Profesor VANCICA ALINA OANA

Şcoala Gimnazială ,,Mihai Eminescu” Craiova

REZUMATUL UNUI FRAGMENT DIN ROMANUL „BALTAGUL” DE MIHAIL

SADOVEANU.

Textul suport Regulile rezumatului Rezumatul textului

"-[...] Eu cred aşa, domnu Calistrat, că Respectarea fidelităţii Vitoria îi spune lui
soţul meu umbla singur la deal pe drumul faţă de text. Calistrat Bogza că deşi nu a
Stânişoarei şi se gândea la oile lui. Poate
se gândea şi la mine. Eu n-am fost de faţă,
fost de faţă la uciderea
dar ştiu. Mi-a spus Lipan, cât am stat cu soţului ei ştie cum s-a
dânsul, atâtea nopţi, în râpă. Desprinderea ideilor întâmplat pentru că el i-a
- Ce ţi-a spus ? râse Bogza. principale. povestit în timpul petrecut cu
-Mi-a spus cum a fost, răspunse munteanca cadavrul în râpă.
privindu-l aţintit şi zâmbind. [...]
-Dumneata ştii şi eu nu ştiu, zise el cu
Bogza râde neîncrezător,
îndrăzneală. Dacă ştii, spune. dar femeia povesteşte faptele
-Să-ţi spun, domnu Calistrat. Omul meu se Transformarea din aşa cum au fost.
gândea, vra să zică, la ale lui şi la mine şi vorbire directă în vorbire Lipan mergea îngândurat
umbla la deal în pasul calului, suind spre indirectă. spre Crucea Talienilor. Era
Crucea Talienilor.[...] Unii ar putea zice
că venea la vale. Dar eu ştiu mai bine că se
însoţit de câine şi de doi
ducea la deal. Dar nu era singur. Avea cu tovarăşi. Vremea era pe la
el cânele. Şi se mai aflau în preajma lui doi asfinţit şi nu noaptea. Unul
oameni. Unul dăduse călcâie calului şi Folosirea timpurilor dintre cei doi însoţitori a luat-
grăbise spre pisc, ca să bage de samă dacă verbale specifice. o înainte să vadă dacă locul
nu s-arată cineva. Al doilea venea în urma
este pustiu, iar cel din spate l-
lui Lipan, pe jos, şi-şi ducea calul de
căpăstru. Să ştiţi că nu era noapte. Era a lovit cu baltagul în cap
vremea în asfinţit.Unii cred că asemenea despicându-i ţeasta, apoi l-a
fapte se petrec noaptea. Eu am ştiinţă că Eliminarea figurilor de împins cu cal cu tot în râpă.
fapta asta s-a petrecut ziua, la asfinţitul stil. A vrut să lovească şi câinele,
soarelui. Când cel din deal a făcut un
dar acesta s-a ferit şi s-a dus
semn, adică să n-aibă nicio grijă, că locu-i
singuratic, cel care umbla pe jos a lepădat după stăpân în prăpastie.
frâul. şi-a tras de la subsuoara stângă După înfăptuirea crimei, cei
baltagul şi, păşind ferit cu opincile pe doi şi-au continuat drumul şi
cărare, a venit în dosul lui Nechifor Lipan. nimeni n-a ştiut de fapta lor.
O singură pălitură i-a dat, dar din toată
inima, ca atunci când vrei să despici un
trunchi. Lipan a repezit în sus mânile, nici
n-a avut când să ţipe; a căzut cu nasu-n
coama calului. Întorcând baltagul, omul s-
a opintit cu el în deşertul calului,
împingându-l în râpă. Chiar în clipa aceea
cânele s-a zvârlit asupra lui. El l-a pălit cu
piciorul dedesubtul botului. Calul tresărise
de spaimă. Când a fost împins, s-a dus de-a
rostogolul. Cânele s-a prăvălit şi el. S-a
oprit întâi hămăind întărâtat; omul a
încercat să-i deie şi lui o pălitură de
baltag, dar dulăul s-a ferit în râpă şi s-a
dus târâş după stăpân. Asta-i. Cel din urmă
a încălicat ş-a grăbit după cel din vârful
muntelui, şi s-au dus. Nu i-a văzut şi nu i-a
ştiut nimeni până acuma."
(Mihail Sadoveanu, Baltagul, fragment)