Academia de Studii Economice

Facultatea de Administraţiei şi Management Public

Tema: STATE CU PARLAMENT BICAMERAL IN UE

· Romania
· Spania
· Belgia

Student:

Anul :

Grupa ,Seria

Bucureşti,2013
 2

Cuprins:
I. Introducere............................................................................3
II. State cu parlament bicameral: Romania...............................4
III. State cu parlament bicameral: Spania..................................6
IV. State cu parlament bicameral: Belgia...................................9
V. Concluzii..............................................................................11
VI. Bibliografie...........................................................................12

I. Introducere
 3

Bicameralismul este solutia structural fireasca pentru statele federale.In aceste state, a doua
camera reprezinta statele component, avand o aşa numita “legitimitate concurenta” legitimitaţi
democratice pure a primei camera.

In statele unitare, necesitatea bicameralismului nu pare atât de evident , daca ne raportam doar la
criteriul structurii de stat.Cu toate acestea, multe state unitare prefer incă variant parlamentului
bicameral, susţinuta de o serie de argument:

· Aplicarea principiului separaţiei puterilor in sânul legislativului, pornind de la teoria lui

Montesquieu – “le pouvoir arête le pouvoir”
· Garantarea calitaţii in activitatea legislative, prin supunerea proiectelor legislative unei
duble analize.
· Necesitatea de moderare sau de pondere a puterii legislative, argument strâns legat de
primul si care vizeaza, intre altele “garantarea respectului minoritatii politice impotriva
posibilelor excese ale majoritatii ( C.Grewe, H. Ruiz-Fabri)

In analiza comparative dintre cele trei state se vor prezenta printer altele pozitia geografica,
vecinii statului respective principalele industrii.

II. State cu parlament bicameral : Romania

 4

Administratia central este reprezentata de: autoritatea legislative formata din Parlamentul
Romaniei care este bicameral: Senatul Romaniei si Camera Deputatilo, care are rol de legiferare
avand drept scop adoptarea de norme obligatorii pe intreg teritoriul Romaniei; autoritatea
executive (Guvernul Romaniei), avand rolul de a asigura realizarea politicii interne si externe a
tarii si de a exercita conducerea generala a administratiei publice; autoritatea judecatoreasca
care solutioneaza conflictele juridice si sanctioneaza pe cei care incalca legea.Administratia
locala asigura executarea hotararilor judecatoresti, ordinea publica, siguranta nationala etc.

Organizarea administrative o manifestare particulara a specificitatii si identitatii unui stat.Ea

reprezinta, cel mai adesea, produsul unei lungi evolutii istorice, marcate de particularitatile
nationale, cepare sa fie, in consecinta, in mod special, predestinate sa reziste influentelor
europene1 , astfel in mod obijnuit, identificam o administratie de stat si o administratie locala.

La nivelul statului, vom distinge: a)organism administrative central reprezentate de structure

guvernamentale si structure ministerial; b)organism administrative specializate si c)organism
administrative periferice.

Daca examinam organizarea si functionarea guvernelor tarilor din Uniunea Europeana, dupa
criteriul reglementarii constitutionale, distingem, potrivit unui autor roman care realizeaza o
analiza comparative, mai multe categorii de tari si anume : tari in care Constitutia reglementeaza
pe larg aceste aspect, precum Germania,Grecia,Irlanda,Italia si Olanda; tari in care
Constitutia reglementeaza la modul general organizarea si functionarea Guvernului, lasand pe
seama legii reglementarea mai detaliata precum Belgia,Franta,Luxemburg,Spania precum si
Romania; o tara in care organizarea si functionarea Guvernului nu are o reglementare
constitutionale,

1 M.J. Bertrand, Pour unde geographie du Pouvoir executif, in Revue International des Sciences
Administratives, no. 4/1973, p.372 2 L. Coman Kund, op. cit., p.71

2
 5

si anume Danemarca si o alta tara caracterizata printr-o situatie specifica, deoarece nu dispunde
de o constitutie scrisa, si anume Marea Britanie2.

In comparative cu alte tari cu parlamente bicamerale, diferenta dintre atributele celor doua
camera este mica, o lege trebuie sa fie votata de ambele camere pentru a fi
promulgate.Parlamentul impreuna cu Guvernul au dreptul de initiative legislative, de asemenea o
propunere legislative poate fi inaintate si de catre un grup de minim 100.000 de personae cu
drept de vot din cel putin un sfert din judetele tarii.

Membrii Camerei Deputatilor si ai Senatului sunt alesi prin vot universal.Senatul are un numar
de 140 de membrii iar Camera deputatilor are 345 de membri.

Cele doua camera se diferentiaza datorita normei de reprezentare diferita de la o camera la alta.

2 L Coman Kund, op. cit., p71.

2
 6

III. State cu parlament bicameral : Spania

Spania este o monarhie parlamentara. Organizarea administrative a Spaniei cuprinde 40 de
provincii grupate in 17 regiuni autonome, care include 52 de departamente.

Puterea legislative este exercitata de catre un parlament bicameral, Adunarea Nationala (Cortes
Generales), formata din Senat (208 membrii alesi prin vot direct si 47 alesi de parlamentele
regionale) si Congresul Deputatilor (350 membri, alesi prin vot direct). Mandatul Parlamentului
este de 4 ani. Puterea executive este exercitata de Consiliul de Ministri, condus de un presedinte
(prim-ministru), desemnat de rege si aprobat de Adunarea Nationala.

Coroana este institutia care cuprinde Seful Statului si nu este integrate in nici una din autoritatile
statului. Ministerul administratiei publice este copetent in domeniul functiei publice si al
relatiilor cu comunitatile autonome3

Autoritatea legislativa: Parlamentul national numit ”Cortes” este autoritatea legislativa care
aproba bugetul anual si controleaza activitatile guvernului.

Congresul este superior senatului pentru ca are mai multe atributii specific si poate revoca
deciziile celeilalte camera. Este astfel un exemplu de sistem bicameral imperfect, in care puterea
camerelor nu este egala.

Pentru Senat fiecare provincie alege patru senatori prin vot direct, universal si secret. Exista
cateva exceptii cum ar fi:

· Provinciile insulare: din fiecare insula mare se aleg trei senatori si din
fiecare insula mica sau grup de insule se allege unul

· Orasele Ceuta si Melilla aleg fiecare cate doi senatori.

Parlamentul isi desfasoara activitatea in cadrul comisiilor si trebuie retinut faptul ca numai in
plen camerele isi exercita toate atributiile parlamentare. In cadrul Parlamentului functioneaza
Comisiile Parlamentare care au in principal atributia de a pregati continutul actelor, dar pot primi
delegare de competente de la camera atunci cand lucreaza in plen.

3 Ibidem, p. 316.

2
 7

Atunci cand Camerele sunt dizolvate sau nu pot fi convocate, comisiile permanente isi asuma
functiile lor si garanteaza continuitatea activitatii. Presedintele Camerei este Presedintele
respective Comisii ( Congresul Senatului ). Aceste comisii sunt compuse din minimum 21 de
persoane representative.

Ministrul

Structura Ministerului Administratiei Publice in Spania

Sursa: op. cit., p.256
 8

IV: State cu parlament bicameral : Belgia

.

Belgia este o monarhie constitutionala si o democratie parlamentara. Parlamentul federal

bicameral este format din Senat si Camera Reprezentantilor ai carei membrii sunt alesi pe o
perioada de maximum patru ani. In Belgia sistemul administrative este structurat pe niveluri de
reprezentare (fig. nr.13.6.1). Prima dintre ele este formata din 40 de politicieni alesi direct si din
21 de reprezentanti numiti de cele e parlamente comunitare, 10 senatori cooptati si copiii regelui
care sunt senatori de drept.Cei 150 de reprezentanti dein Camera sunt alesi dupa un sistem
proportional in 11 curcumscriptii electorale.

Regiunile de
limba

Fig. nr. 13.6.1. Nivelul de reprezentare in sistemul administrativ Belgian

Sursa: op. cit., p.23

Belgia are un sistem legislativ cu puternice influente ale sistemului romano-german, in care legile sunt
astfel amortizate incat creeaza uniformitate si amplifica functionalitatea cadrului institutional intr-o
societate cu un puternic character democratic.
 9

Ministrii trebuie sa fie capabili sa raspunda in orice moment in fata Camerei Reprezentantilor cu privire la
diferitele forme de actiune ale sale. In egala masura, el trebuie sa satisfaca regula paritatii, in sensul ca
intr-un stat bicomunitar ca acesta, un anumit numar de autoritati federale demonstreaza, pana si in
compozitia lor, coexistent a doua grupuri distinct.

Potrivit Constitutiei belgiene, nimeni nu poate fi in acelasi timp ministru si parlamentar.

Fiecare municipalitate este condusa de un Consiliu ales direct pe o perioada de 6 ani; fiecare Provincie
este condusa de un Consiliu ales prin vot direct in acelasi timp cu membrii Senatului, astfel Guvernul
local este reprezentat la nivelul provinciei si municipalitatii care impreuna formeaza autoritatea locala.
 10

ASEMANARI
Atat Belgia,Spania cat si Romania au parlament
bicameral.
Parlamentul este format din doua camera: Senatul
si Camera deputatilor respectiv Reprezentativa.
Mandatul fiecarui parlamentar in toate trei tarile
este de 4 ani.
Puterea legislativa din Senat nu este egala cu cea
din Camera deputatilor
Constitutia reglementeaza la modul general
organizarea si functionarea Guvernului, lasand pe
seama legii reglementarea mai detaliata
DEOSEBIRI
Numarul membrilor din Senat respective Camera
Deputatilor difera.
In Spania pentru Senat fiecare provincie allege 4
senatori in timp ce in Romania se aleg mai multi.
In Spania si Belgia Prim-Ministrul este desemnta
de Rege, in timp ce in Romania Prim-Ministrul este
ales de catre Presedinte in urma consultarii
partidului care are majoritate absoluta in Parlament

Concluzii
Inchei acest proiect exprimându-mi motivele de mirare dar in acelaşi timp şi de admiraţie cu
privire la modul de organizare a administraţiei publice cu parlament bicameral din Romania,
Spani si Belgia. Dupa ce am conspectat si am facut acest referat am o singura concluzie despre
 11

statele cu parlament bicameral si aceea ca exista foarte mici diferente de la stat la stat in privinta
structurii organizatorice.

Referinte
 12

1
M.J. Bertrand, Pour unde geographie du Pouvoir executif, in Revue International des
Sciences Administratives, no. 4/1973, p.372 2 L. Coman Kund, op. cit., p.71
2
L Coman Kund, op. cit., p71.
3
Ibidem, p. 316.

Fig. nr. 13.6.1. Nivelul de reprezentare in sistemul administrativ Belgian Sursa: op. cit.,
p.23

Bibliografia
 13

Stanculeanu Gabriela si Androniceanu Armenia,

Sisteme europene de administratie publica

Editura Uranus Bucuresti 2006

Tofan Apostol Dana

Institutii administrative europene,

Editura C.H. Beck Bucuresti 2006