Monitorizarea pacientului chirurgical

Monitorizarea postoperatorie are ca obiective promovarea confortului pacientului,

vindecării şi prevenirea complicaţiilor la nivelul plăgii operatorii, ca şi complicaţiile care
pot să apară la nivelul altor organe şi sisteme.

Prioritizarea îngrijirilor
Priorităţile în îngrijirea postoperatorie a pacientului sunt următoarele:
- Managementul durerii;
- Prevenirea complicaţiilor;
- Educaţia pacientului şi a familiei despre îngrijirile necesare după externare.

Promovarea sănătăţii
Asistentul medical promovează sănătatea în perioada postoperatorie prin:
- Controlul durerii;
- Promovarea unei mobilizări precoce;
- Instituirea măsurilor de prevenire a complicaţiilor şi promovare a recuperării;
Educaţia pentru sănătate este un rol important al asistentului medical în timpul
procesului de vindecare al pacientului. Educaţia ajută pacientul să devină un partener activ în
procesul de recuperare şi de vindecare după operaţie.

Monitorizarea
Asistentul evaluează pacientul prin analiza datelor subiective, obiective şi a rezultatelor
de laborator.
Date subiective urmărite:
- durere (localizare, intensitate, durată, caracter);
- efectul analgezicelor;
- prezenţa senzaţiei de greaţă sau a altor senzaţii neplăcute;
- capacitatea de a respira normal;
- mişcarea în pat sau scaun;
- alte posibile probleme.
Date obiective urmărite:
- nivelul de conştienţă, starea mentală;
- culoarea, temperatura, hidratarea pielii;
- semnele vitale incluzând temperatura şi saturaţia de oxigen;
- sunetele respiratorii şi profunzimea lor;
- zgomotele intestinale, distensia abdominală;
- locul operaţiei urmărind aspectul plăgii şi a pansamentului, ţesuturile din jur, drenajele
(verificarea drenajelor necesită îndepărtarea păturii existând posibilitatea unei sângerări la
nivelul plăgii fără ca aceasta să fie vizibilă în tubul de dren);
- pulsul, temperatura, culoarea, mişcare membrelor inferioare şi absenţa sau prezenţa
edemelor.

1
 Rezultatul analizelor de laborator
- verificarea analizelor de laborator, identificarea valorilor anormale sau a schimbări
importante faţă de cele din preoperator impune anunţarea imediată a medicului chirurg.

Identificarea potenţialelor complicaţii

Orice schimbare în statusul mental al pacientului (nelinişte, agitaţie, confuzie) este
adesea primul semn care indică o complicaţie cum ar fi hemoragia sau infecţia.
Alte semne care pot să indice o complicaţie postoperatorie sunt:
- modificarea semnelor vitale (tahicardie, hipotensiune, tahipnee);
- scăderea cantităţii de urină;
- imposibilitatea de a controla durerea cu medicaţie antialgică care iniţial a fost
eficientă; pacientul acuză dureri care nu au legătură cu locul operaţiei;
- scăderea saturaţiei de oxigen;
- scăderea intensităţii respiraţiilor;
- creşterea cantităţii lichidului de drenaj sau modificarea culorii şi a mirosului acestuia.

Diagnostice nursing
Pe baza evaluării efectuate de către asistentul medical se pot identifica diagnostice
nursing care ne permite identificarea corectă a obiectivelor şi intervenţiilor individualizate
care se aplică pacientului.
Diagnostice nursing posibile în perioada postoperatorie:
- durere acută;
- risc de hemoragie;
- respiraţie ineficientă;
- risc de infecţie (incizia chirurgicală);
- risc de retenţie urinară;
- risc de constipaţie;
- schimburi gazoase ineficiente (embolia pulmonară).

Evaluarea
O evaluare postoperatorie atentă a pacientului este esenţială pentru a preveni apariţia
complicaţiilor şi aplicarea promptă a intervenţiilor atunci cât acestea apar.
Rezultatele estimate în acordarea îngrijirilor sunt:
- pacientul nu prezintă infecţii sistemice sau ale plăgii;
- pacientul nu prezintă semne de tromboză venoasă profundă;
- saturaţia de oxigen este de peste 92%;
- pacientul îşi reia micțiunile spontane în mai puţin de 6 ore de la intervenţia
chirurgicală şi este de minim 1.000 ml în 24 ore;
- mişcările respiratorii sunt normale;
- pacientul efectuează exerciţii respiratorii cel puţin o dată la 4 ore;
- zgomote intestinale reluate.
Dosarul de îngrijire al pacientului chirurgical
Dosarul de îngrijire reprezintă o hartă care ghidează toţi membrii echipei implicaţi în
acordarea de îngrijiri unui pacient. El are două componente principale:

2
1. Plan de îngrijire – permite asistentului medical să identifice problemele pacientului şi să
selecteze acele intervenţii care vor rezolva sau minimaliza aceste probleme. De asemenea,
acesta transmite informații vitale despre pacienţi, întregii echipe de îngrijire. El este folosit să
verifice calitatea îngrijirilor acordate şi să ajute membrii echipei să coordoneze tratamentul.
Planul de îngrijire cuprinde:
a. Evaluarea primară (culegerea datelor);
b. Diagnostice nursing (PES) sau (NANDA-I);
c. Obiective;
d. Intervenţii;
e. Evaluare.

2. Nivelul intervenţional – este reprezentat de o serie de documente care ajută asistentul

medical să implementeze planul de îngrijire şi să aplice intervenţii specifice privind siguranţa
pacienţilor. El se găseşte aplicat sub forma unor fişe în practica clinică şi reprezintă anexe ale
planului de îngrijire.
Nivelul intervenţional poate să cuprindă (în funcţie de caz):
Evaluarea gradului de dependență al pacientului;
f. Evaluarea riscului de a dezvolta escare (ex. Grila Norton, scala Waterloo sau alte
grile stabilite la nivel internaţional);
g. Evaluarea riscului de cădere a pacientului (ex. Scala Stratify – Oliver M. Britton,
scala J. H. Downton sau altele);
h. Depistarea precoce şi monitorizarea infecţiilor asociate asistenţei medicale (ex.
scorul VIP – pentru depistarea flebitelor de cateter);
i. Planul terapeutic;
j. Îngrijirea plăgii;
k. Îngrijirea escarelor de decubit;
l. Îngrijirea pacienţilor stomizaţi;
m. Monitorizarea transfuziei;
n. Bilanţul hidric;
o. Evaluarea durerii (scala numerică a durerii – pentru adulți);
Manevre de îngrijire efectuate de asistentul medical.

Un aspect important legat de documentele medicale, în general, şi de planul de îngrijire,

în special, este utilizarea lor în cercetare; când se urmăreşte dezvoltarea unor metode noi de
acordare a unor servicii de calitate sau îmbunătăţirea celor existente. Pe lângă aceasta,
documentele de nursing asigură protecţie legală atât furnizorilor de servicii medicale cât şi
angajaţilor acestora.

Bibliografie (Stil Vancouver)

3
1. Asociaţia de Nursing din România. Proceduri de Nursing. Partea a II a. Editura Ponto,
Constanţa, Ex Ponto, 2009
2. Beldean L, Meşteru V. Îngrijirea pacienţilor cu boli chirurgicale. Editura Alma Mater,
Sibiu, 2004
3. Burke KM, Mohn-Brown EL, Eby L. Medical-Surgical Nursing care, 3th ed.Hoboken,
NJ: Pearson Education Inc, 2011
4. Văcariu V. Ghid de nursing. Timişoara, Victor Babeş, 2012