIN SCORTENI, BORDENI (JUDETUL PRAHOVA) SI SATELE VECINE
I. Bordenii-Mari. Aceasta Cazanie este a satului. eumparath de

la Ionita Abagiul din Plopent. Dumitru Gheor-
Biserica de zid, navA, inAditA cu adaos modern. ghe am scris... Noem. 18.
Inscriptie la intrare :
Cu vrerea Tatdlui I cu a Fiului l cu ajutorul Apostol fara titlu :
Sfantului Duh, ziditu-s'au din temelie accastA Sa stie de cand au facut imparatul acesta un
sfanta biserica de dumnealui Pitar Stere Bordeanu cocon tefan. Dornn aid, in Tara-Romaneasca,
si de dumnealui Logofatul Ion Bordeanu si cu Constandin-Voda, ficiorul rapaosatului Nicolae-
a altor pravoslavnici crestini, in zilele prealumi- Voda, 1762.
natului nostru Domn Io Alexandru Dirnitru Nica Foverneca (7) ot oras Floci.
Ghica Vv. si in zilele preaosf. nosiru Mitropolit
ch. ch. Neofit, in leat 1841, Octom. 26. Molitvenic, fara titlu :
La p. 309 : ...la Scorteni, am scris eu, logofatu
Pe o icoana : Gligore al dumnealul Chiru Anastase, si, rand
Toma Enachescu, 1853. am scris aici, a fost si Iona Grannatic. Led.
7290 (1790).
Carp :
Penticostarion, Ramnic, 7293 (1785): Alte carp Antologhion, Bucuresti, 1787 ; 7ri-
Aceasta sfanta carte este a lui popa Ion ot odion, Ramnic, 1761 ; Octoih, Bucuresti, 7282 ;
Bordeni si sa fie pornenire la biserica care este Liturghier, Sibilu, 1727 ; !dem, Buzau 1835;
hram preapodobna Paraschiva, si au cumparat-o Evanghelie, Bucuresti, 7258.
drept tal. 3, si cine se va ispiti sa o fure, sa-1
bata Dumnezeu si trei sute sfinti parinti. Leat 1791. II. Bordenii-Mici.
Urmeaza un fragment din Minunile Sf. Sisoe". Biserica facuta din varghii si inadita cu un
La aceasta sf. carte cu adevarat si eu stiu ca pronaos de zid. Construcpa de lemn a lost intaiu
au dat d-lui postelnic Costandin ot Scorteni la
sfanta biserica de la Bordeni ot sud Prahova, la Borcesti (la Olaru, langa padure), de unde
ce se praznueste hram Cuvioasa Paraschiva. ca s'a adus in secolul al X1X-lea ; turla de scandur
sa fie pentru vecinica pnmenire. cu clopot. 0 piatra de inscriptie a fost asezata
Aceasta sfanta si d-zeiasca carte Penticostar in pardoseala, poate de la o biserica mai veche
s'au cumpara de mine, robu sfintei si d-zeestei de zid, i s'a sters. BrAu aparent, de lemn in
datatoare de viiata cruci in zilele prea-lumina-
tului Domn, lo Nicolae Patru Mavroeni Vv. exterior.
la !eat 1787, si am dat pentru pomenire la bi- 1. Icoana lui Isus Hristos din pronaos :
serica din Bordeni. Robu lui D-zeu : Costandin Aceste icoane ce s'au facet din nou prin
post., zet Anastase. osteniala si indemnaria parintelui loan Conniscu
Pe o Cazanie, fara coperta. (sic) i cu osteniala si ajutorul d. logofat Sn. Ppc.
(sic) i logofat Gh. Gh. zet Anghel clan sat Bor-
Sa se tie de cand era Cazania aceasta la denii Mici, la leat 1849, Fevrie 9.
Bordenii Mici, la leat 1839, de candu s'au stricat
biserica de la B3rdenii Mari. Inceou-s'au biserica Pe icoana Sfantulul Arhanghel :
din Bordenii Mari la leat 1858, Ghen. iWasta sfanta icoara s'au facut cu toata chel-
Cinstita ocarmutre, din porunca cu nr. - face tuala logofatulul Dinul sin Radul Buzoiu i a
cunoscut ca sa afla o lapa cla pripasu, pa care dumnealui... sin Gheorghe, ca sa le fie de pome-
aflandu-se pagubasu, sa vie sa si-o la cu neza- fire. Leat 1827, Fey. 18.
bavnica grija ; 1832 Avg.
Aceasta Cazanie s'au cumparat de la Ionita, Diala, pe un Octoih mic, Ramnic, 1776, la p. 3.
tel 305 (sic, poate 35), la leat 1835. De vreme ce viata [este ne]stiuta l ingerilor
But. Corn. Mon. 1st. Else. 100 1939. 6
www.dacoromanica.ro
90 COMUN1CARI
necunoscutA, iata eu, Zanfira, cu suflet meu [las ghelie s'au facut ostenitor si Radu Din preot 0
cum.] in jtJsu arata intr'aceasta diata.. Fiind in popa Stan duhovnicul ; Noern. 5 1780.
bajanie, bolnavA de boala, lasu zestrea mea, parnant,
ce este dat totu de fratii mei L., ca sa fie supt Pe un Litarglzier, tip. tut Eliad, 1833 :
stapanire (rupt)..., neavand eu niciun copil cu Sa se stie de cand m'am hirotonit eu, popa
soiia mea, far maloteaua o las nepoat[i-mi[ tient loan din satul Bordent, la Iunie in doozeci, dia-
si soroacele sa mi [le faca]... iarte top ; si sa dea con, la 21 preot, la teat 1892, in orasu Bucuresti,
si doaua sarindare. Si eine va indrasni sa strice la beserica Stelea, etc,
diiata aceasta, hier sa rugineasca si piatra sa Preot Atanase Zamfirescu, hirotonit 1885,
mulcezeascal, tar trupul aceluia sa nu mai putre- Mart 16.
zeasca. Leat 1813. Pe un Ceaslov, fara titlu :
Dinul, brat popa lonita proistos, am scris, si Acest sfantu Ceaslov s'au legat cu toata chel-
am fost fata. tuiala popii loan din Blrdeni-Mici, si acest
Pe aceiasi carte, p. 5 : Ceaslov este al bisericii care se prasnuieste hram
mai marilor Voevozi, si cine o fura acestu Ceaslov,
Acest Octoih este al sfintei biserici ot Bor- Dumne zeu ii va fura inima si nu-1 va zabovi
,deni-Margine, cump'arat de titorii sfintei biserici. Dumnezeu pe acel om dujman. Si am scris eu,
La p. 6:... logofatul Stanciu ot Telega. Stan popa, la leat 1840, Ghen. 3.
tvlolitvenic, fara titlu : Catavasier, Iasi, 1788 :
SA se qtie cand s'au legat ace st sfantu Moli. Am serfs eu, popa Costandin ot Scorteni, la
-felnecu, la leat 1846-, in 18 zile. Si este al par leat 1811, lunie 29, in ziva de Sfintii Apostoll.
loan ot Bordeni-Mici, st 1-am eurnparat de la Comuna Bordeni. Aceasta sfanta Saltire (sic)
popa Paisie eromonah, pe lei opt, adica optu, s'au legat de d. loan Dinu Preda cu lei..., spre
nelegat, si la legat am dat patru sfaniihi. 1846, pomenire..., la leat 1870, Avgust 9 Pre ot Sterian".,
Maiu 31. Sa se tie a la leat 1869 au mancat omizile
1847, Avg. 5 au venit lacustele, dar n'au toata frunza, a padurilor, cat si a pomilor, in care
stricat nemica, tar la teat 1848, Julie 12, au venit nu au ramasu nicio frunza, sau vre-o frunza
lacuste multe si au mancat din Cocorasti pana sau altele roade, in care era o rnultime de omizi...
in Bordeni tot. Si am scris eu, proistos loan ot nu putea sa traiasca in casa. Am insamnat sa sa
Borden!. stie ; 1859, Iunle 20, preot Stan duh. Bordent.
La p. 324 : Acest Molifelnic a fost si aici, la bi- Psaltire, f6ra titlu.
serica din Tintea, hramu tuturor Sfintilor, candu...; Aceasta Psaltire este a mea, Petrea Costea
1839, Avg. 24. Vasile sin Dimiianu, Dinu ot de la Satu-Lung
Tintea.
La p. 334: Eu popa Paisie am dat acest Apostol, Bucuresti 1784.
slant Molitvelnic la parintele loan ot Bordeni-de- S'au inoit cu legatura de Nicodirn monah, le-
jos, si nu are...; 1845, Julie 28. gator de carti, 1831,Iunie 24.
Anul 1847, Avg. 15. Pupa loan ot Bordenii- Cazanie, Bucuresti, 1828
Mici. Sa se stie de candu au venit lacustele la Aceasta sf. si dumnezeiascA Cazanie este a
satul Bordeni, la feat 1847, Avg. 4, pa la trei preolului State din satul Telega-de-jos, cumparata
ceasuri din zi, si au sarit toti oamenii si neves- de la d-lul jupan Antonie Brasoveanu, din orasu
tele si copii, si le-au luat la goana, dar nu le-au Targovi0e, in lei 45, qi pre credet. Am iscalit
lasat sa manance, si asa s'au redicat. preotul State.
La urma : Mai jos :
SA se stie ea leat 1866 nu au fost tarna
la Aceasta sf. qi dz. Cazanie s'au gasit cumpa-
de locu, ci au fost bine, si la Martie ,n 27 au rata de preotul State de mai sus scrisu : fiindca
fost infrunzit codru i pomii toti, tar la Aprilie numit[ull preot au murit, s'au vandut de mine,
12 a dat un vifor cu zaparla sl pAnAstru (sic) suptiscalitul Ion, d-lor Vasile Parvu Cernica si
de o palma, st-au tinut trei zile". Neculai Vasile, feciorul sau, in lei cincizeci..., si
d-lor au dat la sf. blsericA cu hramu Sf. Voevozi,
Pe o Evanglzelie, BucureVi, 1775: spre a fi totdeauna, fara a se streina vre-odatA
Aceasta sfantA si dumnezeiasca Evanghelie au din sat Bordenti-Mici ; 1862, Oct. 26.
cumparat Radu Cernica ot Borden! ot brat ego
lordache ot tam, cu tl. 10, adica zece, si au Triodion, Ramnic, 1787.
luoat la sfanta biserica ot Bordeni den Margine, SA se stie de cand s'au tAtat... Hangerlau;
ca sa fie pentru vesnica pomenire, si am serfs pentru act au scos vAcAritu in Tara-Rumaneasca ,
eu, nopa Gheorghe ot Scorteni ; 10 Noem., 1799, Dech. Ionià Logofatu.
teat 1780. Sa se stle de cand m'am casatorit eu, lonita
Jar eine o ar lua-o sA fie afurisit de Sfiniii Parinti. logofmu ot Bordeni-Vechi, in zilele preain. Dornn
Ion Allxandru D. Muruz Volvod, in urma Han-
Pe ultirna pagina : Li aceasta sfanta Evan- glarlauluf Dinul, ce 1-au talat in po[litiaj Bucuresti-
www.dacoromanica.ro
COMUNICARI 91
tor pentru caci au scos vacaritul in Tara-Ruma- Antologhion, find titlu.

neasca ; 1799, No. 13. lonita Log. ot Bordeni- SA se stie de candu am venit eu, priot Joan.
Vechi. la sat Bordeni Mici, era leat 1834, April I5..t
Sa se stie de cand s'a nascut fi-mea Elenca, Au raposat prioteasa Sanda, 1839 ...S'au lega,
in zilele prelum. n. Domu ...Muruz Vv., si s'au acest Mineiu la leat 1840, Avg. 6.
nascut Marti, la noua ceasuri din zi. lonila Log. Acest Mintiu este a sfintei biserici a Borde-
ot Bordeni ; 1800. Apr. 20". nilor Mici, cu hram Sfinpi Voc vozi, 1840. Popa
LIrmeaza insemnari identice pentru nasterea a loan. $i cine se va ispiti, etc.
inca patru copii : Dinu, Nita, Safta, Dobra, la SA se stie de rand m'am insurat eu, Ionila
ultima, logofatul sernneaza : Popa 1onipi", in Logotit, sin Popa Stan, din Bordeni Vechi, sud
25 Mart 1809. Prahova, de la Margine, in zilele prea-lum. si
nSa se sae ca acest Stant Triod este al sfintei preain. Domn loan Alex[andru] Cost[andin],
biserici de la Bordeni, si cine s'ar gasi iritic si Muruz VoivodO, in urma Hangirlaului Dinul
blestemat ca sa-1 instreineze la altA [parte], sa ce 1-au Mat in targu Bucurestilor, pentru ca au
fie blestemat de 318 parinti de la Nicheia si de scos vacaritu in T[ara]-Rom[aneasci] ; 1799,
parintele Mitrofan, st am scris eu Ionita Logofat, Noe. 13.
popa din Bordeni, 1801, Dech. 15" (intre 1803 si
1807 a pus trei semnaturi nurnai ca Joni/a Cocorastii-Mislei.
Logotatu).
SA se stie de cand au rAposat preotu popa Biserica ve che, servind drept cimitir, de virghii,
Stan, ce au slujit la sfanta biserica din satu Bor- adusa de peste o suta cincizeci de ani din pa-
dent cea cu bradu, in anul ce au venit Muscali durea Gura Sgroasei, acum ruinata de trupele
de au scos pe Tuicii din Bucuresti... (rupt).
Sa [se] stie de cand au raposat frate-mieu
Parvul de boala ciumei ; leat 1813, Oct. 3.
Sa se stie de and au raposat fii-mea Henca.
de boala ciumit; leat 1813, Sept. 7. (La fel inseamna
moartea sotiei : Safta presvitera, sl top copiii
mei anurne : Costandinu, I Dobra, cate trei ;
Popa lonita proistos ot Bordenii-
Vechi, intr'o zi, de boala ciumli ;
leat 1813, Sect. 24.
SA se stie de and au rAposat
frate-meu Dinu, la leatu 1816 Mar-
tie 5. IonitA Logofat.
Mineiu vechlu, complet, fira titlu.
La inceput
SA se stie de cand au dat po-
topu ; si au venit pana la casa
_
popii loan ; era !eat 1842, Sept.
3 zile. Biserica din Cocoristii-Mislei. Fatada laterala.
Si se stie de cand en iarna
care n'au nins de locu, si am scris ca sa se stie nerniesti, in 1916-1918. Pronaosul, mai ingust ca
de acea minune ; era teat 1843. Noevr., Dechev., naosul (forma de cruce), continuat de tin pridvor
Ghenar, Fevruarie n'a ninsu de locu, derat nu- pe sase stalpi de lemn bine sculpt,* strasina
mai in zioa de Sf. Dumitru, la Oct. 26. Stan larga de un metru.
sin Popa.
Ultima lila : Biserica noud, terminata in 1905.
Triodion, Ramnic, 1787.
Se stie de cand am scris pe acest Irmologhion, La leat 1837, thilie 12, au venit un potop
din zilele lui loan Nicolae 6 oevod de acorn, la mare, di au loat case sl porumbarile irnpiratesti,
leat 7231, Av. 8 dni.
Insemniri de arnintire fara data, de la un Vlad eu, Ioniia sinsipopa
cu porumbu buti, si livezi cu pruni; si am scris
Barbu.
si de la un Costandin si un Toader mult pacitos
si Halos. Apostol Buzau, supt Costantin Basarab", 7212
Incercarile de stil epistolar : (1704).
Cinstite al meu de bine voitor, dumneata Liturghier, Ramnic, 72(:5, sernnat de preot
trate Stane, sanatate. Alta n'amu a-ti fungi cu Vintila".
scrisoare, fir catu ma inchinu la fata dumitale.
Frate Slane sa nu-ti pae riu dumitale caci amu Penticostar, Ramnic, 7275:
scrisu din cilimarile dumitale. Aceasta sfanta carte Penticostar am cum-
www.dacoromanica.ro
92 COMUNICA R I
parat-3 eu papa Petre din Cocorastii-Misli, si Acest Apostol al sf. biserici din cotuna Cos-
am dat pe dansa taleri 32, si eine, etc. mina-de-Jos s'au legat de mine de mai jos, cu
plata de d. Costache..., etc. ; 1867, Dechemvre,
Evanghelie, Sibiiu, 1806. Grigore legatoru de carti.
Octoih, 1792, Sibliu : cu binecuvantarea Vla- Triodion, fard titlu, cu predoslovia lui Gri-
gorie Arhimandrit.
SA se stie de cand am scris eu, Logofat
Toader otul (sic) satul Cozrnina, pa aceasta sf.
carte, etc. : eram ca de doozeci doi de ani ;
1
la leatu 1801, Ghen. 2.

Sa stie de candu au arsu sfanta beserica de
la Cosmina, la leatu 1799, Sept., si am scris
eu, Logof. Toader ot sat Cosmina.
Biserica din Cocor4tii-Mislei. Schir.1 de plan. Octoih, Neamt, 1836.
Cazanii, Bucuresti, 1828.
dicului Fagarasului...". Cumparat de la Mizil Taleri 23 legatd, precum sa sa stie.
cu 21 taleri de popa Vintila." Aceasta sfanta si de suflet mantuitoare Ca-
Cazanie, Ramnic, 1781, cu insemnarea din zanie s'au cumparat de la sfanta biserica.. din
Cosmina-de-Sus, la leatul 1831 ; si am scris eu,
1823 a lui Popescu Marin dascAl : chiaind pe diaconu Grigore.
Biserica din Cosrnina-de-Sus, veche de peste o
sutd douizeci de ani, cu fronton 7ugravit de-asupra
pridvorului sustinut de patru stalpi,cu sfinti in sirag
Cocoristii-Mtslei. Stalpi de lemn.
parintele Par vu de la Minastirea Misled sa slu-

jeasca de Pasti.
Sa se stie la feat 1835 au dat o zapada marei
la Oct. 26 : au apucat soile (?) neculese si B4erica Cosmina-de-sus.
porumburile tot neculese, si au ucis oamen,
suptu.... supt streasina si cu o turla octogonala pe un
Octoih, Buda, 1846. tambur cubic, foarte eleganta.
Cosminele.
Biserica din Cosmina-de-jos, zidita intre 1897
si 1899 de obstea satenilor, pe locul alteia mai
vechi.
Ceaslov Mare, Bucuresti, 1830.
Cumparat cu taleri 32 de la parintele pro-
topop Savu prin ciumnealui Logofat Chita ot
Cosmina.
Evanghelie, Ramnic, 1794, cu iscalitura din
1799, de Toader Logofat ot Cosmina".
Apostol, Ramnic, 1794. Biscrica Cosmina- de-sus. Turla.
Insemnari ; ..la sfanta beserica Cosmina, in
leatu 179, Ghenarie". La urma, legatorul carpi La mormintele din curte se vad cruci de
inseamna la 1867 : pa vremea cand ma aflamu lemn, de o varietate pitoresca in linii, colori,
ipistatu la d. Ion Pangalu. si sculpturi. Biserica a ars acum cativa ani.
www.dacoromanica.ro
COMUNICARI 93
Evanghelie, fara. titlu. vecinica pomenire ; hramul celui dintru sfinti

Octoih, Buda, 1811. pirintelui Nicolae, arhiepiscop Miralichiei ; 1835,
Apostol, Blaj, 1814. Maiu 25.
Penticostarion, Bucuresti, 1800. Carp :
Insemnare supt tinere de minte ca la leat Cazanii, Ramnic, 7256 (1748).
1866, Aprilie (7) 12, au dat zapada, si erau pru- Pag. 1 : Si se stie de cand s'au tarnosit
rale mart si struguri aseminea, si au tanjit cu tot, aceasti sf. biserici de aici, din sat Liliesti, din
incat s'au stricat prunile toate, si strugurii s'au zilele prea-luminatului Domn Alex. Dim. Ghica
uscat cu listar cu tot, si spre tinere de minte Vv., leat 1835, Noem. 74. Ion Postelnic."
am insemnat eu, robu lui Dumnezeu, cu mana Pan. 2 : Si se qtie ca in zioa de Sfete Gheorghe,
de parnant, cu condeiu de feru ; cine va citi", Apr. 23, leat 1818, au perit soarele jumatate ; nu-
etc. Priot Grigore, Malaesti-de-Sus. mai au rarnasu ca luna cand este jurnitate.
(Se confirmi deci larna fin zipacla din 1866 Pag. 3 : semniturile logofetilor ctitori ; apoi :
-a celeilalte notite din Bard ni.) Aceasta sf. Cazanie este a mea, robu [lul] Dum.-
Antologhion, lasi, 1806. nezeu Partenie, ce am fost egumen la Sinaia, sud
Prah ova.
Triodion, Blaj, 1800. Pag. 211 : Aceasta Cazanie este a parintelui
Insemnare : Popa Hristea ot Cosmina ; 1818". popa Ion ot Filipesti za Picture.
La anul 1848, in ziva de Pasti, au ars Targu
Bucuresti. Atte cirti: Penticostarion, Bucuresti, supt Ale-
xandru Ipsilanti ; Molitvenic bogat, S. B. 1833"
Molitvenic, Brasov, 1811. (sic) ; Liturghie, Buzau, 1835 ; Octoih, Buda, 1845 ;
Insemnari pe clopot : Prohod, 1836. Pe acest Prohod, in legatura scoar-
Popa Carstea. Acest clopot s'au ficut in hramu tei foi din Idee repede de Istoria Tarit-Roma-
sfintilor erarsi. t Titori : Stancu Postelnec, Stancu nesti, Istoria veche, period I del a 105 L".
Margarit, Stanu Popa ; 1821 t Gligore, Stancu, Aceasti carte este a popii... di la biserica din
Stan diiacon, lonu. sat Baicoi-de-jos, di este hramu S-lui Anton,
cumparata cu tal. 2. par. 20, di la protopopie
VA1canesti. One o va fura s. c. 1.; 1856.
Biserica noui. Inscriptia : Urleta (corn. Banesti, azi Mislea).
Aceasta sf. biserica, cu hram sfintii mari
mu2enict Gheorghie st Dimitrie, s'a fondat cu Biserici veche, scundi, de lemn.
cheltutala dumnealui Dimitrie Gheorghe Pacu- Triod, Buda, 1861.
retealnul, proprietar acestei mosii Valcinesti, nis- Aceasta sf. si dumn. carte ce si chianni
cut Grecu st crescut Roman, la anul Mantuirli Trio ton s'au curnpirat de mine, lerinarh Iro-
1853, 1875. diaconu, nepotu raposatului lustin arhimandritu,
Biserica veche, in prefacere, viruiti, fara nicio staretu sf. rn-ri Sinai.
insemnare. Portretele ctitorilor in stinga usil de Penticostarion, Bucuresti, 7291.
la intrare, in costum apusean : ctitorul cu sopa Si [se] tie cind au vinit Turcii sa mearga in
si fiica. Tara Ungureasci, 1787, Fevr. 15. Iarisi sa stie
Cirti: Cazanie, Buzau, 1834; Apostol, Bucu- cind au vinit Nemtii in tar& i au fost pace
resti, 1784 ; Liturghie, Buzau, 1835 ; Octoih, Buda, pani la leat (sic).
1e46 ; Evanghelie, Bucuresti 1742; Penticosta- Aceasti carte ce sa cheama P. este a bisericii
nostre Urleta, unde se praznueste Sf. Voev Mihailu
rion, Neamt, 1848 ; Psaltire, Bucuresti, 1835. si Gavriil ; 1798, Apr. 4. Popa... ot Urleta
Lilieti (comuna Tintea).
FIoresti.
Biserica in forma de cruce, dar acoperisul
croit dreptunghiular ; pridvor larg cu stilpi ; turli Biserica din curtea cantacuzineasci, reficuti
de lemn diforma. Zidul e foarte gros, pictura complet, stil modern.
reficuta &Ira chipurt de ctitori. Inscriptia:
Inscriptia : Aceasta sfanta biserici, cu bramul Sfanta
Treime i Nasterea Domnului, s'a zidit din temelie
Aceasta sf. si d-zetasca biserica s'au zidit si infrumusetat precum se vede prin devota-
din ternelie de dumnealui jupan Ion Straiu- mentul si toati cheltuiala doamnei Luxita Gr.
lescu si de Logofatul Stefan Arici si de Logo- Cantacuzino, in timpul Domniei regelui Carol I ..,
fatul Vasile ,53ne ot Liliesti, si in zilele preain locul celei zidite de repausatul Vornicul Gri-
luminatului Domnu lo Alixandru Dimitrie Ghica
Volvod i preaosfintitului Patrlarh Costandie, ca
&I le tie dumnealor si celor ce au ajutat de i De Aron Florian.
www.dacoromanica.ro
94 COMUN1CAR I
gore Cantacuzlno, la anul 1826-4830, cu acela0 scris eu, pre ot Marin sin popa Vasile, care am
hram. fost la biserice in satu Florepi, sud Prah., April 2.,
Portrete : Gr. Cantacuzino, cu sopa, i Gh. Gr. Penticostarion, Blaj, 1808.
Cantacuzino, cu sopa. Insemnare de dascelu Nicolaes la pag. 1.
Penticostaru al sf. biserici F1ore0f, 0 am scrisu
Carti : Sf. Liturghie, supt Franlisc 1", 1831. eu, cel mai jos iscelitul, ce am slujit aici la sf.
Evanghelie veche, coperta rupte. biserice intei, care s'a zidit din temelli de d-lui
Sfánta evanghelie aceasta s'au legat de chir coconu Grigore Cantacuzlno, i s'au sfintit la
Iontie legator de certi, lei 17, par. 20, prin preotul anul 1833, Apr. 20. lerei...
Marin ot F1ore01..,; 1834, Sept. S. Alte cerli : Triodion, Buda, 1816 ; Psaltire, SL-
bilu, 1826 ; Strastnic (Slujba Patimilor), Buda,
La urme : 1816, cu insemnare de proprietate a bisericii,
Anul 1834, in luna lui Sept. 8 zile, s'au legatu din 1835 ; 12 14inee, Neamt, 1831 ; Cazanie, Si-
ae. sf. Evanghelie de logof. Ionita ot Cosmina buil), Closius, 1850, dupe editii din Buzeu ; Apostol,
drept taleri 7 (sic), par. 20, §1 spre a fi ;Hut am Bucure0i, 1820.
www.dacoromanica.ro
-0-
CR ONICA
DESCOPERIREA DE LA POROLISSUM
(DIN ZIARUL TRIBUNA" DIN CLUJ.)
Sapaturile au continuat si in cursul acestei a recunoscut imediat valoarea acestor table si
veri multamita fondurilor puse la dispositie de a comunicat faptul d-lui profesor C. Daicoviciu,
d. Rezident Regal prof. dr. Corlolan Tataru si pe care, de altfel, II secundeazd in sapaturile de
cu concursul material si moral al comandantului la Porolissum.
legiunii de strajeri din ZA tau, d. dr. Leontin Pe de altä parte, d. dr. Fodoreanu, printr'un
Ghergariu. gest de patriotism, a daruit Museului din Cluj,
Acum cateva saptdmani, un tdran a simtit o represintat prin d. Daicovici, cele cinci lablite
smuciturd insolita de o scartaiturd surda care care erau in posesiunea sa.
venia de la fierul plugului. Apropiindu-se, observd Douà diplome militare gdsite acum la Poro-,
zvarlite pe brazda cateva tablete de bronz scrise lissum represintd o valoare i mai mare pentru
pe ambele p&p cu litere sapate. Scormonind istoria Daciei, de oare ce din una din ele se
pamantul cu degetele a mai descoperit alte constata precis situatia militard si organisarea
cdteva. In total a gasit opt asemenea tablite, cu Daciei la anul 110 dupd Hristos, deci imediat
dirnensiuni de 18/7 cm. Locul unde au fost dupd cucerire, lac din cealalta se desprinde re-
gAsite aceste tdblite este in mijlocul castrului, velatoarea informatie despre data exacta a cu-
decl in apropierea Pretoriului". ceririi Daciei de cdtre Romani, data care e cu
pranul le-a oferit spre vanzare, si astfel au un an anterioara celei stiute pana acum.
fost cumparate cinci dintre e le de catre d. dr. Cea d'intaiu insira nu mai putin de douazeci
Gh. Fodoreanu, advocat din Zalau, iar trei de si cloud de unitdti de trupe ce formau armata
catre d. prof. Leontin Ghergariu, comandantul de ocupatie a noii provincii, in afard de cele
legfunli de strajeri din jud. Saki. patru ori cinci legiuni, care formau samburele
D. prof. L. Ghergariu, care se straduieste sa trupei de ocupatie a Daciei, supt comanda gu-
injghebeze un museu al judetului Salaj in ZA lau, vernatorului comandant Terentius Scurianus.
www.dacoromanica.ro
RESUME FR ANcAIS
VICTOR BRA TULESCU. Eglises du district 1938, 1939. Restes de fortifications medievales.
de Prahova. II s'agit de fondations datant du N. A. CONSTANTINESCU. Inscriptions et
commencement du XIX-e siecle. Interessantes notes des villages de Scorteni, Bordeni (district
peintures et fames. de Prahova) et des villages voisins Matériaux
Dj. BOSKOVIC. Du nouveau au Mont-Athos. contemporains, tires des églises.
D. TUDOR. Tablettes votives de Tibiscum, CRONIOUES. La dercouverte de Porolissum
des chevaliers danubiens. Resume italien. (note du journal .,Tribuna"). Sur des tablettes
AL. BARCAC1LA. Le château de Severin, de bronze romaines.
rapport somtnaire avec le résultat des fouilles de
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro

Cercetari Barcacila Cetatea Severinului.1939

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cercetari Barcacila Cetatea Severinului.1939

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ANUL XXXII - FASC. 100, APRIL-IUNIE 1939.

VICTOR BRATULESCU Biserici din Prahova 48

SCHITUL CRASNA. care se leagal prin arcuri largi, sta asezati

Fig. 1. Schitul Crasna, Frahova. Vedere.

mijloc prin cite un arc foarte ascutit.

Fig 2 Schitul Crasna. Biserica.

formeaza un patrat.de lemn:Rostul acestot tampla bogat impodobit, in stil barn,:

..e.., --- itl- 11. 4 ..' . : .

Fig. 3 Schitul Crasna. Interior.

bisericii si se desparte de rest printr'o in randul al doilea, i proorocii, in randul

Fig. 4. Schitul Crasna. Tirnpla.

Mobilierul. Sfesnicele impdratesti sculp- la Isus si porneasca, in sens invers scrise,

in panouri mari cu flori i frunze frumos

o parte si de alta Cate un sfant arhanghel

cu sfinti, iar la proscomidie scena rastig-

....4. ,.,c.:....,.A.,5c.:.) .. iar cel din spre pronaos pe dreptul lacov.

Fig. 8 Schitul Crasna. Jetul arhieresc.

In registrul urmator, de la dreptul Iacov

Fig. 9, Schitul Crasna. Icoani din sec. al XIX-lea.

De-asupra coloanelor : Adormirea Maicii . . Ot-

In varful capitolelor coloanelor, sirul 4"

medalioanelor care fac un brat' de-asupra .

fonul este drept i cuprinde o scena cen-

NalVoss 5411.111A: 4G.:11

Fig, 11. Schitul Crasna. Icoana Sf. Constantin si Elena.

Iosif si Maria, Ingerul se arata pastorilor,

Egipteanca este impartásiti de cuviosul Urmeazd o insemnare a lui Lavrentie

Fig. 13. Schitul Crasna. Picturi din naos.

Costache Eladie, zugrav; 1834, Sep- in 1864, cu cheltuiala de logofatul lane

Fig. 14 Schitul Crasna. Picturi din naos.

Fig 15. Schitul Crasna. Pictura din pronaos. Laturea de Vest.

rAt -07 kri -..

Fig. 16. Schitul Crasna. Pictura din pronaos. Laturea de Nord.

Diortositorul Barac a compus cu acest doi lei Prefatá de Dositei Mitropolitul.

vulturul bicefal in medalion, sustinut de doilea, leat 1828. sa se stie de cand au

Pe un Molitvenic, tiparit in Brasov, la 1811: tirea din Valeni i pe al bisericii Mandstirii

Pe o icoana din pronaos, inscriptia W-tr,

' O amar si grea durere

AU MONASTERE DE XtNOPHON. Ainsi dans la niche au dessus de la porte se

CITHCM-q,aelmg.a ,1Dq, MY. BilftMlegan

Eul. Corn. Mon. 1st. Fusc. 100, 1939.

et Mircea 1, celui auquel, apres la mort de 5

toppe une belle activité dans le domaine de

manitd orientate, IV, p. 367. Comparer aussi la

freres ou ses cousins viennent eux aussi

Cette eglise, nous l'avons deja vu, est f

est vrai, une époque bien plus reculée,

vieille église fut bAtie en 1545, avec le 1. 11 4..

narthex assez grand, peint par le peintre

,pard glise" de St. Georges oeinte par Theo- ;1.7: Ir

phane de Crete en 1546" 4.- Or sur la gra-

quable 1.1LIo saint en capuchon, probablement St.

' Les buns moines de St. Paul, qui eurent l'amabilitd de

5 lorga-Balq, ouvr cute, p. 104.

pantaloni, apoi resturile altor douA busturi

Cu ajutorul altor monumente similare 2,

celestA (in centru), un alt acolit identic (ti-

valerilor danubieni in Imperiul roman si cu- T

mareste la treizeci si opt de bucAti, cele

dec5t un singur relief dedicat Cavalerilor

Bra. Corn. Mon. Isl. Fasc. 100, 1940. 4

'''ili.,'. it- '11. , . ...°,

-.. 0, r.i . 'fat.' ..... al,