Pregătirea câmpului operator şi anestezia

Anestezia
După pregătirea fizică şi psihică şi poziţionarea pacientului pe masa de operaţie:
- se instalează o perfuzie i.v. de regulă la braţul opus părţii în care va sta chirurgul operator
şi se au în vedere modificările de poziţie pe masa de operaţie, impuse de timpii operatori;
- se recoltează sânge pentru determinarea grupului şi Rh-ului, în eventualitatea unei
transfuzii;
- se verifică funcţionalitatea laringoscopului şi a aparatului de anestezie;
- se pregătesc substanţele anestezice, precum şi sonda de intubaţie orotraheală, şi eventual
sonda naso-gastrică;
- se aplică pe pielea bolnavului electrozii pentru EKG, manşeta tensiometrului pe braţul
liber.
În momentul în care chirurgul îmbracă halatul steril, se începe anestezia generală, ai cărei
principali timpi sunt: inducţia, menţinerea anesteziei şi trezirea. Aceste etape sunt coordonate
de medicul anestezist.
Asistenta va supraveghea:
- funcţiile vitale;
- culoarea, temperatura şi umiditatea tegumentelor;
- temperatura corporală;
- comportamentul bolnavului în cursul inducerii anesteziei.

Asistenta de bloc operator coordonează şi manageriază o gamă largă de activităţi, înainte, în

timpul şi după încheierea intervenţiei chirurgicale.
După primirea, identificarea, pregătirea fizică, pregătorea psihică şi aşezarea pacientului pe
masa de operaţie asistenta de bloc operator:
- poziţionează lămpile scialitice, centrate asupra regiunii pe care se va opera;
- pregăteşte şi verifică aspiratorul, cauterul şi montează placa de cauter;
- pregăteşte câmpul operator:
∙ dezinfecţia tegumentului se face cu soluţii antiseptice. Suprafaţa pe care se pregăteşte pielea
se estimează după:
- lungimea inciziei, a posibilelor prelungiri, potenţialul amplasament al tuburilor de dren;
- suprafaţa trebuie să fie suficient de extinsă aşa încât să prevină o contaminare în caz de
deplasare accidentală a câmpurilor în cursul intervenţiilor chirurgicale.
Pregătirea tegumentului pentru operaţie începe prin spălarea cu o soluție de detergent şi cu un
burete pentru îndepărtarea germenilor şi degresare. Manevrele de frecare nu trebuie să fie
apăsate pentru a nu întrerupe continuitatea tegumentului. Detergentul este apoi îndepărtat prin
spălare cu apă şi săpun, apoi clătire cu apă. Urmează soluţia antiseptică aplicată concentric de
la nivelul zonei de incizie spre periferie, aceasta făcându-se cu instrumente, comprese şi
mănuși sterile. Substanţele recomandate sunt iodoforme, gluconat de clorhexidină sau
tinctură de iod în concentraţie pentru aplicare cutanată. În caz de alergie la iod se poate
folosi o soluţie de clorhexidină.
- ajută la îmbrăcarea echipei chirurgicale, deschide corect cutiile cu câmpuri şi instrumente
sterile;
- numără compresele şi instrumentele împreună cu asistenta instrumentară;
 - trebuie să cunoască manevrele de mişcare şi fixare a diferitelor componente ale mesei
precum şi a aparatelor medicale ce se folosesc intraoperator (Laparoscop, Cauter, LigaSure,
Argon, disector cu ultrasunete, etc);
- pregăteşte piesele operatorii în vederea examenului histopatologic, le etichetează şi
răspunde de predarea lor;
- menţine un climat liniştit în sala de operaţie şi o temperatură adecvată;
- asigură necesarul de materiale în timpul intervenţiei;
- respectă normele de asepsie şi antisepsie;
- stabilizează targa şi/sau masa de operaţie când mută pacientul de pe una pe cealaltă;
- verifică şi pregăteşte soluţiile dezinfectante (concentraţie, data preparării, valabilitate);
notează în registru data schimbării soluţiilor dezinfectante;
- respectă modul de pregătire a instrumentelor pentru sterilizare, etapele ce trebuie
respectate pentru pregătirea instrumentelor folosite.

Asistenta instrumentară, după dezinfecţia chirurgicală a mâinilor (prin spălare sau frecare):
- îmbracă echipamentul steril;
- pregăteşte masa cu instrumentele necesare;
- acoperă regiunea cu un câmp steril;
- asistă chirurgul în timpul operaţiei, furnizându-i acestuia instrumentarul necesar în timpul
intervenţiei;
- cunoaşte timpii operatori, anticipează mişcările operatorului;
- trebuie să dea dovadă de abilităţi tehnice, dexteritate, cunoştinţe profunde de anatomie şi
să cunoască protocolul operator în funcţie de particularitatea intervenţiei chirurgicale;
- poziţionează lămpile scialitice ori de câte ori este nevoie (acestea sunt prevăzute cu
mânere sterile), pentru a facilita buna desfăşurare a intervenţiei;
- ţine evidenţa instrumentelor, compreselor, acelor, lamelor de bisturiu folosite pe parcursul
intervenţiei;
- ajută la tamponarea plăgii, aspirarea secreţiilor, la realizarea hemostazei;
- este responsabilă cu controlul temperaturii lichidului de lavaj;
- aplică pansamentul;
- după intervenție, va aşeza pacientul comod, îl va îmbrăca dacă este cazul, îl va acoperi şi îl
va supraveghea;
- va strânge şi va curăţa instrumentarul şi materialele folosite;
- va urmării pansamentul bolnavului,
- completează Lista de control a siguranţei pacientului, care trebuie să cuprindă:
∙ procedura chirurgicală;
∙ verificarea finală a instrumentelor, compreselor, acelor, lamelor de bisturiu;
∙ existenţa probelor pentru examen anatomo-patologic.
- notează orice incident sau eveniment care a avut loc în timpul intervenţiei chirurgicale.

După încheierea intervenţiei chirurgicale asistenta de anestezie va comunica toate informaţiile

necesare personalului medical din ATI, incluzând:
- procedura efectuată;
- estimarea cantităţii de sânge pierdut;
 - toate medicamentele, fluidele, sânge sau produse din sânge, administrate în timpul
intervenţiei;
- cantitatea de urină eliminată în timpul intervenţiei;
- prezenţa drenurilor sau a diferitelor dispozitive.

BIBLIOGRAFIE
1. Asociația de Nursing din România. Proceduri de Nursing, partea a II a, Editura Ponto,
Constanța 2009.
2. Burke KM, Mohn-Brown EL, Eby L. Medical-Surgical Nursing Care. 3th ed.
Hoboken, NJ, Pearson Education Inc, 2011.