UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ, FARMACIE, ȘTIINȚE ȘI

TEHNOLOGIE „GEORGE EMIL PALADE” DIN TÎRGU-MUREȘ

FACULTATEA DE ȘTIINȚE ȘI LITERE
Programul de studii: ECCE

Sighișoara în scrierile medievale în secolele XVI-XVII.

Student:

Marin Ioana-Alexandra

2019
2

Cuprins
Introducere .............................................................................................................................................. 3
1. Sighișoara medievală-cadru general .................................................................................................... 5
2. Sighișoara în ochii străinilor ................................................................................................................ 8
3. Sighișoara în ochii lui Georg Kraus.................................................................................................... 11
Concluzii ............................................................................................................................................... 14
Bibliografie selectivă ............................................................................................................................. 15

2
3

Introducere

Motivația prin care am ajuns să realizez această lucrare de cercetare este dorința de a
cunoaste percepția orașului natal în scrierile medievale. Sighișoara este un oraș familiar mie și
care are o însemnătatea profundă pentru istoria mea și a familiei mele. Este locul în care m-am
născut și în care am copilărit, locul care mi-a călăuzit pașii în a deveni adultul de azi. Astfel,
acest fapt m-a facut să îmi doresc să cunosc și să aprofundez istoria orașului natal, astfel am
reliazat o analiză a scrierilor care amintesc orașul Sighișoara în secolele al XVI-lea și al XVII-
lea, sub numele de Sighișoara în scrierile medievale în secolele XVI-XVII.
În prima parte a lucrării am realizat un cadru general a istoriei orașului Sighișoara în evul
mediu, intitulată Sighișoara medievală-cadru general, vorbeste despre istoria eveniment a
orașului din zorii evului mediu până la finele lui.
A doua parte a lucrării, ne aduce mai aproape de subiectul central, intitulat Sighișoara în
ochii străinilor, artă cum au surprins călătorii străini orașul în terecerile lor prin aceste zone, în
plus surprinde scrierile externe realizate pe acest subiect.
Iar a treia parte, intitulată Sighișoara în ochii lui Georg Kraus, expune Sighișoara
percepută din plan intern, de către Georg Kraus, care a avut functia de natar al orașului, astfel a
putut avea acces la documentatia necesara pentru realizarea unei istorii a Transilvaniei în care a
vorbit de multe ori despre orașul Sighișoara, opera lui fiind catalogată ca și scriere internă a
acestui subiect.
Aceasta lucrare este în corelare cu baza de cunoștințe pe care o dețineam până acum,
întrucat Sighisoara este orasul natal, de mic copil am fost în preajma informatilor în legătură cu
acest oraș, însa în plus studiul adus în realizarea lucrării de lincență bazată pe acest subiect,
Când vine vorba despre noile competențe care au fost necesare pentru elaborarea acestei
lucrari care pot fi puse în acest context sinonim cu dificultatile pe care le-am întampliant, vom
enumera:
 În primul rând, a fost necesara îmbunatatirea cunostințelor de folosire a
programelor de tehno-redactare a lucrării de cercetare.
 In al doilea rând, am deprins noi abilitati de cautare a surselor necesare elaborării
cercetării, în plus de remarcat interpretarea și selectarea de informații necesare
pentru deslușirea problemei de cercetare, cât și munca cu izvoarele.

3
4

Astfel, am ales să analizez acest aspect prin apelarea la sursele externe, adică scrierile
străine care amintesc orașul Sighișoara, într-o comparație cu scrierile interne, avand ca și
principală întrebare de cercetare Cum este perceput orașul Sighișoara în scrieirile vremii, atât în
plan intern, cât și extern? Astfel abordând acest subiect, am putut clarifica care sunt asemănarile
și deosebirile între percepțile interne și externe ale orașului, cât cine scrie la acea perioadă despre
acest oraș și ce aspecte sunt aduse în prim-plan, deoarece să nu uitam ca orașul medieval este un
cumul al celor mai importante aspecte (culturale, ecomonice, politice și sociale)
Așadar în elaborarea lucrării am folosit următoarele izvoare:
 Gustav Gündisch, Urkundenbuch Zur Geschichte Der Deutschen In Siebenbürgen, vol. V,
București, Editura Academiei Repubilcii Socialiste România, 1975.
 Maria Holban, Maria Matilda, Alexandra Dresca Bulgaru, et. alții,Călători străini despre țările
române, București, Editura Științifică, 1968, ( Volumele I, III, V, VII, VIII)
 Georg Kraus, Cronica Transilvaniei 1608-1665, București, Editura Academiei Republicii
Populare Române, 1965.
Dacă ar fi sa argumentăm importanța acestui subiect este de știut că:
 Sighișoara este un oraș în care istoria a rămas încă vie, cetatea medievală fiind
locuită din momentul apariției și până în zilele noastre .
 Sighisoara are meritul de a fi un centru comercial al sașilor în care s-au realizat mari
schimburi economice.
 In plus are meritul de a fi un centru cultural, biserica și școala fiind prezente înca din
zorii evului mediu.
 Iar nu în ultimul rând, prin evidențierea istoriei unui oraș putem atinge planul social,
iar ceea ce putem afla este cine erau orășenii, cu ce se ocupau sau cum se desfășura
modul de viață cotidian?
 Orașul săsesc este un loc autonom, cu conducerea proprie si legi proprii, astfel putem
vedea care au fost insituțile conducătoare ale acestor orașe.
Astfel, pe baza acestor premise, imporanța acestui subiect se poate vedea în patru
elemente dominante: planul economic, cultural, social și politic. Aceste elemente pot fi surprinse
în studierea izvoarelor vremii, în așa fel importanța acestui subiect fiind relevanta și in zilele
noastre, mai ales pentru cei care doresc să realizeze o incursiune în orașul medieval din
Transilvania, cât și pentru cei care vor dori să cunoscă istoria acestui oraș, în cazul de față.

4
5

Pentru estimarea timpului de lucru în realizarea acestei lucrari de cercetare a fost nevoie
de cel putin 4 săptamani, în care activitățile interprinse pot fi delimitate astfel:
 Stabilirea subiectului și a motivației acestuia.
 Realizarea întrebării de cercetare sau a problematicii dorite abordării.
 Crearea unei structuri necesare pentru demostrarea întrebării de cercetare.
 Căutarea surselor necesare (izvoare, lucrari generale, lucrari speciale)
 Studierea si cercetarea acestora.
 Necesitatea traducerii din limba germana.
 Elaborarea lucrării.
 Realizarea unor concluzii aferente pentru demonstrarea a ce s-a propus în tema de
cercetare.
 Realizarea unei bibliografii conform stadardelor.
 Elemente finale de tehno-redactare.

1. Sighișoara medievală-cadru general

Perlă a Tîrnavei, mărgăritar al Transilvaniei, Nürnberg transilvan, oraș minunat

fermecător, cetate de un rar pitoresc.1

Sighișoara este renumită pentru originea sa medievală, chiar dacă a fost atestată
documentar în secolul al XIII-lea, odată cu a doua etapă a colonizării săsești, au existat aici
urmele unei civilizații încă din preistorie, spre exemplu pe Dealul Turcului din apropierea
orașului, la 2,5 km., s-a descoperit una dintre cele mai importante așezări din epoca de mijloc a
bronzului.
Pentru perioada antică, există dovezi arheologice că în aceste locuri viața a continuat și în
această perioadă, astfel a fost descoperită o cetate dacică, sub numele de Sandava2.
Peste această populație cuceririle romanilor pe malul stâng al Târnavei au adus la apariția
în zonă a unei unități componente a Legiunii a XIII-a Gemina de la Apulum, care și-a organizat
în zonă un castru.

1
Emil Giurgiu, Sighișoara, București Editura Sport-Turism, 1982, p 5.
2
Ibidem, p. 15.

5
6

Din toate cele semnalate, putem concluziona că, până în epoca medievală pe aceste meleaguri a
existat o populație ce și-a desfășurat traiul, încă din epoca bronzului, cu continuitate.
Însă nașterea unui burg și dezvoltarea acestuia vine doar în epoca medievală, care îi va
aduce pe coloniștii sași într-o zonă mai răspândită a Transilvaniei, printre care și zona viitorului
scaun și burg al Schäsburg-ului3.
Populația nou venită a avut de înfruntat și câteva dificultăți, precum populațiile deja
existente, adică secuii, care dețineau aici pământ sau erau organizați în garnizoane, existând la
venirea sașilor un domeniu laic și unul ecleziastic, iar la vest un domeniu al conților Apafi-
Bethlen, format din mai multe sate.
Colonizarea Schässburg-ului s-a realizat în trei etape:
 Etapa 1200-1224.
 Etapa 1224-1264.Scaunul Superior cu centru la Saschiz, această etapă a
colonizării le-a adus sașilor zona Șaeș, Apold, Daia și zona Saschizului.
 Etapa a 3-a a adus alipirea localităților Daneș, Laslea și Seleuș.
Saschizul a fost ales ca și capitală a Scaunului, acesta a fost capitala fostei așezări
secuiești, însă ulterior capitala va fi mutată la Sighișoara, odată ce în acest loc s-a intensificat
activitatea comercială, dar și pentru că pe acolo trecea drumul care făcea legătura dintre zona
Clujului și cea a Brașovului4.
Cronicarii contemporani evului mediu târziu au fixat diverse date ale apariției orașului,
precum Georg Kraus, care susține anul 1192 ca și moment al nașterii burgului, însă aici mai
repede de secolul al XII-lea pe semne a existat deja o așezare fortificată, aceasta ar fi existat pe
cel mai înalt deal al așezării, adică actualul Deal al Școlii, astfel primii coloniști germani s-au
așezat în zona pârâului Șaeș5.
Pentru originea numelui german Schässburg s-au formulat mai multe ipoteze, fie că a fost
numele primei fortificații în latină Castrum Sex6 în anul 1320, fie că are la bază un cuvânt de

3
Ibidem, p. 15.
4
Gheorghe Baltag, Sighișoara, Schassburg, Segesvar istoria de la întemeierea orașului până în 1945, Cluj-Napoca,
Editura Neremia, 2004, pp. 22-23.
5
Ibidem, p.24.
6
Ibidem, p.25.

6
7

origine maghiară Segesvar7 care înseamnă fund dos, astfel cercetătorii au propus ca și
însemnătate ceatea de pe dosul dealului8.
G.Nussebächer menționează despre originea grupului de litere Seg ca fiind ridicătură,
colină, cetatea de pe deal9, alte ipoteze susținând că numele ar veni de la zona în care s-au așezat
sașii, adică cea de lângă pârâul Șaeș sau că în vechile limbi anglo-saxone Sess ar fi însemnat
mlaștină10.
Primul document care amintește denumirea germană a orașului Sighișoara datează din
1298, desigur întâlnindu-se și la alte documente mai târzii care menționează orașul .
Această primă mențiune își are rădăcinile în existența Bisericii Mănăstirii Dominicane,
întrucât orașul a fost amintit într-o indulgență papală a Papei Bonifaciu al VIII-lea, pe care o
acordase călugărilor veniți să viziteze Biserica Mănăstirii Dominicane din acest loc.
Secolul al XIV-lea, este o perioadă de creștere și prosperitate pentru Sighișoara, în prima
jumătate a secolului, spre exemplu în anul 1337 devine capitala Sacunului, iar puțin mai târziu în
anul 1367 va ajunge la rangul de civitas, oraș11.
Când vine vorba despre secolul al XV-lea, Sighișoara se află încă pe axa prosperității, cu
o situație economică favorabilă, dovadă poate fi un document din 6 iunie 1443, emis la
Hunedoara de către Iancu de Hunedoara, în care conducătorul dă poruncă magistratului din
Brașov să sprijine înființarea unei monetării la Sighișoara,” Hunyad 1443 Juni 6. Der
Sibenbürgische Woiwade Johannes von Hunyad trägt dem Rat von Kronstadt auf, die
Einrichtung einer Münztätte in Schässburg aus den Beständen der Kronstädler Münze zu
unterstützen12.“
Un eveniment important care pune istoria acestui oraș în evidență este anul 1501, când
Universitatea Săsească se întrunește la Sighișoara, iar la scurt timp se deschid lucrările la
Biserica din Deal.

7
Ibidem, p.25.
8
Ibidem, p.25.
9
Ibidem, p.25.
10
Ibidem, p.26.
11
Ibidem, p.40.
12
Gustav Gundisch, Urkundenbuch Zur Geschichte Der Deutschen In Siebenbürgen vol. V, , București, Editura
Academiei Repubilcii Socialiste România, 1975. p. 116.

7
8

În secolul al XVI-lea prosperitatea pe care orașul a înregistrat-o în ultimele două secole

este dată uitării, astfel un eveniment crucial pentru acest secol este refuzul autorității lui Zapolya
în anul 1528, care va duce la asediul orașului și a distrugerii unei părți din el.
O altă mare problemă, cu care populația se confruntă este ciuma, care va face ravagii, în
secolul al XVII-lea, mai exact în anul 1603 au murit aproximativ 2000 de persoane, iar în anul
1676 asistăm la cel mai mare incendiu întâlnit în această zonă, care a distrus 3 sferturi din oraș13.

2. Sighișoara în ochii străinilor

Când vine vorba despre cum au perceput alții orașul în decursul timpului, vom întâlni
descrieri ale acestuia atât din interiorul Transilvaniei, dar și din afara acestuia, călătorii care au
ajuns în scopuri diverse au lăsat însemnări atât despre spațiul georafic, populații autohtone sau
evenimente importante, la care aceștia au luat parte, aceste descrieri le întâlnim în scrisori,
memorii, documente oficiale sau chiar lucrări elaborate de către călătorii străini.
Sighișoara din punct de vedere geografic se află în apropierea marilor orașe, precum
Tîrgu-Mureș, Brașov sau Sibiu, aflat în județul Mureș, pe cursul râului Târnavea Mare, fiind
menționat într-o descriere străină a Transilvaniei Chorographia Transilvaniei,14 text publicat la
Viena care descrie așezarea orașului pe malul Târnavei, “același râu curge de-a lungul zidurilor
acestui oraș ca și a Mediașului și se varsă în Mureș”15
Colonizarea sașilor are loc într-o a doua etapă a venirii acestor populații pe meleagurile
Transilvaniei, astfel s-a dezvoltat și a luat naștere Sighișoara. Tot în Charographia Transilvaniei
se menționează: “Deci acestea sînt cele șapte orașe mai de seamă în Transilvania ce se află
depărtate între ele în măsura și în șirul care urmează: Sibiu- Hermanstat, Brașov- Cronstat,
Bistrița- Nösenstat, Sighișoara- Schesspurg16”.
Astfel, în scrisoarea lui Pietro Busto din Brescia, adresată fratelui său, elaborată în data
de 21 ianuarie 1595 în Alba-Iulia, menționa populația săsească pe teritoriul orașului Sighișoara,
cât și pe teritoriul altor orașe.

13
Gheorghe Baltag, op. cit., pp. 48-104.
14
Maria Holban, Maria Matilda, Alexandra Dresca Bulgaru, et. alții,Călători străini despre țările române, vol. I,
București, Editura Știițifică, 1968, p. 215.
15
Ibidem, p. 215.
16
Ibidem,, p. 213.

8
9

Senatul lor este alcătuit din consul, judele regesc, judele de scaun, primarul sătesc și 12
jurați (...). Nu sînt juzi regești în toate orașele, ci numai la Sibiu, Mediaș, Sighișoara, Sebeș,
Rupea, Orăștie. Consuli se găsesc la Sibiu, Sighișoara, Mediaș și Rupea 17”.
Acest text face parte din lucrarea lui David Frolich, expus în manualul său de geografie
Medulla gographiae practicae18, în care descrie principalele funcții de conducere pe care le-a
deținut Sighișoara în perioada medievală, senatul sau sfatul orașului, care era cel mai important
organ al conducerii, în plus menționează și conducătorii Scanului Sighișoara, adică judele regesc
și cel de scaun.
„Cel mai frumos oraș e locuit tot de sași, Bistrița, Brașov și Sighișoara cu multe castele și sate
locuite de asemenea de sași.” 19
Din punct de vedere al organizării teritoriului locuit de sași, Edmund Chishull în călătoria
sa prin Țara Românească și Transilvania amintește „ sașii au și ei șapte scaune ale lor ce le-au
fost atribuite de la începutul așezării lor: Mercurea, Sibiu, Brașov, Mediaș, Sighișoara(...).
Fiecare din aceste scaune își are capitala numită oraș liber regesc (...).”20
În acest fel găsim amintit modul de oranizare specific săsesc, adică scaunul și nu în
ultimul rând, se menționează că aceste orașe erau libere regești, atunci puntem concluziona că
erau autonome.
În contiunare vom afla unde se află din punct de vedere geografic orașul, cât și care este
pătura socială dominantă „ Sighișoara este așezată lângă Târnava parte pe deal, parte jos la
poalele dealului. Partea de jos nu este așa de întărită ca cea de sus, care are chip de cetate, are
însă mai mulți meșteșugari, deoarece are din belșug apă precum și alte lucruri de trebuință (...) 21
Într-un raport, din lunile martie și aprilie 1552, care vorbește despre veniturile regești din
Transilvania se declara „ Și deși secuii trebuie să folosească sarea lor numai acasă la ei și să nu o
scoată dincolo de hotarele ce le-au fost statornicite lor – înăuntrul cărora se cuprinde și o parte a
sașilor, dincolo de Sighișoara până la Brașov (...)”22, astfel putem evidenția o interacțiune între
lumea săsească și cea secuiască, care are loc în contextul realizării unei activități economice,

17
Ibidem, p. 373.
18
Ibidem, p. 363.
19
Maria Holban, Maria Matilda, Alexandra Dresca Bulgaru, et alții, op. cit., vol. III, p. 437.
20
Maria Holban, Maria Matilda, Alexandra Dresca Bulgaru, et alții, op. cit., vol. VIII, p. 212.
21
Maria Holban, Maria Matilda, Alexandra Dresca Bulgaru, et alții, op. cit., vol. V, p. 45.
22
Maria Holban, Maria Matilda, Alexandra Dresca Bulgaru, et alții, op. cit., vol. VII, p. 36.

9
10

exportul sării din zonele secuiești, care se arată că ajunge până în zona sașilor, adică Sighișoara
și Brașov.
Iar una dintre cele mai frumoase descrieri, care a fost realizată pentru Sighișoara de către
un călător al Transilvaniei, care a trecut și prin acest oraș, vine din anul 1564, italianul
Giovanandrea Gromo menționa „ Sighișoara este un oraș prietenos, sănătos și meșteșugăresc,
așezat parte pe câmpul de la poala unui deal, parte pe dealul clădit până sus, în vârf, unde se
găsește o cetățuie. Această cetățuie este mai repede grațioasă decât fortificată. Aici este
adăpostită o școală cu dascăli vrednici pentru fiecare știință, care sânt întreținuți de comunitate.
Dealul cetății este izolat și îndepărtat de celălalte dealuri care-l înconjoară (...). Dealtfel cetatea
este îmbelșugată în toate, fiind favorizată de poziția sa într-o vale frumosă și netedă, care spre
răsărit se deschide spre țara secuilor.”23
Din descrierea lui Giovanandrea Gromo aflăm că, Sighișoara este un oraș în care s-a
dezoltat activitatea meșteșugărească, fiind evidențiată așezarea geografică a burgului, iar
activitatea culturală este întreținută de către dascălii prezenți aici datorită școlii existente, iar din
punct de vedere al aspectului, din cele amintite de catre Giovanandrea Gromo, cetatea nu are un
aspect vizual al unei fortificații ( a unui punct de apărare) este mai degrabă grațioasă.
În secolul al XVII-lea, într-o însemnare a Soliei Suedeze care a trecut prin Transilvania
se amintește: „În anul 1662 a fost asediat în acel oraș principe al Transilvaniei, Mihai Apafi, de
către principele Ioan Kemeny dar a fost despresurat de către Kauciuk Pașa care l-a bătut pe
domnul Kemeny la 24 ianuarie lângă Seleușul Mare, cu care prilej domnul Kemeny a căzut de pe
cal și a fost strivit de propria cavalerie“ această bătălie din apropierea Sighișoarei a fost printre
ultimele acțiuni anti-otomane ale conducătorilor transilvani înainte de intrarea sub dominația
habsburgică24.
Deci, orașul Sighișoara, apare des amintit în descrierile vremii în diverse surse externe,
scrisori, documente, sau chiar manuale de geografie care descriu zona Transilvaniei și a locurilor
înconjurătoare, astfel informațiile care vin din acea perioadă despre burg sunt dese și concrete,
care amintesc:

23
Emil Giurgiu, op. cit., p. 5.
24
Maria Holban, Maria Matilda, Alexandra Dresca Bulgaru, et alții, op. cit, vol V, p. 603.

10
11

 așezarea geografică, spre exemplu vechiătatea Târnavei Mari sau existența

instituțiilor, având ca și exemplu descrierea lui Giovanandrea Gromo, care
amintește de existența unei școli.
 Existența populației săsești în această zonă.
 Enumerarea orașelor săsești dintre care și Sighișoara.
 Organizarea administrativ-teritorială a orașului, scaunul.
 Funcțiile de conducere ale burgului.
 Elemente de urbanistică, vechiul burg, noul burg.
 Elemente economice, supremația din punct de vedere al dezvoltării vechiului
burg, care adăpostește marii meșteșugari, o sursă evidentă de venit.
 Istoria evenimențială, evenimente importante petrecute în zonă.

3. Sighișoara în ochii lui Georg Kraus

Georg Kraus s-a născut la 17 septembrie 1607 la Sibiu, în familia unui negustor bogat ,
Adam Kraus, care a murit în timpul copilăriei sale, astfel de educația lui Georg s-a ocupat tatăl
său vitreg, îndrumându-l spre cele mai bune școli ale vremii, în așa fel își va urma studiile la
Sibiu, Cluj și Padova, unde va studia timp de un an si jumătate dreptul, iar la Cluj a învățat limba
maghiară.
După studiile în drept, se întoarce în Transilvania chiar în momentul în care se duceau
tratativele pentru încetarea ostilităților dintre principele Gheorghe Rákoczy I și palatinul Nicolaie
Eszterházy, alăturându-se delegaților veniți în Transilvania pentru tratative , în plus participând
la aceste evenimente a putut cunoaște îndeaproape momentele importante din acțiunea politică în
conflictul dintre împărat și Rákoczy.
Legăturile cu Sighișoara le-a avut odată ce acesta a fost stabilit aici în funcția de notar,
datorită atitudinii pe care a avut-o la răscoala populației Sibiului față de conducere în 1645-
1646.25
Cronica Transilvaniei cuprinde evenimentele din perioada 1608-1665, după cum acesta
declară a luat decizia să scrie la îndemnul unor prieteni care cunoșteau preocupările sale pentru

25
Georg Kruas, Cronica Transilvaniei 1608-1665, București, Editura Academiei Republicii Populare Române,
1965. pp. 10-11.

11
12

istorie, iar funcția de notar al orașului Sighișoara i-a permis accesul la însemnările evenimențiale
ale primăriei orașului. 26
În acest context, cronica lui Kraus este sursa relevantă pentru scrierile din plan intern,
care într-un cadru general amintește și orașul Sighișoara în anumite contexte și evenimente,
astfel prin analiza textului cronicii vom vedea care este modul în care Kraus face referiri la acest
oraș.
În așa fel, prima mențiune a orașului o întâlnim chiar în partea introductivă a operei, în
care cronicarul realizează mulțumirile necesare celor care i-au facut mai ușoară accesibilitatea la
sursele documentare „despre unele istorii demne de amintit care s-au petrecut în Transilvania(...)
începând din anul 1608(...). Cu toată supunerea și smerenia, cu respect și cu toată cinstea
cuvenită stimaților și binevoitorilor domni(...) precum și preaînțeleptului sfat al orașului regesc
Sighișoara.”27, astfel aflăm că, mulțumește conducerii orașului pentru ajutor, precum și statutul
de oraș regesc.
O altă mențiune, pe care Kraus o realizează, este descrierea istoriei-bătălie sau istoriei-
conflict, realizând o descriere a unor diferite bătălii, spre exemplu în anul 1612 Andrei Nágy ,
care este descris ca și un războinic îi cere lui Bathory să-i de-a încuvințarea să cucerească
Sighișoara cu ajutorul unei oști de 60.000 de soldați „ Bathory îl trimise la Sighișoara pentru a
ocupa orașul prin viclenie. Când acesta sosi acolo, fu găzduit în Piața Mare(...). Zilnic căuta
28
pricini pentru a pune stăpânire pe cetate, însă nu izbuti.”, cu acest prilej aflăm și alte informații
pe lângă istoria-bătălie pe care o evidențiază cronicarul putem afla existeța unei piețe centrale a
orașului.
La eșecul lui Ștefan Bethlen de a cuceri Oradea s-a îndreptat către Sighișoara, „Ștefan
Bethlen ar fi dorit să intre în cetatea din Sighișoara(...). El a căutat mai multe căi și mijloace ca
să intre în cetate. În cele din urmă a cerut se i se îngăduie să asculte o predică în biserica
mare(...). Când însă cinstitul consiliu și locuitorii orașului si-au dat seama(...) nu îngăduiseră și
nu voiră să deschidă porțile nicicum.” 29, astfel tot în seria conflictelor, putem observa rezistența
pe care orașul a arătat-o în a nu deschide porțile pentru ca cetatea sa fie asaltată, ceea ce este cert

26
Ibidem, p. 15.
27
Ibidem, p. 3.
28
Ibidem, p. 22.
29
Ibidem, p. 70.

12
13

pentru că deja în acest secol zidul de fortificație atingea înălțimea de 10 metrii, deci cetatea nu
era ușor de cucerit.
Tot in seria conflictelor, se încadrează încercarea lui Gheorghe Rákoczy de a supune
toate orașele săsești printr-un jurământ de teama că acestea nu îl vor mai susține „ Când a venit la
Sighișoara, unde a fost trimis Francis Bethlen pentru luarea jurământului, locuitorii nu au putut fi
deloc înduplecați să jure”30
Pentru că am amintit orașele săsești, Kraus a surprins și relația pe care acestea au avut-o
în aceste timpuri, astfel într-o descriere a atitudinii Sighișoarei și Brașovului față de Sibiu care se
afla într-o ipostază grea, vom observa ajutorul pe care Sighișoara si Brașovul încearcă să i-l ofere
Sibiului „ Printre alte orașe săsești Sighișoara și Brașovul cu adevărat de grija sărmanului Sibiu,
punându-și în joc(...) trupul și viața, bunurile și sângele lor. Brașovul a mijlocit la împăratul turc,
iar Sighișoara la împăratul roman pentru ajutor și scăpare în numele celorlalte orașe(...) 31”
Astfel, vedem încercările orașelor săsești de a-și oferi ajutor reciproc, spre exemplu,
Brașovul și Sighișoara apelează la împărații marilor imperii pentru a cere ajutor în sprijinul
Sibiului.
În contextul marilor dezastre ale epocii în care ne aflăm, adică secolul al XVII-lea,
Sighișoara nu a fost un loc ocolit de acestea, astfel Georg Kraus ne informează de o mare furtună
care a năpustit orașul în anul 1637 „ În anul 1637 la 7 februarie, a fost la Sighișoara și în
împrejurimi, o furtună înspăimântătoare. Mai întâi s-a stârnit un vânt de o putere nemaipomenită
care a pricinuit casele și clădirilor mari stricăciuni. Apoi în aceași zi a căzut o mare grindină
însoțită de tunete și fulgere (...).32
Deci realizând o evaluare a contextelor în care Sighișoara a fost amintită de către Georg
Kraus în Cronica Transilvaniei, putem observa monopolul acordat istoriei evenimențiale, de
unde putem extrage următoarele aspecte:

 Istoria-coflict sau istoria-bătălie.

 Mențiuni ale instituțiilor de conducere a orașului.
 Mențiuni ale relaților pe care Sighișoara le interprinde cu celelalte orașe săsești.
 Mențiuni ale elementelor de urbanisitcă a orașului.

30
Ibidem, p. 93.
31
Ibidem, p. 23.
32
Ibidem, p. 92.

13
14

 Mențiuni ale populației orașului.

 Mențiuni ale dezastrelor naturale.

Concluzii

În linii mari, analizând scrierile care amintesc Sighișoara în perioada secolelor al XVI-lea
și al XVII-lea, atât externe, cât și interne vom vedea două moduri diferite de abordare, astfel în
volumele Călători străini despre țările române, vom întâlni un monopol al însemnărilor care fac referire
la aspectele de urbanistică a orașului.
Astfel, cele mai multe dintre ele amintesc așezarea geografică a orașului, evoluția burgului,
organizarea administrativ-teritorială, funcțiile de conducere ale orașului sau populația care locuiește aici,
desigur pe lângă aceste aspecte des întâlnite în descrierile călătorilor străini,vom întâlni și excepții, spre
exemplu sunt amintite și o serie de evenimente, dar care nu dețin o pondere mare în întregul descrierilor
externe ale Sighișoarei, în plus toate acestea sunt realizate în contextul descrierii Transilvaniei.
Într-o antiteză cu aspectele externe, scrierile interne, în acest caz Cronica Transilvaniei 1608-
1665, realizată de Georg Kraus, amintește Sighișoara într-o înșiruire a istoriei evenimențiale, în care se
pune un accent mare pe istoria-conflict și istoria-bătălie.
Ambele titluri amintesc Sighișoara, însă în Călători străini despre țările române, vom găsi
Sighișoara într-un context general al descrierii Transilvaniei, spre deosebire de Cronica Transilvaniei,
care realizează o istorie evenimențială a zonei în perioada 1608-1655, în care Sighișoara apare amintită în
contextul istoriei generale a teritoriului transilvan.

14
15

Bibliografie selectivă

1. Izvoare

1. Cetăți și orașe ardelene la începutul veacului al XVIII-lea, București, Editura

Librăriei SOCE & Co, 1923.
2. Bulgaru, A., Holban, M., Matilda, M., et. alții, Călători străini despre țările
române, București, Editura Științifică, vol. I ,1968., vol. III, 1971., vol. V, 1973,
vol VII, 1975., vol. VIII, 1983., vol. IX. 1997.
3. Gündisch G., Urkundenbuch Zur Geschichte Der Deutschen In Siebenbürgen,
București, Editura Academiei Repubilcii Socialiste România, vol. IV, 1937., vol.
V, 1975.
4. Kraus, G., Cronica Transilvaniei 1608-1665, București, Editura Academiei
Republicii Populare Române, 1965.

2. Lucrări generale

1. Baltag, G., Sighișoara, Schassburg, Segesvar istoria de la întemeierea orașului până în

1945. Cluj-Napoca, Editura Neremia, 2004.
2. Bărbulescu, M., Deletant, D., Hitchins K., Papacostea, Ș., Teodor, P., Istoria românilor,
Editura Corint, 2014.
3. Benevolo, L., Orașul în istoria Europei, Iași, Editura Polirom, 2003.
4. Bolovan, I., Pop, I., Istoria Transivlaniei, Cluj-Napoca, Editura Școala Ardeleană,
2016.
5. Drăguț, V., Cetatea Sighișoara, București, Editura Meridiane, 1986.

15
16

6. Giurgiu, E., Sighișoara, București, Editura Sport-Turism, 1982.

7. Iorga, N., Cine sînt și ce vor sașii din Ardeal, Expunere din izvor comentat, Tipografia
Cultura Neamului Românesc, București, 1919.
8. Le Goff, J., Civilizația Occidentului Medieval, București, Editura Stiințifică, 1970.
9. Nägler, T., Românii și sașii până în 1848, Sibiu, Editura Thausib, 1997.
10. Pascu, Ș., Voievodatul Transilvaniei, Cluj-Napoca, Editura Dacia, vol. I,1971. vol. II,
1979.
11. Pirenne, H., Orașele evului mediu, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 2002.
12. Pop, I., Istoria Transilvaniei, volumul II, Academia Română Centrul de Studii
Transilvane, Cluj-Napoca, 2007.
13. Rădvan, L., Orașele din Țările Române in evul mediu, Iași, Editura Alexandru Ioan Cuza,
2011.
14. Weber, M., Orașul, București, Editura All, 2013.

3. Lucrări speciale

1. Călugăr, F., Monografia comunei Saschiz, Tîrgu-Mureș, Editura Nico, 2012.

2. Heitmann K., Imaginea românilor în spatiul lingvistic german 1775-1918, București,
Editura Univers, 1985.
3. Kloos, M., Transilvania, tărâmul legendelor, Munchen, 2014.
4. Man, E., Tîrgu-Mureș, istoria urbană, de la începuturi până în anul 1850, Tîrgu-Mureș,
Editura Nico, 2006.
5. Prodan,A., „Sighișoara medievală și modernă-muzeu în aer liber”, în Acta-Moldaviae-
Sepentrionalis, Editura QUADRAT, Botoșani, 2012
6. Mitu, S. ,Transilvania mea, istorii ,mentalități, identități, Polirom, București, 2013.
7. Teutsch,F., Revista informativă a asociației seleușenilor din Germania, Tipografia Th.
Schobert, Ellangen, Germania, Aprilie 2013.
8. Vager, S., Autonomia săsească în Transilvania, în Provincia, nr .2 , februarie 2002.
9. http://www.fonduri-patrimoniu.ro/Files/uploads/1082-Brosura_RO.pdf.

16
17

10. http://cautare.arhivamedievala.ro/MedievaliaDetails/faces/index?docid=SB-F-00001-1-
U1- 34&_afrWindowMode=0&_afrLoop=1989912971990007&_adf.ctrl-
state=8fdee3dv8_13.
11. http://cautare.arhivamedievala.ro/MedievaliaDetails/faces/index?docid=SB-F-00001-1-
U5-1859&_afrWindowMode=0&_afrLoop=1990826535457994&_adf.ctrl-
state=8fdee3dv8_58.

17