Speta nr.

1. Având in vedere situatia de fapt anterior mentionata, in speta, domnul Alegrio M resortisant
al statului Alumnia şi membru al minorităţii remitane din acest stat, se poate adresa Curtii
Europene a Drepturilor Omului ca urmare a incalcarii flagrante a drepturilor si libertatilor
fundamentale prevazute de Conventia Europeana a Drepturilor Omului si Protocoalele
aditionale. Articolele care prevad drepturile ce au fost incalcate de catre statul Alumnia, pe
care reclamantul poate sa isi fondeze cererea sunt: ARTICOLUL 3 Interzicerea torturii,
ARTICOLUL 5 Dreptul la libertate şi la siguranţă, ARTICOLUL 13 Dreptul la un remediu efectiv,
ARTICOLUL 14 Interzicerea discriminării.

Conditiile de admisibilitate ce trebuie intrunite pentru ca cererea sa fie admisa de catre

Curte sunt prevazute de art.35 din Conventie. Astfel, orice persoana fizica se poate adresa
Curtii prin cereri individuale in cazul in care se considera a fi victima a unei incalcari privind
dreptuile recunoscute de conventie, de catre partile contractante. Cererea trebuie sa trebuie
sa fie adresata Curtii dupa epuizarea cailor de recurs interne şi într-un termen de 6 luni
începând cu data deciziei interne definitive. Aceasta trebuie sa fie semnata, neputand fi
adresata anonim si trebuie sa priveasca in fond o problema ce nu este identica cu o cerere
examinata anterior de catre Curte sau supusa unei alte instanţe internaţionale de anchetă
sau de reglementare şi dacă nu conţine fapte noi. Cererea trebuie să nu fie incompatibilă cu
prevederile Convenţiei, manifest nefondată sau abuzivă.

2. In calitate de avocat a domnului A M, consider ca acesta a fost supus in mod repetat la

abuzuri prin care i s-au incalcat drepturile si libertatile prevazute de Conventie.
Prin internarea dispusa de primarul orasului acesta a fost in mod abuziv privat de liberatate,
supus unor tratamente si cercetari abuzive, echivalente, in opnia mea, cu comportamente specifice
torturii. Interzicerea torturii are un caracter absolut. Articolul 3 nu prevede restricţii, nu comportă nicio
derogare, chiar în situaţia existenţei unui pericol public ce ameninţă viaţa naţiunii. Prin jurisprudenţa
sa, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a definit tratamentele inumane ca fiind acele acte prin
care se provoacă victimei leziuni sau vii suferinţe fizice şi morale, susceptibile de a-i produce
puternice tulburări psihice (Hotărârea din 18 ianuarie 1978, în cauza Irlanda c. Regatul Unit). Un
tratament aplicat unei persoane poate fi considerat ca fiind degradant atunci când creează acesteia
sentimente de teamă, de nelinişte şi de inferioritate, de natură a o umili, a o înjosi şi, eventual, de a-i
înfrânge rezistenţa fizică şi morală. Prin internarile repetate, acesta a fost privat de libertate,
incalcandu-se si art.5, domnul A M neputandu-se incadra in una dintre exceptiile prevazute de acest
articol, fiind astefel privat in mod abuziv de dreptul la liberate si siguranta.

Prin faptul ca in speta reclamantul nu a avut posibilitatea ca, personal sau prin intermediar, să îşi
susţină cauza în faţa instanţei sau să conteste rapoartele medicale care au stat la baza hotărârilor
judecătoreşti constituie o incalcare vadita a dreptului la un remediu efectiv. O alta incalcare este
reprezentata de cercetarile desfasurate de catre medicul Fabian X in legatura cu o gena de alcoolism
privitoare la minoritatea din care domnul A M face parte. Consider ca este incalcat art. 14, care
prevede interzicerea discriminarii. Nu se poate invoca ca o anumita minoritate are anumite
carcaterisitci ADN diferite fata de populatia majoritara, iar reprezentantii minoritatii nu pot fi de
asemena supusi unor cercetari stiintifice abuzive in vederea confirmarii unei supozitii jignitoare la
adresa comunitatii. Consider ca inclusiv prelevarea de probe biologice a fost realizara fara
respectarea legii, aceasta putandu-se realiza doar pe baza acordului persoanei supuse unui
tratament sau cercetare.
Speta 1

In speta, consider ca se pot identifica eventuale incalcari ale art.2 privind Dreptul la viata,
art.10 privind Libertatea de exprimare, art.11 Libertatea de întrunire şi de asociere, art.14
privind Interzicerea discriminării. Pentru a se putea stabili daca au fost incalcate aceste
drepturi si ibertati, consider ca ar trebui realizata o analiza comparativa a normelor de drept
intern in comparatie cu prevederile Conventiei. Dupa o asemenea analiza se poate verfica
daca masurile autoritatilor narionale au fost realizate cu respectarea legii, tinand cont de
derogarile Conventiei in legatura cu fiecare domeniu de aplicabilitate a normelor anterior
mentionate.

Un posibil capat de cerere ce poate fi adresata Curtii de la Strasbourg este repezentata de

incalcarea art. 10 privind libertatea de exprimare, avand in vedere ca persoanele din speta
erau cunoscute pentru a fi „vocale” in legatura cu opiniile lor privind sistemul de guvernare.
Astefel, etichetarea acestora in societate intr-o maniera negativa deoarce acestia isi
sustineau opiniile poate fi consderata o incalcare a libertatii de exprimare, o persoane fiind
libera sa aiba propriile convingeri si sa le exprime fara a tine seama de frontiere. Apelativul
exprimat de autoritati „golani anarhisti” poate reprezenta de asemenea o incalcare a acestei
liberati. Un alt capat de cerere ar putea fi reprezentat de incalcarea art.11 privind libertatea
de intrunire si de asociera, in masura in care restrangerea exercitata de autoritati s-a realizat
in mod abuziv, fara respectarea dreptului intern.

Pentru a putea fi admisa cererea, reclamantii trebuie sa fi epuizat caile de recurs interne, sa
adreseze o cerere semnata.Va fi respinsa si daca ea este în mod esenţial aceeaşi cu o cerere
examinată anterior de către Curte sau deja supusă unei alte instanţe internaţionale de
anchetă sau de reglementare şi dacă nu conţine fapte noi. Aceasta trebuie sa fie compatibila
cu prevederile Conventiei si Protocoalelor, sa nu fie abuziva si nefondata. De asemenea, daca
reclamantul nu a suferit niciun prejudiciu important, cu excepţia cazului în care respectarea
drepturilor omului garantate prin Convenţie şi Protocoalele sale impune o examinare a
fondului cererii, şi cu condiţia de a nu respinge din acest motiv nicio cauză care nu a fost
examinată corespunzător de o instanţă naţională, acestea va fi respinsa ca inadmisibila.

Statul ar putea aduce ca argument in favoarea lui faptul ca masurile exercitate de

autoritatile competente au fot realizate cu respectarea Conventiei si a legislatiei nationale.
Astfel acesta ar putea sustine ca masura de a refuza protestul s-a incadrat in dispozitiile
legale, fiind evident ca interesele comunitatii in timpul unei crize alimenatare sunt
superioare in raport cu aceasta manifestare. In ceea ce priveste nerespectarea dreptului la
viata, statul ar putea sustine ca ranirea si decesul uneia dintre persoane s-a realizat cu
respectarea exceptiei prevazute de art.2 (pentru a efectua o arestare legală sau a împiedica
evadarea unei persoane legal deţinute).