TEMATICA EXAMEN LP ANUL II SEMESTRUL II

NURSINGUL CHIRURGICAL

1. Tehnica de spălare chirurgicală a mâinilor

!dezinfecţia chirurgicală a mâinilor prin spălare sau prin frecare este procedura care se
realizează numai după dezinfecţia igienică a mâinilor, utilizându-se un produs antiseptic.
Înainte de spălare
• se îmbracă ținuta purtată numai în blocul operator (bluză, pantaloni, pantofi,
bonetă, mască)
• boneta trebuie să acopere complet părul de pe frunte, iar masca trebuie să
acopere nasul
• se scot obiectele de pe mâini și antebrațe (ceas, brățări, verighetă, inele)
• dacă mânecile sunt lungi trebuie suflecate;mâneca nu trebuie să ajungă în
săpunul de pe braț în timpul spălării
Materiale necesare:
• apa sterilă
• săpunul sunt eliberate prin mecanisme care nu necesită acționarea lor cu mâna
(mâner acționat cu cotul sau senzor cu fotocelulă)
• Lavoar apă sterilă cu actionare cu senzori
• Periuta unghii sterilă de unică folosință
Tehnica:
1) se fac 3 spălări succesive ale mâinilor cu apă sterilă și săpun steril:
a. prima cuprinzând mâna și antebrațul până în treimea proximală
b. a doua cuprinzând mâna și antebrațul până în treimea medie
c. a treia cuprinzând mâna și antebrațul până în treimea distală
2) a doua și a treia spălare se opresc într-o zonă deja spălată; în acest fel se evită
antrenarea de germeni de pe tegumentul alăturat; mâna și treimea distală a
antebrațului
3) în timpul spălării se mențin mâinile în sus și coatele în jos astfel încât săpunul și apa
să se scurgă dinspre mână (partea cea mai curată) spre cot
4) prin plasarea mâinii în fața senzorului se aplică apa și săpunul steril pe o compresă
(perie) sterilă
 5) se spală mâinile și antebrațele până în treimea proximală a ambelor antebrațe
6) degetele, spațiile interdigitale și unghiile trebuie spălate fiecare în parte
7) în tot acest timp mâinile se țin în sus, iar coatele în jos
8) se clătesc mâinile şi antebraţele
9) se ţin mai întâi mâinile sub jetul de apă sterilă, apoi fiecare antebraţ
10) în tot acest timp mâinile rămân orientate în sus, iar coatele în jos
11) pentru cea de-a doua spălare se procedează în acelaşi fel, spălarea făcându-se
până în treimea medie a antebraţului
12) ce-a de-a treia spălare se face la fel, dar până în treimea distală a antebraţului
13) după cele 3 spălari mâinile se ţin în faţă, ridicate; nu se lasă în jos şi nu se
atinge nici un obiect
14) opţional: un ajutor toarnă soluție alcoolică pentru dezinfecție chirurgicală, cu
care se face încă o clătire a mâinilor (doar a mâinilor)
15) pentru uscarea mâinilor se foloseşte un prosop steril de hârtie; prosopul se
ţine în aşa fel încât fiecare mână/antebraţ să atingă doar o faţă a prosopului;
prosopul nu se întoarce; se şterg mai întâi mâinile şi apoi antebraţele prin tamponare
cu hârtia absorbantă şi nu prin ştergere
16) după uscarea mâinilor urmează îmbrăcarea halatului steril

2. Tehnica de curatare si dezinfectie a instrumentarului

 Imediat dupa manopera medicala se imerseaza instrumentarul intr-o solutie de
dezinfectant cu proprietati de curatare si dezinfectie (conform recomandarilor primite
de la producatorul de instrumentar) aflata intr-o cuva cu capac.
 Cuva se eticheteaza cu denumirea substantei, concentratia solutiei pregatite, timp de
actiune si data prepararii solutiei.
 Instrumentarul contaminat trebuie sa fie complet acoperit de solutia de lucru.
 Instrumentarul va sta in cuva cu dezinfectat conform recomandarilor primite in functie
de substanta utilizata.
 CLATIREA RIGUROASA - Instrumentele se scot din cuva cu dezinfectant si se clatesc sub
jetul de apa, folosind o perie moale, insistandu-se asupra striatiilor si a canelurilor.
 USCAREA – Instrumentele astfel curatate si dezinfectate vor fi uscate cu un prosop curat,
verificandu-se in acelasi timp si eficacitatea curatirii acestuia.

 VERIFICAREA INTEGRITATII INSTRUMENTARULUI – Se verifica integritatea fiecarui

instrument in parte, efectuandu-se totodata si separarea si numararea acestora pe o
suprafata curata. Obiectele care prezinta uzura accentuata, urme de rugina se vor
retrage din uz.

 IMPACHETAREA INSTRUMENTARULUI IN VEDEREA STERILIZARII 

 – Instrumentarul se va ambala in cutii metalice speciale destinate sterilizarii
instrumentelor sau in pungi de sterilizare de unica folosinta si se va transporta la statia
centrala de sterilizare pentru a fi sterilizate.
 Cutiile de instrumente se pot sigila utilizandu-se sigilii autorizate in acest sens.

3. Descrieți tehnica de manipulare corectă a măștii chirurgicale

 Masca facială contribuie la protejarea personalului medical de o infecție sau boală în
momentul intrării în contact cu pacientul prin blocarea inhalării microbilor.
 mască de protecție trebuie să fie confecționată dintr-un material rezistent si să nu
provoace alergii
• Înainte a pune masca, curățați mâinile cu soluție pe bază de alcool sau cu apă și săpun.
• Aceasta trebuie să acopere în întregime nasul și gura și asigurați-vă că nu sunt spații
goale între față și mască.
• Se montează cu partea colorată în exterior
• Nu atingeți masca în timpul purtării.
• Înlocuiți masca cu una nouă imediat ce se umezește. Nu refolosiți măștile de unică
folosință.
• Scoateți masca astfel: apucați-o pe benzile elastice (nu atingeți partea din față a
măștii); aruncați-o imediat la un coș cu capac, apoi curățați-vă mâinile cu soluție pe
bază de alcool sau cu apă și săpun.
4. Descrieți tenhica de îmbracare a halatului chirurgical
 halatul e împachetat cu față internă spre exterior; ca urmare în cursul îmbrăcării se
poate atinge doar fața internă a halatului, păstrând sterilitatea feței externe a halatului
 atingerea feței exterioare a halatului cu mâna sau de diferite obiecte compromite
sterilitatea; în cursul îmbrăcarii nu se atinge fața exterioară
 toate manevrele trebuie făcute într-un spațiu larg (pentru a evita atingerea unor
obiecte)
a) în cursul despachetării operatorul ține halatul în fața sa, avându-l permanent în fața
ochilor, la distanță suficientă pentru a evita contactul între halat și îmbrăcămintea sa
nesterilă.
b) halatul e împachetat “pe dos” (cu fața internă spre exterior)
c) în cursul despachetării se atinge doar fața internă a halatului
d) se despachetează halatul; orientându-ne dupa poziția mânecilor identificăm partea
superioară și cea inferioară a halatului
e) în cursul despachetării halatul e ținut la distanță, evitând atingerea lui de
îmbrăcămintea proprie, nesterilă
 f) se introduc mâinile în mâneci și se “alunecă” mâinile, antebrațele și brațele de-a
lungul mânecilor
g) un ajutor completează îmbrăcarea halatului
h) ajutorul trebuie să atingă halatul doar pe fața internă
i) ajutorul înoadă șnururile halatului
j) partea albă a mânecii trebuie să acopere eminența tenară și eminența hipotenară; în
acest fel mănușa îmbrăcată ulterior acoperă în întregime partea albă (nesterilă, ca
urmare a atingerii în cursul aranjării mânecii)

k) se desfac capetele cordonului

l) cordonul se tine întins de fiecare capăt; mâinile se ţin în lateral, nu în spate

m) ajutorul preia cele două capete ale cordonului în aşa fel încât să nu atingă mâinile
operatorului

Prezentati ordinea echipării pentru o intervenție chirugicală și tehnica dezechipării la

finalizarea intervenției chirurgicale.
Secvența/ordinea de dezechipare
1. Mănușile
2. Ochelarii de protecție
3. Halatul
4. Masca
a) Imediat după îndepărtarea mănușilor se practică igiena mâinilor

b) Echipamentul este îndepărtat în salon/anticamera salonului

c) (înainte de ieșirea din salonul pacientului)

d) Imediat după îndepărtarea echipamentului de protecție,

e) înainte de ieșirea din salon, se practică igiena mâinilor

f) Masca se scoate după părăsirea salonului (după închiderea ușii)

g) Imediat după îndepărtarea măștii se practică igiena mâinilor

5. Descrieți tehnica îmbracarii corecte a mănușilor sterile

MĂNUȘILE trebuie purtate pentru: MĂNUȘILE trebuie să fie:

Tehnica:

a) Deschidera ambalajului exterior trebuie facuta in asa fel incat ambalajul interior
(continand manusile) sa ramana steril.
b) Ambalajul interior este desfacut si intins pe o suprafata plana.
c) Cu mana stanga se prinde manusa dreapta de guleras in asa fel incat sa fie atinsa
numai fata interna a manusii.
d) Se introduce mana dreapta in manusa. Manusa se trage cu mana stanga.
e) ATENȚIE trebuie atinsa doar fata interna a manusii.
f) Chiar daca manusa dreapta nu e perfect asezata (nu e trasa suficient pe antebrat sau
degetele n-au intrat corect) se lasa pentru moment asa cum e; nu se aranjeaza
manusa pentru a nu-i compromite sterilitatea.
g) Degetul V nu a intrat in SPAȚIUL corespunzator al manusii. Pe moment manusa se
lasa asa. Defectul va fi corectat dupa imbracarea si a celeilalte manusi.
h) Cu mana dreapta (sterila) se ia manusa stanga atingand numai fata ei exterioara
(sterila); se folosesc degetele II-V drepte, care se introduc pe sub gulerasul manusii
stangi.
 i) Se introduce mana stanga in manusa. Manusa e trasa cu mana dreapta avand grija
sa nu antingem cu dreapta interiorul manusii stangi.
j) Manusa stanga e complet imbracata.
k) Atingand numai partea exterioara se aranjeaza manusa care nu a fost imbracata
bine - aici se trage pe antebrat
l) Atingand numai partea exterioara se aranjeaza manusa care nu a fost imbracata
bine - aici se aranjeaza degetul.
6. Prezentați principalele îngrijiri acordate de asistentul medical în perioada postoperatorie
pacientului.
 Imediat după intervenţia chirurgicală, pacientul este transportat în camera de trezire, ATI,
sau pe secţia de chirurgie
 Va fi însoţit de către un membru al echipei anestezice şi/sau chirurgicale, şi predat echipei
din compartimentul unde s-a transferat
 Se transferă cu grijă de pe brancard pe pat, ţinându-se cont de tuburile, cateterele care
sunt ataşate pacientului
 Se verifică funcţiile vitale şi se monitorizează cu sistemele din secţie: TA; puls; SpO2 ;
ECG; diureză; temperatură; stare de
 conştienţă; scorul durerii
 Se monitorizează parametrii specifici în cazul operaţiilor pe diferite organe.(ex. presiunea
intracraniană, la pacienţii neurochirurgicali).
 În general perioada postoperatorie durează de la câteva zile în cazul chirurgiei
laparoscopice, la 7-10 zile pentru bolnavii operaţi prin chirurgia clasică.
 În această perioadă trebuie luate o serie de măsuri care să favorizeze o însănătoşire rapidă
şi completă a pacientului.
 A. SUPRAVEGHEREA FUNCŢIILOR VITALE
Aparat Respirator Aparat Cardiovasc.
 Respiraţia se evaluează la 15 min. în prima Se vor urmări: 
oră, şi apoi la 30 min. în următoarele 2 h. de
 Pulsul central şi periferic
la intervenţia chirurgicală - SpO2 trebuie
 Tensiunea arterială se evaluează la 15 min. în
menţinută la min 92% 
prima oră, şi apoi la 30 min. în următoarele 2
 Pot exista efecte reziduale ale medicaţiei
anestezice ce poate produce depresie h. de la intervenţia chirurgicală. 
respiratorie.  In caz de:
 Pentru aceasta, postoperator se recurge 1. HipoTA – administrarea de lichide şi/sau
pentru o perioadă de timp la ventilaţie
vasoconstrictoare
mecanică.
2. HiperTA – asigurarea analgeziei;
 După suprimarea acesteia se va administra
administrarea de hipotensoare din clasele: b-
O2 umidificat pe sondă endonazală cu un
debit de 2-4 l/min. timp de 2-4 h. ptr. blocante; diuretice; vasodilatatoare; etc.
reducerea hipoxiei cauzată de opioide şi a  Aspectul extremităţilor (reactivitatea capilară
infecţiilor de plagă la nivelul patului unghial
 Se va evita decubitul dorsal prelungit. Se
 EKG de câte ori este indicat.
vor monitoriza gazele sangvine şi EAB

Aparat Urinar Aparat digestiv.

 Profilaxia vărsăturilor: -  La cei cu sondă vezicală à Demeure se verifică

 Poziţionarea capului pacientului, ridicat la permeabilitatea și racordul sondei. 
45o ptr. prevenirea refluxului gastric, cât şi
 se golește punga colectoare și se notează
ptr. respiraţie.  Se va combate pareza
cantitatea de urină;
gastro-intestinală prin plasarea unei sonde
de aspiraţie gastrică şi prin medicaţie  la cei fără sondă se urmărește reluarea
specifică.  spontană a micțiunilor la 6 - 8 ore
 Adinistrarea de antihistaminice postoperator;
(prometazină; hidroxizin), anticolinergice
 se verifică prezența globului vezical la cei care
(scopolamina), corticoizi (dexametazona) 
nu urinează spontan; 
 Cantitatea de lichide administrată =
 se anunță medicul dacă pacientul nu
necesarul bazal (2000-2200 ml.) +
 pierderile lichidiene (drenaje, plagă, urinează; 
vărsături, aspiraţie) 
 se face sondaj vezical, în condiții aseptice,
 Se va relua treptat alimentaţia per os,
dacă bolnavul prezintă glob vezical;
începând cu lichide.

B. COMBATEREA DURERII
 Durerea de la nivelul plăgii şi din jurul ei este de intensitate mare, inducând bolnavului un
disconfort deosebit şi întreţinând un tonus simpatic crescut.
 Pentru cuparea durerii se folosesc:
1. Analgetice majore - opiacee şi derivate ale morfinei. Pot fi administrate injectabil sau
oral. Sunt analgeticele de elecţie pentru combaterea durerii postoperatorii imediate 
2. Analgetice minore - Algocalmin, AINS. Sunt indicate după intervenţiile chirurgicale cu
traumatism operator mic sau la 24 - 48 de ore după intervenţiile chirurgicale mari.
DEFINITII
1. Durere acută – Apare brusc şi reprezintă cazul clasic de alarmă care ajută să se acționeze
în mod corespunzător pentru a evita producerea unei vătămări mai mari a organismului,
de exemplu menţinerea în repaus a părţii traumatizate. Este asociată cu leziuni tisulare
și inflamatorii ( INTERVENȚIA CHIRURGICALĂ)
2. Durere persistentă (cronică) - este mai persistenta decât durerea acută: de fapt,
simptomul durează mai mult decât era de așteptat și afectează viața socială și
personalitatea pacientului și care persistă mai mult de 3-6 luni; este considerată o
afecțiune de sine-stătătoare.
3. Durere lancinantă = puseu dureros – creșterea bruscă a durerii pentru o perioadă scurtă
de timp, foarte severă, ce poate apărea în cadrul durerii persistente din afecțiuni cronice
(cancer, artrită, fibromialgie, etc.), dar și în cadrul durerii acute în timpul mobilizării,
accesului de tuse sau la sfârșitul perioadei de acțiune a analgezicelor (durere de „sfârșit
de doză”).
Tipuri de durere - Scala analog vizuală (VAS)
• Durere uşoară (VAS: 1- 4)
• Durere medie (VAS: 5- 6)
• Durere severă (VAS: 7- 10)
Evaluarea durerii se realizează prin:
• Observare directă
• Interviul pacientului
• Reacția pacientului
• Evaluarea experienței pacientului la durere
In absenta comunicarii:
Valorile indicilor biologici:
Frecvență cardiac
Valoare Frecvență respiratorie
SpO2
Tensiune arterială
Transpirații
C. TERAPIA SEDATIVĂ
 Opiaceele pe lângă analgezie asigură şi o sedare a bolnavului
 Frecvent însă după trecerea la analgeticele minore, bolnavul va primi şi o medicaţie
sedativ- hipnotică de tip barbituric sau benzodiazepine.

D. COMBATEREA VĂRSĂTURILOR ŞI PAREZEI INTESTINALE

 Postoperator datorită receptorilor alfa şi beta de la nivelul tubului digestiv se instalează o
pareză gastro-intestinală.
 Expresia clinică este oprirea tranzitului şi apariţia vărsăturilor.
 Prima funcţie care se reia este cea de resorbţie a intestinului subţire şi apoi apariţia
motilităţii acestuia.
 Pentru a preveni aceste efecte se plasează o sondă de aspiraţie gastrică şi asociere de
blocante H2 şi anticolinergice, acestea din urmă protejând şi mucoasa.
 Dacă pareza se prelungeşte, bolnavul poate primi şi antiemetice.
 Se supraveghează reluarea tranzitului intestinal pentru gaze a doua zi postoperator și a
patra zi pentru materii fecale, exceptând pacienții cu fisură anală sau hemoroizi, la care
defecația poate fi amânată până la vindecarea plăgii operatorii;
 In situațiile speciale, când bolnavul nu își reia tranzitul intestinal:
 Se monteaza tub de gaze 15-20 minute, maxim o oră;
  Se face masaj abdominal, se pun supozitoare cu glicerină, se practică clisma
evacuatoare sau la indicația medicului se administrează un amestec litic (ser
fiziologic + plegomazin + propranolol).
E. .PROFILAXIA BOLII TROMBO-EMBOLICE POSTOPERATORII
 Este începută în preoperator şi continată postoperator.
 În mod normal în timpul intervenţiei chirurgicale are loc o reacţie hipercoagulantă.
 La bolnavii cu risc trombo-embolic crescut, pentru profilaxie se folosesc heparine cu
greutate moleculară mică, de 2 ori pe zi.
 La restul bolnavilor, fără risc trombo-embolic important se poate administra medicaţie
antiagregantă.
 De reţinut că această profilaxie cuprinde şi mobilizarea precoce a bolnavului.
F. MOBILIZAREA BOLNAVULUI LA PAT
 Poziţia bolnavului în pat va fi adaptată tipului de anestezie şi de intervenţie chirurgicală.
 Se va supraveghea trezirea bolnavului cu revenirea stării de conştienţă.
 Mobilizarea este precoce, dacă nu există contraindicații,se face cu ajutor şi de preferinţă
însoţit de asistenta medicală.
G. MONITORIZAREA TEMPERATURII
Se măsoară și notează temperatura pacientului;
 În timpul operaţiei se poate instala HIPOTERMIA datorită pierderilor de căldură.
 De ex. în laparotomiile mari, când sunt exteriorizate în afara abdomenului viscere
( intestin, mare epiplon ). Este posibil ca la sfârşitul intervenţiei să apară un frison ce
trebuie combătut prompt pentru a evita complicaţiile posibile.
 Se combate frisonul prin încălzirea pacientului cu pături suplimentare;
 Se supraveghează și se raportează semnele de hipotermie, somnolență, scăderea
temperaturii rectale la 34-35°C, scăderea TA și a pulsului;
SUPRAVEGHEREA CURBEI FEBRILE:
HIPERTERMIA:
 Exogenă se întâlneşte rar
 Endogenă sau febră postoperatorie imediată, este întâlnită aproape constant
 Dacă persistă după a 3-a zi postoperator sau creşte valoarea, trebuie să ne gândim la
complicaţii supurative locale sau la distanţă
 Se raportează medicului orice creștere patologică a temperaturii.
 H. TERAPIA ANTIMICROBIANĂ
 Se poate face:
 Preventiv în chirurgia abdominală, imunodeprimaţi, iradiaţi, intervenţii pe viscere
deschise potenţial infectate 
 Curativ în complicaţii septice locale sau la distanţă (pneumonii, infecţii urinare, etc.)
I. SE VA SUPRAVEGHEA PLAGA
 pansamentul să fie curat;
 se schimbă pansamentul la 24 ore după operație, iar după 3 zile plaga poate fi lăsată liberă
dacă evoluția este bună;
 pansamentul se schimbă precoce dacă este umed sau dacă pacientul prezintă semne locale
sau generale de infecție a plăgii (febră, frison, congestie locală), caz în care se
 recoltează secreție din plagă pentru examenul bacteriologic și antibiogramă;
 se schimbă meșele (daca exista);
 se scot firele de sutură la 5-7 zile, în funcție de indicația medicului și de evoluția plăgii;
 se supraveghează racordul drenului la punga colectoare ce va fi menținută decliv;
 se scurtează sau se îndepărtează drenul la indicația medicului
J. SUPRAVEGHEREA ALIMENTAŢIEI
 În cazurile obișnuite, de chirurgie curentă, schema reluării alimentației este următoarea:
1) în ziua operației: hidratarea parenterală cu soluții prescrise de medic;
2) dieta hidrică în prima zi postoperator, dacă bolnavul nu varsă;
3) dieta ușor digerabilă, a doua zi postoperator;
4) dieta obișnuită, după ce bolnavul a avut scaun.

7. Care este atitudinea in fata unei victime adulte prabusite? Descrie tehnica de efectuare a
ventilațiilor salvatoare.
 Verificarea prezenței respirației
HIPEREXTENSIA CAPULUI
APLICĂM FORMULA PAS MAX. 10 S

 Compresiile toracice
 comprimă sternul cel puțin 5 cm și maxim 6 cm
Frecvența CT 100-120 CT/ min
30 de comprimări ale toracelui

 VENTILAȚIILE SALVATOARE
Hiperextensia capului și ridicarea bărbiei, permițând deschiderea gurii
Pensați părțile moi ale nasului
Insuflați aerul expirat prin gura victimei, urmărind ridicarea toracelui
Realizați 2 ventilații eficiente în maxim 5 secunde
Nu încercați mai mult de 2 respirații de fiecare dată înainte de a reveni la compresiile
toracice!
Realizați 2 ventilații eficiente în maxim 5 secunde
Reluați secvența de 30 CT

8. Cum recunoaștem un stop cardiorespirator?/ Cum evaluam corect prezenta respirației la o

victimă adulta?
Verificati daca victima respira deschizand calea aeriana prin hiperextensia capului.

Ascultati respiratia si priviti expansiunea toracelui. Daca victima nu respira se trece la masajul
cardiac extern si ventilatia arificiala.

9. Circuitul in Blocul Operator

SPĂLĂTO ECHIPA FILTRU

MEDICALA PERSON
RUL SALA DE AL
FILTRUL
PERSONAL
MEDICI OPERATII
PACIENTUL
SALON
SALON POSTOPE
FILTRU PREANESTEZIE RATOR
PACIENT
DE
TREZIRE
FILTRUL PERSONAL
Spatiu amplasat la intrarea in blocul operator
Este organizat pe sexe barbati femei
Este dotat cu dusuri si dulapuri de depozitare lucruri personale
In acesta zona personalul medical(medici si asistente) isi schimba uniforma de spital ori de
cate ori intra sau iese din BO. Costumul de filtru il poarta doar in interiorul BO.
FILTRUL PACIENTULUI IN BO
Spatiu destinat pacientului in care acesta isi va schimba hainele cu care vine din sectie
Este dotat cu dusuri si dulapuri de depozitare lucruri personale
Este amenajat pe sexe (barbati/femei)
În aceasta zona se realizează transferul pacientului de pe carutul sau brancardul sectiei pe
brancardul care este folosit doar in interiorul BO.
CAMERA SPĂLĂTOR MEDICI
Spațiu destinat pentru spălarea chirurgicală a mâinilor
Este dotat lavoar special dotat cu capsule microfiltrante pentru asigurarea unei surse de apă
sterilă
Este prevazut cu un sistem de acționare apei cu senzori
Dispenser săpun/dezinfectant - dozator de perete pentru doze de 0,5 -1 litru de săpun sau
dezinfectant pentru mâini prevăzute cu sistem de acţionare a pârghiei cu cotul sau fără
atingere (touchless)
SALA DE OPERAȚII
O sectie de chirurgie trebuie să detina minim 2 Sali
– o sala pentru interventii septice
1. O sala ptr interventii aseptice
2. 1 sala – 20-30 paturi chirurgicale
3. S=min 20 mp
4. Finisajele in interiorul salii de operatii sunt efectuate din materiale fară asperități sau
rosturi si rezistente la multiple actiuni curațare și dezinfecție.
5. Sistemul de ventilatie si climatizare – filtre hepa
->Dotarea salii de operații
1. Lampa scialitică
2. Masa de operații
3. Aparat de anestezie
4. Monitor funcții vitale
 5. Plinta de fluide medicale
6. Masuțe de instrumentar
7. Dulapul de medicamente
8. Console pentru truse
9. Electrocauter chirurgical
10.Motoare pentru diferite piese – bormasina,
11.Artroscop, endoscop, laparoscop,
12.Cutii cu instrumentar specific
13.Campuri de operatii
14.Negatoscop
15.Aparat Rx mobil
SALON POSTOPERATOR – zona de trezire
- O zonă in imediata apropiere a salii de operație pe circuitul de iesire al pacientului
- Este dotat cu posturi de monitorizare pacient (pat, monitor funcții vitale, plinta cu
fluide medicale (oxigen si aspirație), stativ perfuzii
- Capacitatea unui salon postoperator este de maxim 6 paturi
- Grup sanitar
- Lavoar pentru spalarea mâinilor
- Punct de supraveghere pentru asistentii medicali

10.Managementul filtrelor de apa sterilă

Asistentul are obligația de ține evidența numarului de sterilizări a filtrului final intr-un
registru de evidență.
Acesta are un numar limitat de sterilizări și o sterilizare valabilitate 24 de ore

11.Clasificarea instrumentarului chirurgical și manipularea instrumentarului chirurgical

(PDF)
12.Managementul instrumentarului in Blocul Operator
 1) După utilizare instrumentarul este imersat în cutii cu soluție cu dezinfectant de nivel
mediu si sunt transportate in stația centrala de sterilizare (SCS)

2) SCS este împărțită în zone de activitate, care, la rândul lor, sunt împărțite în zone și
locuri specifice.

3) Zona pentru decontaminarea DM: Recepția și sortarea dispozitivelor medicale

(DM) care necesită a fi procesate; curățarea manuală și clătirea DM.

4) Zona pentru pregătirea, împachetarea și sterilizarea DM: Inspecția DM;

asamblarea DM alcătuite din diferite componente; împachetarea (ambalarea) DM în
pungi, pachete sau tăvi, în vederea sterilizării; etichetarea DM ambalate; sterilizarea
DM ambalate.

5) Zona pentru depozitarea DM sterilizate: Depozitarea DM sterilizate; depozitarea

cărucioarelor și a containerelor de transport; pregătirea DM sterilizate pentru
transportul acestora către unitățile necesare.

6) In unele spitale decontaminarea, spalarea și ambalarea instrumentarului se realizează

in spatii special destinate

13.Curatarea si dezinfectarea instrumentarului chirurgical

 Imediat dupa manopera medicala se imerseaza instrumentarul intr-o solutie de
dezinfectant cu proprietati de curatare si dezinfectie (conform recomandarilor primite
de la producatorul de instrumentar) aflata intr-o cuva cu capac.
 Cuva se eticheteaza cu denumirea substantei, concentratia solutiei pregatite, timp de
actiune si data prepararii solutiei.
 Instrumentarul contaminat trebuie sa fie complet acoperit de solutia de lucru.
 Instrumentarul va sta in cuva cu dezinfectat conform recomandarilor primite in functie
de substanta utilizata.
 CLATIREA RIGUROASA - Instrumentele se scot din cuva cu dezinfectant si se clatesc sub
jetul de apa, folosind o perie moale, insistandu-se asupra striatiilor si a canelurilor.
 USCAREA – Instrumentele astfel curatate si dezinfectate vor fi uscate cu un prosop curat,
verificandu-se in acelasi timp si eficacitatea curatirii acestuia.

 VERIFICAREA INTEGRITATII INSTRUMENTARULUI – Se verifica integritatea fiecarui

instrument in parte, efectuandu-se totodata si separarea si numararea acestora pe o
suprafata curata. Obiectele care prezinta uzura accentuata, urme de rugina se vor
retrage din uz.

 IMPACHETAREA INSTRUMENTARULUI IN VEDEREA STERILIZARII 

 – Instrumentarul se va ambala in cutii metalice speciale destinate sterilizarii
instrumentelor sau in pungi de sterilizare de unica folosinta si se va transporta la statia
centrala de sterilizare pentru a fi sterilizate.
 Cutiile de instrumente se pot sigila utilizandu-se sigilii autorizate in acest sens.

14.Rolul asistentului medical in sala de operatii

1) Primeşte bolnavul în sala de operaţie:
2) Pregateste bolnavul si participa la actul operator, ajutand intraoperator, medicul ( in
functie de necesitate);
3) Asigura curatarea, spalarea si dezinfectarea truselor cu instrumente medicale si a
casoletelor repartizate pe sali si este direct raspunzatoare de acest lucru;
4) Asigura necesarul de materiale sanitare si substante dezinfectante pentru fiecare sala
de operatie, fiind direct raspunzatoare de pastrarea in bune conditii a acestora;
5) Are obligatia sa verifice zilnic buna functionare a instrumentarului medical si a
aparaturii medicale existente in dotarea fiecarei sali si orice defectiune va fi anuntata in timp
util personalului de intretinere si asistentului sef;
6) Are obligatia sa se ingrijeasca de existenta unui stoc suficient de materiale sanitare
pentru efectuarea in bune conditii a programului operator;
7) Raspunde in mod direct de aplicarea masurilor de asepsie si antisepsie in cadrul salii
de operatie in care isi desfasoara activitatea;
8) Pregăteşte instrumentarul pentru intervenţia chirurgicală
9) După intervenţia chirurgicală pregăteşte instrumentarul pentru sterilizare;
10) Asigură şi răspunde de curăţenia sălii de operaţie;
11) Răspunde de bunurile din gestiune.
12) Are obligatia sa verifice daca sterilizarea a fost efectuata corect in functie de existenta
testului de control;
13) Răspunde gestionarea si pastrarea bunurilor aflate in dotarea salilor de operatie
( instrumentar medical, aparatura medicala, material moale: aleze, cearceaf de operatie, camp
de operatie)
14) Are obligatia de a pregati zilnic materialele sanitare, inclusiv confectionarea
pansamentelor necesare actului operator;
15) Completeaza formularele specifice activitatii in blocul operator
16) Zilnic duce instrumentarul pregatit in vederea sterilizarii la compartimentul Sterilizare
si aduce instrumentarul steril la sala de operatie;

15.Procedurile recomandate pentru dezinfecţia mâinilor:

Nivelul de Proceduri aplicate
risc
Minim - spălarea simplă igienică a
mâinilor cu apă şi săpun
lichid
Intermediar - spălare cu apă şi săpun
lichid, urmată de dezinfecţia
igienică a mâinilor prin
frecare cu un antiseptic, de
regulă pe bază de alcooli
sau
- dezinfecţia igienică a
mâinilor prin spălare cu apă
şi săpun antiseptic
Înalt - dezinfecţia chirurgicală a
mâinilor prin frecare cu
antiseptic pe bază de alcooli,
după spălarea prealabilă cu
apă sterilă şi săpun antiseptic
Indicaţii
- când mâinile sunt vizibil murdare
- la începutul şi la sfârşitul programului de lucru
- înainte şi după utilizarea mănuşilor (sterile sau nesteril
- înainte şi după activităţile de curăţare
- înainte şi după contactul cu pacienţii
- după utilizarea grupului sanitar (WC)
- după contactul cu un pacient septic izolat
- înainte de realizarea unei proceduri invazive
- după orice contact accidental cu sângele sau cu al
lichide biologice
- după contactul cu un pacient infectat şi/sau cu
obiectele din salonul acestuia
- după toate manevrele potenţial contaminante
- înainte de contactul cu un pacient izolat profilactic
- înaintea manipulării dispozitivelor intravasculare,
tuburilor de dren pleurale sau similare
- între manevrele efectuate succesiv la acelaşi
pacient
- înainte şi după îngrijirea plăgilor
- înainte de toate intervenţiile chirurgicale, obstetricale
- înaintea tuturor manevrelor care necesită o asepsie de t
chirurgical

16.Metodele de dezinfectie - Reguli generale de practică ale dezinfecţiei

1) dezinfecţia completează curăţarea, dar nu o suplineşte şi nu poate înlocui sterilizarea
sau dezinfecţia de tip înalt în cazul dispozitivelor termosensibile;
2) pentru dezinfecţia în focar se utilizează dezinfectante cu acţiune asupra agentului
patogen incriminat sau presupus;
3) utilizarea dezinfectantelor se face respectându-se normele de protecţie a muncii,
care să prevină accidentele şi intoxicaţiile;
4) personalul care utilizează în mod curent dezinfectantele trebuie instruit cu privire la
noile proceduri sau la noile produse dezinfectante;
5) în fiecare încăpere în care se efectuează operaţiuni de curăţare şi dezinfecţie trebuie
să existe în mod obligatoriu un grafic zilnic orar, în care personalul responsabil va înregistra
tipul operaţiunii, ora de efectuare şi semnătura; aceste persoane trebuie să cunoască în
orice moment denumirea dezinfectantului utilizat, data preparării soluţiei de lucru şi timpul
de acţiune, precum şi concentraţia de lucru.

17.Criteriile de utilizare şi păstrare corectă a produselor antiseptic

1) un produs se utilizează numai în scopul pentru care a fost avizat;
2) se respectă întocmai indicaţiile de utilizare de pe eticheta produsului;
3) Se respectă întocmai concentraţia şi timpul de contact precizate în avizul produsului;
4) pe flacon se notează data şi ora deschiderii şi data-limită până la care produsul poate fi
utilizat în conformitate cu recomandările producătorului;
5) la fiecare utilizare, flaconul trebuie deschis şi închis corect;
6) flaconul se manipulează cu atenţie; în cazul flacoanelor cu antiseptic este interzisă
atingerea gurii flaconului, pentru a se evita contaminarea;
7) este interzisă transvazarea în alt flacon;
8) este interzisă recondiţionarea flaconului;
9) este interzisă completarea unui flacon pe jumătate golit în alt flacon;
10) este interzisă amestecarea, precum şi utilizarea succesivă a două produse
diferite;
11) se recomandă alegerea produselor care se utilizează ca atare şi nu necesită
diluţie;
12) sunt de preferat produsele condiţionate în flacoane cu cantitate mică; m)
flacoanele trebuie păstrate la adăpost de lumină şi departe de surse de căldură.
18.Dezinfectia de nivel inalt
 procedura de dezinfecţie prin care se realizează distrugerea bacteriilor în formă
vegetativă, fungilor, virusurilor, micobacteriilor şi a majorităţii sporilor bacterieni;
această formă de dezinfecţie se poate aplica şi dispozitivelor medicale reutilizabile,
destinate manevrelor invazive, şi care nu suportă autoclavarea;
 ETAPE
1. dezinfecţie, cel puţin de nivel mediu;
2. curăţare;
3. dezinfecţie de tip înalt prin imersie;
4. clătire cu apă sterilă.
 Soluţia chimică utilizată pentru dezinfecţia înaltă a instrumentarului care nu suportă
autoclavarea se va folosi maximum 48 de ore sau 30 de cicluri de la preparare, cu
condiţia menţinerii în cuve cu capac. (2)
 În cazul soluţiilor pentru care producătorul indică mai mult de 30 de cicluri de
dezinfecţie sau un termen de valabilitate mai mare de 48 de ore, după expirarea
termenelor de valabilitate precizate la alin. (1), este obligatorie testarea
concentraţiei soluţiei cu benzi indicatoare speciale la începutul fiecărei proceduri.
 Procedurile de dezinfecţie înaltă a dispozitivelor medicale termosensibile sunt
înregistrate în Registrul de dezinfecţie înaltă a instrumentarului, a) produsul utilizat şi
concentraţia de lucru;

Dezinfecţia curentă de nivel înalt este obligatorie în:

1) secţiile de spitalizare a cazurilor de boli transmisibile;
2) situaţia evoluţiei unor cazuri de infecţii asociate asistenţei medicale;
3) situaţiile de risc epidemiologic (evidenţierea cu ajutorul laboratorului a circulaţiei
microorganismelor patogene);
 4) secţiile cu risc înalt: secţii unde sunt asistaţi pacienţi imunodeprimaţi, arşi,
neonatologie, prematuri, secţii unde se practică grefe/transplant (de măduvă, cardiace,
renale etc.), secţii de oncologie şi oncohematologie);
5) blocul operator, blocul de naşteri;
6) secţiile de reanimare, terapie intensivă;
7) serviciile de urgenţă, ambulanţă, locul unde se triază lenjeria.

19.Imbracarea echipamentului de protectie

Secvența/ordinea de echipare
1. Boneta
2. Masca
3. Ochelarii de protecție
4. Halatul
5. Mănușile

20.Ingrijirea preoperatorie a a pacientului

21.Ingrijirile postoperatorii ale pacientului

22.Tehnica de efectuare a pansamentului

Pansamentul reprezintă actul chirurgical prin care se aseptizează și se protejează o plagă față
de acțiunea agresivă a diversilor agenți, înlesnind o bună cicatrizare.
Scop 
 protejază plaga de factori nocivi (mecanici, termici, climaterici și infectioși ai
mediului înconjurator);

 asigură o bună absorție a secrețiilor, un repaus perfect al regiunii lezate;

 favorizează cicatrizarea.

Tipuri de pansamente
1. Pansamentul protector pentru plă gi care nu secretă , nu prezintă tub de dren (plaga
operatorie, locul unei injecții sau puncții, locul unde este montat un cateter venos) pentru a
realiza protecția față de mediul înconjurator.
2. Pansamentul absorbant pentru plagi drenate sau secretante cu un strat de comprese și un
strat de vată .
3. Pansamentul ocluziv pentru plă gi însoțite de leziuni osoase peste care se aplica aparatul
gipsat pentru imobilizare.
4. Pansamentul compresiv pentru plă gi sâ ngerande în scop hemostatic, pentru imobilizarea
unei articulatii in caz de entorsa sau pentru reducerea unei cavitati superficiale după
puncționare.
5. Pansamentul umed are ca obiectiv diminuarea edemului inflamator, contraindicate în plă gi
care secretă .
Reguli pentru efectuarea unui pansament corect
  Să fie făcut în condiții aseptice
Folosiți materiale de protectie și instrumente sterile;
Spă lați și dezinfectati mâ inile, îmbră cați mă nusi sterile;
Serviți materialele folosind pense și nu introduceti în casoleta sau în trusa de instrumente pensa
cu care ați lucrat în plagă ; nu folositi aceleași instrumente la alți pacienți.
Aseptizarea plă gii trebuie să se facă cu antiseptice pe bază de iod, apa oxigenată , rivanol etc.
 Să fie absorbant
Asigurați absorbția secrețiilor pentru a favoriza cicatrizarea, utilizâ nd comprese de tifon și vată
hidrofilă pentru absorbția secrețiilor.

 Să fie protector
Acoperiți plaga cu comprese sterile și vată asfel încâ t ca dimensiunile lor să depașească
marginile plă gii cu cel putin 1-2 cm;
Dacă plaga este expusa microbilor ,protejati plaga cu un start mai gros de tifon si vată .
 Sa fie atraumatic 
Actionați cu blâ ndețe, ră bdare, la recomandarea medicului administrați un calmant dacă
trebuie;
Spă lati plaga prin turnare si absorbiti surplusul de lichid si secretiile prin tamponare.
Nu fixați pansamentul prea strâ ns pentru a nu jena circulația și a nu produce durere, dar
suficient de strâ ns pentru a fi menținut fix.
 Să fie schimbat la timp
Verificati indicația medicală cu privire la schimbarea pansamentului;

Montarea pipei Guedel

Schimbarea pansamentului se va efectua în funcție de aspectul plă gii: în cazul plă gilor
infiltrate, pansamentul se schimbă zilnic sau ori de câ te ori este nevoie.

Anuntați medicul și controlați plaga dacă pacientul acuză durere sau prezintă  febră  fara alta
cauză , schimbati pansamentul cu aceasta ocazie.
Materiale necesare 
 substantele antiseptice pentru cură țirea și dezinfecția plă gii – apa oxigenată , rivanol,
cloramină , betadină ; și a tegumentelor din jur: alcool iodat 2%, tinctura de iod.
 casoleta cu materialele care realizează protecția plă gii și care sunt ușoare, se pot
steriliza, nu sunt iritante pentru tegumente, sunt absorbante: compresele din tifon
sterile; tampoane din tifon/ vată , meșe, feșe de tifon.
 materiale de fixare: leucoplast (se aplică pe tegument ras și degresat; este
impermeabil pentru aer), feși de tifon diferite mă rimi (realizează „înfă șarea”
chirurgicală ).
 cutie cu instrumentar chirurgical steril: pense, foarfecă .
 tă viță renală , mănuși sterile, mă nuși de protecție.
 aleză , mușama

 seringi sterile
Pregătirea pacientului
Pregatirea psihică : se anunţa bolnavul şi i se explică necesitatea tehnicii, se obține
consimță mâ ntul;
Pregatirea fizică : se aseaza în pozitie confortabila sezanda sau in decubit dorsal, in functie de
regiunea unde este plaga.

Tehnica
saintlukeskc.org
 pansamentul este efectuat de două persoane (medic-as.med/doua as.med.) – o
persoană servește, iar cealaltă efectuează tehnica;

 se spală mainile și se îmbracă mă nuș ile sterile/de protec ție

 examinarea plă gii și a tegumentelor din jur. Daca plaga a fost pansată se desface fașa
si se ridică pansamentul vechi cu multă blandete, pentru a nu produce dureri prin
dezlipire brutală ; dacă nu se desprinde se înmoaie cu apă oxigenată sau ser fiziologic
și apoi se ridică pansamentul cu ajutorul pensei de lucru.

Mobilizarea pacientului

Crearea câmpului operator

–degresați tegumentele din jurul plă gii pentru a îndepă rta urmele de adeziv de la pansamentul
vechi sau sebumul folosind un tampon steril
-dezinfectati tegumentele să nă toase din jurul plă gii cu o solutie antiseptică – alcool iodat 1%;
tinctura de iod sau alcool de 70 grade (începand dinspre plaga spre periferie, schimbați
tamponul frecvent).
! Aceste dezinfectante nu trebuie să intre în plagă , deoarece sunt foarte iritante.
Tratarea plagii
-actionați în funcție de recomandarea medicului, de natura si evolutia plă gii; spalati plaga cu un
jet slab de solutie antiseptică dacă prezinta secretii, tamponați cu comprese sterile uscate,
îndepartati tubul de dren, firele si ajutati medicul daca este o plaga recentă . Fiecare compresă
utilizată se aruncă în tă vița renală .
-se folosesc două pense anatomice din trusa sterilă de instrumente pentru îndepartarea
pansamentului vechi
-cu o pensa porttampon se ia o compresă sterilă și cu ajutorul celei de-a doua se efectuează un
tampon care se înbibă cu apa oxigenată , turnand-o din sticlă
–se toarna în plagă apa oxigenată, avand rol dezinfectant hemostatic și de îndepă rtare a
impuritatilor si secretiilor (prin efervescenta produsa). Se tamponează spuma cu un tampon de
tifon steril. Curațarea se poate repeta turnâ nd ser fiziologic și tamponâ nd. Plaga trebuie să fie
pe câ t de posibil curată , fă ră secreții. Pentru acest lucru se face curațare repetată , în funcție de
necesită ți.
– după toaleta plă gii,  se curața din nou marginile plă gii periferic, de cateva ori, la fiecare
stergere folosind un alt tampon (cel utilizat fiind aruncat în tă vita renală ).
-se sterg marginile plă gii cu un tampon uscat steril.
-aplicati medicamente conform prescriptiei medicale.

Puncția rahidiană (lombară)

Acoperirea – protecția plăgii
-Aplicati 2-3 comprese sterile care să depă șească marginile plă gii cu 1-2 cm;
-Nu aplicați un strat prea gros pentru a asigura o bună capilaritate a plagile care secretă .
Fixarea pansamentului
-Alegeți o metoda de fixare adecvata regiunii prin înfașare, bandajare sau cu substanțe
adezive – leucoplast, fașă în funcție de regiune;
-Verificați pansamentul pentru a nu jena circulația de întoarcere sau dacă asigură repausul în
cazul în care este limitata miscarea;
-Verificați daca pansamentul jenează mișcarea.
La Tehnica pansamentului trebuie să se țină cont de urmatoarele reguli:
 să se lucreze în condiţii de asepsie perfecta

 pansamentul să asigure o bună absorbţie a secreţiilor

 pansamentul să protejeze de factorii nocivi-termici, infecţioşi, mecanici, din mediul

înconjură tor

 să se aseptizeze plaga cu antiseptice potrivite.

Complicații
o hemoragie;

o durere vie în interiorul plă gii sau la distanţă . Este datorată interceptă rii unor
terminaţii nervoase;

o edemul traumatic;

o supuraţia plă gii;

o cangrena.

Pentru verificarea cunoștințelor, rezolvă testele din secțiunea Teste grilă .

Referințe
Urgențele medico-chirurgicale – Sinteze, ed. Medicală , Editia a 3-a, Lucreția Titircă
Ghidul examenului de absolvire 2019 – Calificarea profesionala asistent medical generalist,
editia a IX-a, Prof. Edmond Ciumasu, Prof. Tania Bararu.

Aboneaza-te la newsletter si vei primi lunar ultimele articole postate.

ABONARE
RELATED POSTS
PUNCTII
Biopsia cutanată (puncția biopsică cutanată)
PRIM AJUTOR
Îngrijirea pacienților intubați
PUNCTII
Puncția biopsică a unui nodul mamar
PRIM AJUTOR
Primul ajutor în hemoragii externe
INVESTIGATII , PRIM AJUTOR
Mobilizarea pacientului
PRIM AJUTOR
Primul ajutor în degerături
Back To Top

 Politica de confidentialitate
 
 Termeni ș i condiții
 
 Scrie si tu
 
 Publicitate
 
 Despre Noi
 
 Bibliografie
 
 Contact

 

 

 

 

Ne-am bucura de o cafea ❤

© Pagina de Nursing 2021