Academia de Studii Economice

Facultatea de Administraţiei şi Management Public

Spatiul turistic din judetul Giurgiu

Student:
Anul :
Grupa
Seria

Bucureşti,2013

1
 Introducere

Orice spatiu geografic este un potential purtator de activitati turistice care, prin dezvoltare
si intesificare, specializare sau diversificare pot creea spatii turistice de diferite tipuri si
de dimensiuni variabile. In timp au aparut si s-au dezvoltat, pe teritoriul tarii noastre,
spatii turistice specializate, unde turismul reprezinta principala activitate economica de
ocupare a spatiului, dar si spatii turistice polivalente, unde activitatea turistica se
deruleaza in paralel cu alte activitati.Adesea, intre aceste activitati exista o
complementaritate indispensabila productiei si consumului turistic.
Spatiile turistice sunt sisteme spatio-temperale generate de existent unui potential
touristic natural si/sau antropic, de prezenta unei baze de primire a fluxurilor turistice,
care interactioneaza si se conditioneaza reciproc, in prezenta unor factori economic-
sociali si culturali specifici, factor ice reglementeaza si influenteaza dezvoltarea
sistemului respective.
Deci conturarea spatiilor turistice, gradul lor de integrare in lantul productiv si
amenajarea lor depind de corelatia dintre cererea si orferta turistica, in prezenta unor
factori de favorabilitate sau restrictivitate ce fundamenteaza analiza turistica.
Spatiul turistic regional sau regiunea turistica semnifica, inainte de toate, un teritoriu
caruia intensitatea activitatilor turistice ii confera o mare specificitate geografica si
social-culturala. Fiecare regiune turistica poseda, propia sa imagine de marca.

2
 Zonarea turistica a judetului Giurgiu

Potential turistic

Potential turistic
Pe teritoriul judeţului Giurgiu sunt 18 structuri de primire turistica cu funcţie de cazare
din care 9 moteluri, 3 hoteluri , 1 hostel , 5 pensiuni. Dintre aceste unităţi de primire,
majoritatea sunt amplasate în zona urbană ( Giurgiu 6, Mihăileşti 2 , Bolintin Vale 3, ) iar
restul sunt în zona rurala , în special în lungul arterelor de circulaţie ( Autostrada
Bucureşti – Piteşti, DN 5 Bucureşti-Giurgiu).

3
Lista unitatilor de cazare:

4
 Cai de comunicatie:

Deţine o importantă şosea europeana ce traversează Dunărea peste Podul Prieteniei.

feroviar
Prima cale ferată din Romania a fost Giurgiu - Bucuresti, realizată din perioada lui
Alexandru Ioan Cuza. În prezent aceasta face legătura dintre România şi Bulgaria prin
intermediul podului de peste Dunăre, Podul Prieteniei.
fluvial
Fluviul Dunărea reprezintă o importantă cale de acces, fiind principala legătură a Europei
cu Marea Neagră.Giurgiu are un important port, se realizează transport de persoane şi de
mărfuri.

Indicatori statististici

SOSIRI ÎN PRINCIPALELE STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICĂ CU FUNCŢIUNI DE

CAZARE TURISTICĂ,
PE TIPURI DE STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICĂ

2012 2013
Tipuri de structuri de primire turistică
ian. feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sep. oct. nov. dec. ian.

Total judeţ 1373 1299 1619 2473 2791 2545 2681 3399 2932 2450 1651 1381 1101
din care:
Hoteluri 528 358 384 400 669 656 511 718 682 810 847 669 456
Moteluri 812 909 1086 1141 1030 1198 1364 1345 891 774 718 643 604
Vile turistice - - - - - - - - - - - - -
Cabane turistice - - - - - - - - - - - - -
Pensiuni turistice - - - - - - - - - - - - -
Pensiuni agroturistice - - - - - - - - - - - - -

5
 2012 2013
Tipuri de structuri de primire turistică
ian. feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sep. oct. nov. dec. ian.
Total judeţ 2428 2058 2959 11005 11946 9567 10162 13021 13307 10539 4278 3138 2424

din care:
Hoteluri 725 485 790 1010 1673 1616 979 1589 1264 1324 1298 1155 894
Moteluri 1609 1509 1777 2023 1904 2012 2241 2025 2138 2019 2463 1627 1457
Vile turistice - - - - - - - - - - - - -
Cabane turistice - - - - - - - - - - - - -
Pensiuni turistice - - - - - - - - - - - - -
Pensiuni agroturistice - - - - - - - - - - - - -
ÎNNOPTĂRI ÎN PRINCIPALELE STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICĂ CU FUNCŢIUNI DE
CAZARE TURISTICĂ, PE TIPURI DE STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICĂ

INDICELE DE UTILIZARE NETĂ A LOCURILOR DE CAZARE

2012 2013
ian. feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sep. oct. nov. dec. ian.
Total judeţ 16,3 14,8 19,9 44,1 44,1 36,5 37,5 48,1 50,8 38,9 27,3 19.4 15,0

6
1.1.Resursele turistice naturale

Zestrea naturală a judeţului nu este foarte bogată, dar deţine câteva valori originale, care
s-au impus prin valenţele lor estetice, recreative şi educative.

· Sub aspect peisagistic, teritoriul judeţului cuprinde un relief de câmpie, joasă, parte

integrată a Câmpiei Române, de interes limitat, dar linia de contact denivelată, dintre

Câmpiile Burnazului-Neajlovului şi sectoarele de luncă are râurilor cu pantă uşoară sau

mici denivelări, rup monotonia peisajului (localităţile Daia, Băneasa, Greaca);

· Lunca joasă şi largă a fluviului Dunărea cu mici golfuleţe, sectoare de mal acoperite

cu nisip fin, ostroave cu o bogată vegetaţie azonală, de importanţă estetică şi

recreativă;

· Condiţiile climatice favorabile pentru turism, mai ales în lunile mai-iunie şi

noiembrie-decembrie;

· Valea râului Argeş, o atracţie turistică prin varietatea peisajului, lacul de acumulare

Mihăileşti (1000 ha), barajul deversor Mihăileşti-Cornetu, cu reale premise pentru

agrement nautic, pescuit sportiv;

· Văile râurilor afluente Neajlov, Sabar sau Ilfovăţ, cu peisaje de valoare estetică

ridicată, amenajările pentru pescuit sportiv, odihnă şi recreere;

· Păduri de foioase (4100 ha sau 11% din suprafaţa judeţului), pe interfluviul Argeş-

Neajlov, în partea de NV a judeţului, alcătuite din specii de stejar şi plopi în amestec

cu salcâmi, în spaţiul luncilor Argeş şi Dunăre; locuri destinate odihnei şi recreerii

(pădurea Funării-malul Dunării, pădurile Ostrovul Dinului, Ostrovul Mocanu,

Turbatu-Bălănoaia, Malu Spart, Buturugeni, Căscioarele, Bulbucata din apropierea

reşedinţei de judeţ; pădurile Oloaga-Grădinari, Padina-Tătarului din zona Comana,

Manafu-Ghimpaţi şi Teşila-comuna Schitu, care sunt rezervaţii naturale;

7
· Fauna judeţului din spaţiile forestiere: cerbul lopătar, mistreţ, iepure, căpriori, fazani

(pădurile Ghimpaţi, Manafu, Padina-Tătarului); raţe sălbatice (în apropierea iazurilor

pe Dunăre);

· Fondul piscicol (clean, biban, crap, mreană) în fluviul Dunărea, râurile Argeş,

Neajlov, lacul Comana şi iazuri.

Potenţialul cultural-istoric

a) Vestigii arheologice

· Comuna Mihăileşti: ruinele aşezării fortificate geto-dacice Argedava, unde se

presupune că a avut regele Burebista una din reşedinţe;
· Ruinele Cetăţii Giurgiu, ridicată de genovezi în sec. al XIV-lea şi zidul Tabiei, de
apărare al oraşului din sec. al XIV-lea;
· Turnul ceasornicului, monument istoric construit în secolul XVII (anul1734) de
otomani, înalt de 22 metri a fost ridicat pentru supravegherea oraşului şi, mai târziu, a
devenit emblema municipiului din sudul României.

b)Monumente de artă plastică cu valoare arhitecturală

Turnul cu ceas, situat în Piața Unirii din Giurgiu, datează din sec. XVIII, din timpul
ocupației otomane. În acea perioadă, turcii au construit din piatră un foișor cu o înălțime
de 22 de metri, pentru a putea supraveghea împrejurimile.După ce turcii au fost alungați,
această construcție a suferit câteva modificări și i s-a adăugat un ceasornic.

Turnul Ceasornicului a intrat în reconsolidare la sfârșitul anului 2005, lucrările fiind

terminate în 2007. Cu această ocazie, ceasornicul a fost înlocuit cu unul nou, cel original
aflându-se la muzeul de istorie Teoharie Antonescu din orașul Giurgiu.

Turnul este un monument de tip A, adică "monument istoric de valoare națională și

universală", fiind înscris în Lista monumentelor istorice 2004 - Județul Giurgiu cu cod
LMIGR-II-m-A-14913, cu titulatura Turnul Ceasornicului.

8
În prezent, Turnul cu ceas este simbolul orașului Giurgiu, acest monument fiind prezent
și pe stema județului.

c)Monumente de artă plastică cu valoare arhitecturală

· Clădirea fostei prefecturi de Vlăsia sec. al XX-lea, azi muzeu, clădirea portului
(1840), gara C.F.R.,
· Foişorul din Parcul Alei unde cântă vara Fanfara Militară;

· Podul Bisetz, construit în anul 1905 de inginerul Anghel Saligny, primul pod

rutier şi feroviar construit în curbă din Europa;

· Palatul Navigaţiei Fluviale Române (clădirea Căpităniei Portului), construit între

anii 1939-1945, după planurile arhitectului Petre Antonescu;

· Consiliul Judeţean (1930) şi Municipal (1920)- în municipiul Giurgiu;

· Clădirea şcolii generale (1827)- comuna Daia;

· Casa de piatră Udrişte Năsturel- comuna Hotarele;

e)Muzee şi case memoriale

· Municipiul Giurgiu: Muzeul Judeţean (1950) axat pe descoperiri arheologice,

acte, documente, mărturii din sec. XVIII-XiX;
· Muzeul etnografic al Câmpiei Dunării (1970), în incinta clădirii Consiliului

Judetean;

· Comuna Hereşti: Muzeul de feronerie, adăposteşte obiecte de feronerie din sec.

XVI-XIX;

· Casa lui Gelu Naum – comuna Comana.

9
 Tipuri de spatii turistice din judetul Giurgiu
-Lacustru-

La nivelul tarii noastre, acest tip de spatiu touristic nu este inca foarte conturat, fie
datorita lipsei investitiilor si spiritului de initiative managerial, fie datorita predominarii
lacurilor natural si antropice de dimensiuni reduse – ce nu ofera spatiu sufficient pentru
amenajarea unor “ riviere” lacustre variabile.
Tipul de spatiu turistic lacustru se regaseste si in judetul Giurgiu avand 13,44 km 2 de
lacuri natural si 28,07 km2 . Cel mai important lac natural este Lacul Comana supranumit
de catre specialist “ Delta de langa Bucuresti” ocupand locul doi ca biodiversitate, cu o
suprafata de 600 de ha, creat prin bararea apelor Neajlovului de catre aluviunile din albia
Argesului, ascunzand o variata vegetatie si fauna acvatica. Unul dintre cele mai
importante lacuri artificial este Lacul Balanoaia fiind si o atractie agro-turistica pentru
judet.

10
 Perspectiva de dezvoltare a judetului Giurgiu

GRADUL DE DEZVOLTARE A TURISMULUI ÎN JUDEŢUL GIURGIU

Agroturismul pe raza județului Giurgiu este eligibil, în adevăratul sens al cuvântului,

prin locațiile ce vor fi prezentate mai jos, în speță Casa Comana și Pensiunea Hanul
Călugărenilor:

· Pensiunea Casa Comana este locul ferit de zgomotul oraşului la numai 35 km. de

Bucureşti unde s-a creat un loc de vis potrivit pentru întruniri de protocol, conferinţe,
mese festive, banchete, cocktail-uri, relaxare.

· Rezervaţia Manafu

Pădurea Manafu este situată pe teritoriul localităţii Ghimpaţi, a fost dată în custodie
Direcţiei Silvice Giurgiu în anul 2004, are o suprafaţă de 28 ha şi este o rezervaţie pentru
protejarea bujorului românesc - Paeonia peregrina varianta romanica.

· Rezervaţia Teşila

Pădurea Teşila situată pe teritoriul comunei Schitu, sat Vlaşin, are o suprafaţă de 52,2 ha
şi a fost dată în custodie Direcţiei Silvice Giurgiu în anul 2004. Ca şi pădurea Manafu,
pădurea Teşila este de asemenea o rezervaţie pentru protejarea bujorului românesc –
Paeonia peregrina varianta romanica.

11
Programe sau proiecte turistice

1. Programul Operaţional Regional (POR)

În cadrul acestui program se urmăreşte promovarea de programe şi proiecte cu caracter

regional, în care judeţul Giurgiu se va constitui ca partener.

2. Programul de Cooperare Transfrontalieră România – Bulgaria 2007-2013

Programul sprijină dezvoltarea zonelor de graniţă eligibile, atât din România, cât
şi din Bulgaria, urmărind să creeze o punte între cele doua ţări, cu scopul de a sprijini
regiunile de graniţă în rezolvarea problemelor similare de dezvoltare, prin colaborarea şi
promovarea unor soluţii comune. Pe lângă colaborarea în ceea ce priveşte prevenirea
inundaţiilor, conservarea resurselor naturale, acest program are în vedere şi promovarea
turismului, prin crearea a 10 produse turistice integrate.

3. Autoritatea Administrativă Publică Locală ( Primăria Giurgiu), are în

desfăşurare Proiectul Zona Rezidenţială Vama Nouă Giurgiu II, ce vizează
construirea unei zone de agrement (98 ha) pe marginea Dunării şi insula Mocănaşu, cu
doua subzone: una destinată locuinţelor permanente şi sezoniere, iar cealaltă destinată
comerţului şi serviciilor în vecinătatea canalului Smârda.

12
ANALIZA SWOT A JUDEŢULUI GIURGIU

· Puncte tari Cultură, Turism. Zone de o frumuseţe naturală deosebită, nealterată,

peisaje diversificate şi un mediu natural atractiv ce conţine resurse bogate de floră
şi faună care oferă condiţii favorabile pentru un turism variat (Parcul Natural
Comana ). Moştenire culturală bogată şi diversă (istorie, arhitectură, tradiţii şi
folclor). Aproprierea de Bucureşti poate conduce la dezvoltarea turismului.

· Puncte slabe. Infrastructură şi servicii de turism slab dezvoltate. Potenţialii

vizitatori nu cunosc în prezent potenţialul cultural şi turistic al zonei (ex: turism
tematic: ecumenic, moştenirea istorică, etc.). Absenţa politicilor şi programelor
coerente de dezvoltare a turismului. Lipsa pachetelor integrate de informare
culturală, turistică şi programe atractive pentru clienţi. Infrastructură pentru
timpul liber insuficient dezvoltată.

· Oportunitati. Potenţialul turistic nefolosit al zonei oferă multiple oportunităţi de

dezvoltare pe termen lung. În mod special „pieţele de nişă” cum ar fi sănătatea şi
eco-turismul, vacanţele de acţiune şi aventură. Axată pe Dunăre, crearea unui
turism fluvial pe mai multe niveluri combinând moştenirea naturală, istorică şi
culturală pentru creşterea şi dezvoltarea durabilă. Dezvoltarea infrastructurii şi
serviciilor turistice. Existenţa unui patrimoniu cultural şi arheologic bogat.

· Amenintari. Competiţia internaţională pentru turişti străini va împiedica

zona în valorificarea potenţialului său. Sit-urile culturale şi istorice prost întreţinute.

13
Zonarea turistica a judetului Giurgiu

14
 Bibliografie

· Melinda Cândea, Florina Bran, Irina Cimpoeru - Organizarea, amenajarea și

dezvoltarea durabilă a spațiului geografic, Editura Universitară, București 2006
· http://www.cjgiurgiu.ro
· http://www.primariagiurgiu.ro/portal/giurgiu/primarie/portal.nsf/AllbyUNID/$First?
OpenDocument

15