Noţiunea şi conceptul calificării infracţiunilor

Calificarea infracţiunii ne răspunde la întrebarea sa săvârşit sau nu infracţiunea. Reieşind dinaceasta,

devine evidentă importanţa pe care o are această noţiune în ştiinţa dreptului penal. Pentru cât decorect
va fi calificată fapta prejudiciabilă săvârşită depinde şi viitorul curs al cauzei penale şi
echitatea pedepsei. În cazul unei calificări incorecte se încalcă principul legalităţii, echităţii şi vinovăţiei
de aceea e foarte important de a înţelege esenţa calificării infracţiunii pentru a nu face erori în aplicarea
normelor juridice.

Codul penal al Republicii Moldova(adoptat de Parlamentul Republicii Moldova la 14.03.2003) //

Monitorul Oficial al Republicii Moldova – 2003 nr.1 104-110; conţine un capitol întreg ce abordează
problema calificării infracţiunii în care defineşte în articolul 113 calificarea infracţiunii ca determinarea şi
constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârşite şi semnele
componenţei infracţiunii prevăzute de norma penală.

În dreptul penal calificarea infracţiunii constituie o premiză, etapă, condiţie absolut necesară pentru
aplicarea normelor juridico-penală, adică ai da faptei prejudiciabile apreciere juridică adecvată, invocând
norma juridico-penală din codul penal .

Calificarea infracţiunii are două sensuri :

1. Procesul de identificare a elementelor unei sau altei infracţiuni în fapta unei persoane.

2. Rezultatul acestor activităţi a organelor judiciare prin recunoaştere şi consacrare în documentele

juridice corespunzătoare.

Modalităţile de calificare a infracţiunilor.

Calificarea oficială

Calificarea oficială este evaluarea juridico-penală a infracţiunii, efectuate asupra fiecărui dosar penal
aparte de reprezentanţii autorităţilor anume împuterniciţi . La art.113 C.P. al R.M. se menţionează că
calificarea infracţiunii se face la toate etapele procedurii penale de către persoanele care efectuează
urmărirea penală şi de către judecători. Adică, organul de urmărire penală, anchetatorul, procurorul şi
judecătorul, care examinează dosarul penal în conformitate cu competenţa sa, efectuează calificarea
infracţiunii concrete, atribuind-o la un articol concret al normei penale. Calificarea infracţiunii efectuată
de colaboratorii organelor de cercetare preliminară, de anchetatori şi procurori poartă un caracter
prealabil. Calificarea definitivă a infracţiunii o face numai instanţa de judecată.

ParticularitĆĦile caliÀ cĆrii oÀ ciale: a) este efectuatĆ de o persoanĆ abilitatĆ prin lege, care este
implicatĆ nemijlocit în efectuarea, conducerea urmĆririi penale, respective - examinarea cauzei penale;
b) este fĆcutĆ în legĆturĆ cu o cauzĆ penalĆ concretĆ; c) poartĆ un caracter obligatoriu; d) dĆ naütere la
anumite consecinĦe juridice; e) are drept rezultat À xarea acesteia în anumite acte procesuale,
prevĆzute de legislaĦia procesual-penalĆ (ordonanĦa de punere sub învinuire, rechizitoriul, sentinĦa de
condamnare etc).

Calificarea doctrinară

Calificarea doctrinară este aprecierea juridică corespunzătoare a faptei prejudiciabile efectuată de

diferite persoane: lucrători ştiinţifici, autori de manuale, monografii articole şi materiale didactice,
studenţi, care cercetează unele dosare penale. Unii savanţi jurişti greşit consideră că deoarece
calificarea juridico-penală constituie o modalitate a activităţii de aplicare a normelor de drept, orice
calificare a infracţiunii poate fi făcută doar de organele statale împuternicite special. Calificarea
doctrinară nu are importanţă juridică şi bineîţeles nu produce consecinţe juridice ale calificării legale,
reflectînd numai opiniile juridice ale unor cetăţeni şi neavînd putere obligatorie pentru organele ce
aplică legea penală.

particularitĆĦi ale caliÀ cĆrii neoÀ ciale: - este efectuatĆ de un cerc nedeterminat de persoane care nu
sunt împuternicite prin lege cu caliÀ carea infracĦiunii; - de regulĆ, nu este fĆcutĆ în legĆturĆ cu o cauzĆ
penalĆ concretĆ; - nu are un caracter obligatoriu, deüi poate contribui la efectuarea caliÀ cĆrii oÀ ciale; -
nu dĆ naütere la anumite consecinĦe juridice; - presupune un ansamblu de idei, teze, opinii, accepĦiuni,
viziuni lansate pe marginea unor probleme de caliÀ care în legĆturĆ cu studierea normelor de drept.

Calificarea semioficială

fĆcând referire la hotĆrârile explicative ale Plenului CurĦii Supreme de JustiĦie, care aduc recomandĆri
teoretico-practice de aplicare a legii penale în toate cazurile când sunt sĆvârüite infracĦiuni de acelaüi
tip, precum üi caliÀ - carea efectuatĆ de participanĦii la procesul penal – apĆrĆtorul, inculpatul, partea
vĆtĆmatĆ, partea civilĆ, partea civilmente-responsabilĆ. 5 Se considerĆ semioÀ cialĆ o atare caliÀ care,
deoarece întruneüte atât trĆsĆturile caliÀ cĆrii neoÀ ciale, cât üi a celei oÀ ciale.

În dependenĦĆ de rezultatul obĦinut în urma caliÀ cĆrii:7 1) caliÀ carea pozitivĆ – în rezultatul cĆreia se
stabileüte cĆ comportamentul persoanei conĦine semnele unei componenĦe de infracĦiune; 2) caliÀ
carea negativĆ – în rezultatul cĆreia se stabileüte cĆ comportamentul persoanei nu conĦine semnele
unei componenĦe de infracĦiune.

În dependenĦĆ de precizia stabilirii coincidenĦei semnelor infracĦiunii üi semnelor componenĦei de

infracĦiune:8 1) caliÀ carea corectĆ – semnele infracĦiunii care au importanĦĆ la caliÀ care coincid
integral cu semnele componenĦei de infracĦiune prevĆzute de norma juridico-penalĆ. 2) caliÀ carea
incorectĆ – semnele infracĦiunii care au importanĦĆ la caliÀ care coincid parĦial cu semnele
componenĦei de infracĦiune prevĆzute de norma juridicopenalĆ.

La rândul sĆu, caliÀ carea incorectĆ poate À clasiÀ catĆ în douĆ subcategorii: a) caliÀ carea insuÀ cientĆ
– semnele infracĦiunii nu sunt reÁ ectate integral în norma aplicatĆ pentru evaluarea juridico-penalĆ. În
acest caz, infracĦiunea conĦine mai multe semne decât cele À xate în actele procesuale
corespunzĆtoare. De exemplu, infracĦiunea consumatĆ este caliÀ catĆ ca tentativĆ la infracĦiune,
concursul de infracĦiuni este caliÀ cat ca infracĦiune unicĆ etc.; b) caliÀ carea în exces – semnele
infracĦiunii sunt reÁ ectate în exces în norma aplicatĆ pentru evaluarea juridico-penalĆ. De exemplu,
tentativa la infracĦiune este caliÀ catĆ ca infracĦiune consumatĆ, infracĦiunea unicĆ prelungitĆ este
caliÀ catĆ potrivit concursului de infracĦiuni.

DupĆ origine:9 1) caliÀ carea eronatĆ – depinde de cel care efectueazĆ caliÀ carea üi constĆ în alegerea
üi À xarea în documentele procesuale ale normei care nu corespunde faptei infracĦionale comise. De
exemplu, indicarea în ordonanĦa de punere sub învinuire a art.165 CP RM – traÀ cul de À inĦe umane,
deüi, în realitate, a fost comisĆ infracĦiunea prevĆzutĆ la art.3621 CP RM – organizarea migraĦiei
ilegale. 2) caliÀ carea obiectiv-incorectĆ – este incorectĆ din cauza modiÀ cĆrii legislaĦiei penale ce are
loc dupĆ aprecierea juridicopenalĆ datĆ faptei prejudiciabile sĆvârüite. De exemplu, pânĆ la 24.05.2009
omorul intenĦionat comis din intenĦii huliganice era caliÀ cat potrivit lit.c) alin.(2) art.145 CP RM. Iar ca
rezultat al adoptĆrii de cĆtre Parlamentul Republicii Moldova, la data de 18.12.2008, a Legii nr.277
pentru modiÀ carea üi completarea Codului penal al Republicii Moldova,10 o astfel de faptĆ
infracĦionalĆ urmeazĆ a À caliÀ catĆ potrivit alin.(1) art.145 CP RM.

DupĆ etapa la care are loc caliÀ carea: 1) caliÀ carea preliminarĆ – efectuatĆ în baza informaĦiei
preliminare, rezultate din sesizarea organului de urmĆrire penalĆ în vederea începerii urmĆrii penale
(informaĦii ce decurg dintr-o plângere, denunĦ etc.); 2) caliÀ carea iniĦialĆ – caliÀ carea fĆcutĆ în
timpul efectuĆrii urmĆririi penale (punerea sub învinuire, întocmirea rechizitoriului); 3) caliÀ carea À
nalĆ – efectuatĆ de instanĦa de judecatĆ la faza judecĆrii cauzei, inclusiv la examinarea cĆilor ordinare
üi extraordinare de atac.

Principiile calificării infracţiunilor

În general, principiile caliÀ cĆrii infracĦiunilor pot À clasiÀ cate în douĆ categorii: a) principii
fundamentale – care stau la baza întregului sistem de drept penal; b) principii speciÀ ce caliÀ cĆrii
infracĦiunilor. La principiile fundamentale atribuim: principiul legalitĆĦii, principiul egalitĆĦii
cetĆĦenilor în faĦa legii, principiul vinovĆĦiei etc.

Principiul legalitĆĦii obligĆ persoana împuternicitĆ cu aplicarea legii penale sĆ caliÀ ce fapta în
conformitate cu articolul din codul penal care prevede respectiva faptĆ üi nicidecum potrivit unei norme
penale similare sau în acord cu o normĆ suplimentarĆ la cea care urmeazĆ sĆ se aplice. Principiul
legalitĆĦii incriminĆrii, ca aspect al principiului legalitĆĦii, presupune ca toate reglementĆrile üi, în
special, acelea care impun sau care permit sĆ se impunĆ sancĦiuni sĆ À e clare üi precise pentru ca
destinatarii sĆ-üi cunoascĆ drepturile üi obligaĦiile care decurg din acestea.12 Principiul guverneazĆ nu
numai normele care stabilesc elementele constitutive ale unei infracĦiuni, dar, în aceeaüi mĆsurĆ, üi
cele ce stabilesc consecinĦele care decurg din sĆvârüirea unei infracĦiuni.

Principiul egalitĆĦii cetĆĦenilor în faĦa legii – caliÀ carea infracĦiunii potrivit unei sau altei norme nu
trebuie sĆ se facĆ în dependenĦĆ de sex, rasĆ, culoare, limbĆ, religie, opinii politice sau orice alte opinii,
origine naĦionalĆ sau socialĆ, apartenenĦĆ la o minoritate naĦionalĆ, avere, naütere sau orice altĆ
situaĦie. În unele cazuri, legea cere anumite calitĆĦi speciale ale subiectului infracĦiunii care trebuie
întrunite suplimentar pe lângĆ semnele generale cerute de Partea GeneralĆ a Codului penal, pentru
efectuarea caliÀ cĆrii potrivit normei respective (de exemplu, subiect al infracĦiunii de pruncucidere –
art.147 CP RM - poate À doar mama copilului nou-nĆscut). Acest lucru nu are sĆ semniÀ ce cĆ legea
penalĆ se aplicĆ în mod discriminator, ci presupune instituirea de cĆtre legiuitor a unor norme care
urmeazĆ sĆ se aplice în anumite condiĦii speciÀ ce rezultate din natura juridicĆ a comportamentelor
ilegale interzise de legea penalĆ.

Principiul vinovĆĦiei – caliÀ carea infracĦiunii are la bazĆ inclusiv atitudinea psihicĆ a fĆptuitorului faĦĆ
de fapta üi urmĆrile prejudiciabile. De forma vinovĆĦiei fĆptuitorului depinde care va À caliÀ carea.

Importanţa calificării infracţiunilor.

Este imposibil de a menţine ordinea în societate, de a apăra drepturile şi interesele cetăţenilor numai
prin convingere. De aceea, în unele cazuri, statul este nevoit să recurgă la aplicarea constrângerii faţă de
persoanele care au încălcat în mod grosolan legea pentru a-şi realiza interesele sale şi cele sociale
aplicând sancţiunea penală. Veriga centrală în aplicarea normelor juridice este instituţia calificarea
infracţiunii. Această noţiune este pe larg utilizată în activitatea organelor de drept, dar puţin studiată şi
comentată de literatura de specialitate.

Calificarea infracţiunii ne răspunde la întrebarea sa săvârşit sau nu infracţiunea. Reieşind din aceasta,
devine evidentă importanţa pe care o are această noţiune în ştiinţa dreptului penal. Pentru cât de corect
va fi calificată fapta prejudiciabilă săvârşită depinde şi viitorul curs al cauzei penale şi echitatea
pedepsei. În cazul unei calificări incorecte se încalcă principul legalităţii, echităţii şi vinovăţiei de aceea e
foarte important de a înţelege esenţa calificării infracţiunii pentru a nu face erori în aplicarea normelor
juridice .