TEMA 6.

AUTORITĂȚILE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE LOCALE

1. Definiţi administraţia publică locală şi caracterizați principiile de organizare şi

funcţionare a acesteia. Estimaţi nivelul de respectare a principiilor privind
administraţia publică locală.
2. Statutul juridic al autorităţilor administraţiei publice locale deliberative (modul de
constituire, activitate, actele și încetarea mandatului).
3. Statutul juridic al autorităţilor administraţiei publice locale executive (modul de
constituire, activitate, actele și încetarea mandatului).
4. Caracteristica controlului administrativ al activităţii autorităţilor administraţiei
publice locale (categoriile de control administrativ, subiectele şi obiectele
controlului administrativ).

1.
Conform legii Nr.436 din 28.12.2006, administraţia publică locală este totalitatea
autorităţilor publice locale constituite, în condiţiile legii, pentru promovarea intereselor generale
ale locuitorilor unei unităţi administrativ-teritoriale. Administrația publică locală este organizată
și fucționează având la bază principiile constituționale prevăzute la art. 109 din Constituția RM.
Din organizarea și funcționarea administrației publice, desprindem urmatoarele principii de bază:
principiul autonomiei locale, principiul descentralizării serviciilor publice, principiul
desconcentrării și principiul consultării cetățenilor în probleme locale de interes deosebit.
Principiul autonomiei locale este formulat expres atât în dinspozițiile art. 109, alin(1) din
Constituție, cât și în art.3 din Legea privind administrația publică locală. Acest principiu dă
dimensiune și sens descentralizării administrative, făcând posibilă stabilirea unui statut distinct al
colectivităților locale și organelor de conducere ale acestora, în raport cu administrația centrală.
Principiul descentralizării serviciilor publice se definește din art.1 din Legea nr.123/2003
ca servicii publice scoase din subordonarea administrației publice centrale și organizate în mod
autonom în unitatea administrativ-teritorială.
Principiul desconcentrării constă în sporirea puterilor sau atribuțiilor reprezentanților
locali ai puterii centrale în scopul descongestionării puterii centrale.
Principiul consultării cetățenilor în probleme locale de interes deosebit este consacrat prin
Constituție (art.109), acest principiu își găsește reflectarea și în Legea privind administrația
publică locală, care stabilește că în problemele de importanță deosebită pentru unitatea
administrativ-teritorială poate fi consultată populația prin referndum local, în condițiile Codului
electoral.
Aceste principii se prezintă ca cerințe obligatorii în conformitate cu care sunt și trebuie să
fie toate celelalte dispoziții ale normelor juridice chemate să reglementeze activitatea
comunităților locale, deaceea ele trebuie respectate.
2.
Statutul juridic al autorităţilor administraţiei publice locale reprezintă atribuțiile, luate în
ansamblu, cu care sunt învestite pentru a activa în domeniile proprii de competență, în condițiile
legii. În calitate de autorităţi ale administraţiei publice locale deliberative putem evidenția
consiliile locale și consiliile raionale.
Consiliile locale sunt niște autorități prin care se exercită autonomia locală în sate și orașe.
Regimul reprezentativ la care este atribuit consiliul local rezidă în esența prevederilor
constituționale de realizare a suveranității poporului. Legea nr. 123/2003 definește consiliul local
ca fiind un organ menit să reprezinte și să realizeze putere pe teritoriul administrat. La alegerea
consiliului local se aplică sistemul reprezentării proporționale. Potrivit acestui sistem, alegerile
reflectă raportul de forțe dintre partidele politice care participă la competiția electorală,
corespunzător voturilor obținute de fiecare partid. În exercitarea atribuțiilor sale, consiliul local,
adoptă acte administrative cu caracter normativ sau individual. Deciziile consiliului local se emit
în toate domeniile sociale, potrivit competențelor sale materiale și teritoriale.
3.
În calitate de autorităţilor administraţiei publice locale executive putem evidenția primarii
și aparatul lor de lucru (primăria) și preşedinţii de raioane și aparatul lor de lucru.
Legea nr. 123/2003 definește instituția primarului ca o autoritate reprezentativă a
populației unității administrativ-teritoriale și o autoritate executivă a consiliului local, aleasă prin
vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat. Pentru alegerea primarului în RM este utilizat
sistemul majoritar, considerat cel mai vechi și acceptat de peste 80 de state. După validarea
mandatului de primar, acesta este învestit în funcție. Exercitatrea efectivă a mandatului de primar
începe din momentul validării acestuia și durează până la data validării următorului mandat de
primar. Perioada dintre mandate este egală cu 4 ani, dacă mandatul de primar nu încetează
înnainte de termen sau dacă acesta nu este prelungit. După validarea mandatului, primarul devine
persoană oficială a satului. Fiind reprezentantul autorității executive din administrația publică
locală, primarul este în serviciul colectivității respective.
Instituția președintelui raionului este prototipul comitetului executiv raional. Fiind
persoana oficială a raionului, președintele este autoritatea executivă a consiliului raional și din
momentul alegerii intră în serviciu locuitorilor raionului. Odată ales, președintele raionului
2
trebuie să dea dovadă de competență, să fie demn de funcția pe care o deține. El exercită
conducerea operativă a treburilor publice locale în limitele competenței, reprezintă raionul în
raporturile cu Guvernul, cu alte autorităţi publice centrale, cu persoane fizice şi juridice din ţară
şi din străinătate, precum şi în instanţe judecătoreşti. Preşedintele raionului este coordonator al
serviciilor publice descentralizate din cadrul raionului şi exercită atribuţiile de preşedinte al
comisiei pentru situaţii excepţionale.
4.
Potrivit prevederilor art.109 alin(3) din Constituție, autonomia nu poate fi privită ca o
separare a autorităților locale de sistemul administrativ al statului. Controlul administrativ al
activităţii autorităţilor administraţiei publice locale vizează respectarea Constituţiei, a tratatelor
internaţionale la care Republica Moldova este parte şi a altor acte normative atît de către
autorităţile administraţiei publice locale de nivelurile întîi şi al doilea, cât şi de către funcţionarii
acestora. Cunoaștem două forme a controlului administrativ (controlul legalității care poate fi
obligatoriu și facultativ și controlul oportunității).
Controlului de legalitate obligatoriu pot fi supuse următoarele acte ale autorităţilor
administraţiei publice locale:
a) deciziile consiliilor locale de nivelurile întîi şi al doilea;
    b) actele normative ale primarului, ale preşedintelui raionului şi ale pretorului;
    c) actele privind organizarea licitaţiilor şi actele privind atribuirea de terenuri;
    d) actele de angajare şi cele de încetare a raporturilor de serviciu sau de muncă
ale personalului administraţiei publice locale;
    e) actele care implică cheltuieli sau angajamente financiare de peste 30 mii lei - în
unitatea administrativ-teritorială de nivelul întîi şi de peste 300 mii lei - în unitatea administrativ-
teritorială de nivelul al doilea;
    f) actele emise în exercitarea unei atribuţii delegate de stat autorităţilor administraţiei
publice locale.
Controlul administrativ vizează, în principal, legalitatea activităţii autorităţilor
administraţiei publice locale.
Exercitarea controlului administrativ de oportunitate (de către autorităţi de nivel superior)
se admite doar în cazul realizării competenţelor delegate de către stat autorităţilor administraţiei
publice locale. Anual, pînă la sfîrşitul lunii martie, Cancelaria de Stat elaborează şi prezintă
Guvernului un raport privind controlul actelor autorităţilor administraţiei publice locale din anul
precedent.
Rapoartele oficiilor teritoriale al Cancelariei de Stat se vor publica periodic în presa locală.
În acelaşi mod este publicată lista actelor administrative abrogate ale autorităţilor publice locale.
3
4