***** Hipatita virotică Dizenteria Distrofia Paraziți intestinali

Ce este? Caracterizate prin leziunea
ficatului şi prin fenomene toxice
generalizate. Icterul este unul
dintre cele mai evidente
simptome, insă neobligatorii ale
bolii. 1) a – germenul hepatitei
infecţioase; 2) B – germenul
hepatitei de inoculare.
De hepatită infecţioasă se pot
imbolnăvi copiii de orice virstă,
in special in perioada de
toamnă-iarnă.
Durata termenului de incubaţie
este de 15-20 de zile, mai des de
20-30 de zile.
De hepatită prin inoculare se
imbolnăvesc copiii din primul an
de viaţă. Perioada de incubaţie
este de 50-180 zile, mai frecvent
60-120 zile.
este o boală infecţioasă acută Tulburare cronică de nutriţie a
sau cronică din grupul copilului, caracterizată prin
infecţiilor intestinale cu dispariţia totală sau parţială a
mecanism fecalo-oral de ţesutului grăsos, o tulburare in
transmitere,  creşterea şi dezvoltarea normală,
la care se adaugă tulburări in
metabolism şi o imunitate
scăzută.
Helmintozele sint boli foarte
răspindite, cauzate de viermi
paraziţi (helminţi)ce trăiesc pe
seama organismului in care se
află. Helminţii pot parazita
aproape in toate organele şi
ţesuturile: tractul gastrointestinal,
plămini, singe, sistemul nervos
central, muşchi, oase. La copii
se intilnesc mai des ascarozi,
oxiuri, tricocefali, viermii
laţi.Ascaridul (limbricul).
Trăieşte, de obicei, in intestinul
subţire. Femela depune ouăle in
intestin şi de aici sint eliminate
cu materiile fecale. Oxiurul este
un vierme mic, lung de 0,5-1 cm
şi trăieşte in intestinul subţire şi
apendice. Femela nu depune
ouăle in intestin, ci coboară in
rect şi le depune intre pliurile
orificiului anal. Tricocefalul
măsoară 3-5 cm şi se fixează
puternic de peretele intestinului
gros. Trichina este un parazit
mic, cu lungimea de 1,5-3 mm şi
produce o boală foarte gravă,
femelele depun in intestin
larvele, care sint răspindite in
organism pe calea singelui.
Dintre protozoare, cel mai
frecvent la copii este Lamblia

Cauze Izvorul de infecţie este bolnavul,
intr-o măsură mai mică
convalescentul şi purtătorul de
virus.
Clinica Semnele hepatitei infecţioase nu
se deosebesc mult de cele ale
hepatitei de inoculare. Hepatita
infecţioasă poate evolua in
formă icterică, ştearsă şi
anicterică. După durata evoluţiei
se distinge hepatita virotică
acută (pină la două luni),
trenantă (2-6 luni) şi cronică
(peste 6 luni).
Forma acută icterică are trei
perioade: 1) prodromală (de la
citeva zile pină la două
Genele de tip Zone. Sursa de
infecţie in dizenterie sint
bolnavii şi purtătorii de
germeni. Omul bolnav elimină
germeni in cantităţi enorme cu
masele fecale. Un izvor de
infecţie pot fi şi aşa numiţii
purtători sănătoşi, dacă
persoanele, care elimină bacili
dizenterici, insă n-au
manifestări clinice de boală.
Agentul patogen nimereşte in
gura copilului sensibil pe
diferite căi – prin miini, veselă,
jucării sau rufe contaminate.
Perioada de incubaţie oscilează
intre una şi şapte (mai des 2-3
zile), iar in caz de contaminare
alimentare se scurtează
considerabil. Simptomele de
bază ale dizenteriei sint
intoxicaţiile generale (creşterea
temperaturii, vărsături,
neliniştea, excitaţie,
somnolenţă, scăderea poftei de
mincare) şi tulburările
gastrointestinale (dureri
abdominale, scaun frecvent
intestinalis sau giardia.
Cauze alimentare. alimentele nespălate
Subalimentaţia, alimentarea carnea de porc parazitară.
dezechilibrată din punct de
vedere al raportului dintre
principalele componente
(hrănirea exclusivă cu lapte de
vacă sau numai cu făinoase).
Cauze infecţioase. Infecţiile
acute repetate (otite,
rinofaringite, bronhopneumonii
etc.) şi infecţiile cronice
(tuberculoză, sifilis) prilejuiesc
instalarea distrofiei prin lipsa de
poftă de mincare, vărsăturile şi
diareea pe care le produc.
Cauze care depind de mediu.
Lipsă de igienă, de aer, soare,
locuinţă insalubră favorizează
distrofia.
Se manifestă printr-o intirziere Tulburările digestive sint cele
sau chiar oprire a creşterii in mai frecvente. Copiii se pling de
greutate, uneori şi in lungime şi dureri abdominale, prezintă
prin dispariţia treptată a greaţă, vărsături şi scăderea
ţesutului grăsos. poftei de mincare. Deseori există
a) Distrofia de gradul intii. diaree. Tulburările nervoase
Greutatea este mai mică cu 10- sint variate, ca: nelinişte,
20% faţă de normal. Creşterea insomnie, crize, convulsive.
in lungime nu este interesată. Tulburările cutanate sint
Ţesutul gras suncutanat se reprezentate prin: urticarie,
reduce treptat pe abdomen şi mincărimi in regiunea anală,
torace. mincărimi ale nasului.
b) Distrofia de gradul al doilea. Parazitozele produc anemie.
 săptămini); 2) icterică; 3) lichid cu mucozităţi sau striuri
perioada de insănătoşire.
Perioada icterică incepe cu abdomenului) la copiii mici
apariţia unei coloraţii icterice a
sclerelor, mucoaselor vizibile
şi pielei. Icterul este slab şi
durează aproximativ 10-15 zile.
Creşte in dimensiune ficatul, de
multe ori şi splina.
Profilaxia se reduce la respectarea
regimului necesar şi a dietei
Tratamen respective şi la administrarea
t medicamentelor.
Greutatea este mai mică cu 20- Creşterea este impiedicată.
de singe, balonarea 40%, iar lungimea cu 2-3 cm
faţă de normal. Ţesutul gras
subcutanat dispare intr-o mare
măsură de pe trunchi şi membre.
Pielea copilului este palidă,
uscată.
c) Distrofia de gradul al treilea
sau atrepsie. Greutatea sugarului
rămine in urmă cu 40- 60%, iar
lungimea cu 5-6 cm, faţă de
normal. Ţesutul gras subcutanat
dispare complet de pe trunchi,
membre şi faţă.
Formele grave necesită cuprinde medicamente variate,
internarea in spital, Educaţia după felul viermelui. Ele vor fi
sanitară a mamelor, crearea administrate numai după
condiţiilor de mediu favorabile prescripţia mediului
dezvoltării armonioase a
copiilor impiedică apariţia
distrofiei.