‘MAGDALENA VULPE ? capi CERCETATORULUI TENA redactarea stiintificdColectia DEM (Dictionare — Enciclopedii — Manuale Seria Manualele Clusium CASA DE EDITURA ,,ATLAS-CLUSIUM" SRL (Director general: VALENTIN TASCU) EDITURA ,,CLUSIUM (Director; NICOLAE MOCANU) ROMANIA, 3400 CLUJ-NAPOCA, Piaja Unitii | telefax +40-64-196940 e-mail: clusium@codee.r0 lena Vulpe si (pentru prezenta ditura Clusium. ld sau partiali a textului, prin orice mijloace, fiir acordul scris al celor doi indtori de copyright, este interzisd si se pedepseste conform legilor. Reproducerea i MAGDALENA VULPE GHIDUL CERCETATORULUI UMANIST Introducere in cercetarea $i redactarea stiintifica CLUSIUM 200250 Magdalena Vulpe prealabild, partialé, a rezultalelor cercetirii originale care va constitui teza, * Practica sociala cunoaste numeroase alte tipuri de referate (vezi ameninfatorul iti fac referat!", eufemism pentru ,lti cer concedierea‘) care, insa, nu intereseaza aici. 2.2.5. Bibliografia Definitie: listé a lucrarilor unui autor sau a lucririlor referitoare la o anumité problemé ori la un intreg domeniu de cercetare, realizatit conform normelor unei descrieri de specialitate. _., Detalierea tipurilor de bibliografie si descrierea modului de utilizare a lor va fi facuté in capitolul Documentarea bibliografica (p. 52-61); indicafii practice privind modul de alcatuire a unei bibliografii voi da in capitolul Redactarea (p. 152-154). Intrucit editarea unui text de catre alti persoan decit autorul lui pune o serie de probleme speciale, voi consacra acestei chestiuni de filologie propriu-zisa un capitol aparte (p. 191-204). III, DOCUMENTAREA BIBLIOGRAFICA in epoca exploziei informationale nu mai exista, practic, tema despre care sa nu se fi scris nimic. Dacd acum 0 sutA de ani un savant constiincios putea s& parcurgi micar, daci nu sa studieze, toate publicatiile legate de domeniul su de cercetare, azi acest lucru nu mai este posibil. Dar, acum ca ¢i atunci, 0 cercetare nu-si are rostul daci nu propune ceva nou. Pentru a fi sigur ci nu descopera America (sau, cum spun francezii, cd nu inventeaza apa calda), cercetatorul ¢ obligat si se informeze asupra lucrarilor anterioare care se refer, direct sau indirect, la tema aleasa. Pe de alta parte, rezultatele la care au ajuns predecesorii il ajuti, de cele mai multe ori, sa-si limpezeasca ideile, si-si defineascd notiunile cu care opereaza si s4-si explice unele constatari empirice. Cunoscuta butada ,,Cartile se fac din carqi* isi pierde caracterul ironic — cartile, adicd, se fac compilind sau chiar plagiind — daca o wtraducem“ prin ,,cartile noi se fac utilizind si experinta/rezultatele acumulate in carfile gata scrise“. Documentarea bibliograficd implica, in esenfa, doua activitati: stabilirea bibliografiei de consultat si fisa- rea acesteia. 1. Stabilirea bibliografiei Cercetatorul bun este cel care este capabil sa intre intr-o biblioteca fara a avea nici cea mai mica idee despre subiect si a iesi (sic!) de acolo stiind ceva mai mult despre asta“ (Eco 2000, 64). Pentru a gasi raspunsul la intrebarea: ,,Ce s-a scris despre...?“, avem la dispozitie mai multe instrumente complementare: bibliografia, informatia computerizata (Internetul), indicele, biblioteca. Observatie: * Termenul bibliografie circulé cu doua acceptii principale: 1. sliteratura de specialitate referitoare la un anumit subiect' (in formulari curente .vai, ce bibliografie mare ne-a dat pentru examen!) gi 2. ,,instrament de lucru specializat, servind la informarea asupra bibliografiei (sensul 1.!) existente’. in cele ce52 Magdalena Vulpe urmeaz, infeleg prin bibliografie instrumentul de lucru, repertoriul bibliografic. 1.1. Bibliografia Definitie: repertoriu de lucréri stiintifice sau literare, de culegeri sau reviste, de documente sau manuscrise, reprezentind activitatea intr-un anumit domeniu, intr-o anumité perioada sau a unui autor — repertoriu realizat conform unei descrieri specializate. 1.1.1. Chiar din aceasta definitie deducem o prima modalitate de clasificare a bibliografiilor, si anume dupittematica lor: bibliografii generale si bibliografii speciale. 1.1.1.1. Bibliografia general& consemneazi to ate lucrarile referitoare la un intreg domeniu de activitate, aparute intr-o perioada de timp data. Din acest ultim punct de vedere, bibliografia poate fi retrospectivd sau curenta. Exemple: a) Bibliografii retrospective: ¥ Bibliografia literaturii romane 1948-1960, sub redactia lui Tudor Vianu, coordonator Alexandru Dutu, Bucuresti, 1965. Y Andrei Avram, Bibliografia fonologica roméneascd. 1. Pind in 1958, incepind din 1929, in FD, IM, [1961,] p. 211-231; II. 1959- 1960 (si completiri la anii precedenti), in FD, IV, [1963,] p. 289-301. Y Bibliografie cronologicé [de stilistica a limbii roméne, intocmitd de Aurel Nicolescu], in lorgu lordan, Stilistica limbii romdne. Edijie definitiva, ES, Bucuresti, 1975, p. 343-383. b) Bibliografii curente: ¥ in volumele I-X (1920-1944) ale revistei ,Dacoromania, anuar al Muzeului Limbii Romane din Cluj, sint inregistrate, pentru fiecare an, lucrdrile referitoare la filologia romaneasca, in accepfia larga a termenului: lingvistica, literatura veche, folclor, etnografie. Incepind cu 1931, aria de preocupari reflectati de repertoriul bibliografic se restringe la studiul limbii romane. Y Incepind cu 1959, revista bucuresteand Limba romana‘, editata de Institutul de Lingvistica, publica, in numarul 4 din fiecare an', Bibliografla romdneasca de lingvisticd (BRL), in " incepind din 1992, de cind revista apare lunar, bibliografia este publicati in nr, 7-8, Documentarea bibliografic’ 53 care sint inregistrate toate lucrarile de filologie (in sens Testrins) si de lingvisticd aparute in tara noastra in anul precedent, precum gi lucrari din acelagi domeniu, limitat ins& la limba romana, aparute in strainatate. 1.1.1.2. Aria de cuprindere a bibliografiilor speciale poate fi circumscrisa unei teme, unui subiect limitat sau unui autor. 1,1.1.2.1. Ca exemple de bibliografii tematice, citez: ¥ Toan Bianu, Nerva Hodos, Dan Simonescu, Bibliografia roméaneasca veche 1508-1830, 4 tomuri, Bucuresti, 1903-1944. [Repertoriu al tipariturilor vechi rominesti.] Y Catalogul manuscriptelor/manuscriselor roménesti [din Bi- blioteca Academiei]; [4 volume de mai multi autori,] Bucuresti, 1907-1967. Y Cercetirile bibliografice elaborate de colective de la Biblioteca Centralia Universitari din Bucuresti, referitoare la ortografie (1970), formarea cuvintelor (1971) si morfosintaxa (2 volume, 1973). Y Bibliografia retrospectiva, ampli desi selectiva, a lucririlor de dialectologie romaneasca, publicati de Dionisie Zagarodnii in Tratat de dialectologie romdneasca, Craiova, 1984. 1.1.1.2.2. Bibliografiile referitoare la un subiect limitat se gisesc fie la sfirgitul studiilor gi articolelor, fie in asa-numitele note de subsol. Acest tip de trimiteri bibliografice este deosebit de util pentru cel ce porneste la cercetarea unei anumite chestiuni: chiar daca, pentru inceput, gaseste o singura lucrare — de preferinf4 recenté — legaté de subiectul abordat, bibliografia acesteia fl trimite la alta/altele care-l trimit mai departe, eventual in domenii conexe. Dar, pentru ca acest ,,principiu al dominoului* sa functioneze eficient, trimiterile bibliografice ce insotesc textul trebuie facute cu toata atentia. 1.1.1.2.3. Lista completa a lucrariler unui autor se publica fie in fruntea unui volum omagial, dedicat savantului cu ocazia implinirii unei virste ,,rotunde‘ (de obicei, de la 60 de ani in sus), fie insotind un text/o culegere de texte postum(e), fie in volum separat, in cadrul cercetirilor biobibliografice dedicate marilor personalitafi stiinfifice sau culturale. Exemple: Y Bibliografia lucrarilor academicianului Al. Rosetti (1920- 1964), intocmit’ de Paul Lazarescu,.., in Academia R.S.R.,54 Magdalena Vulpe Omagiu lui Alexandru Rosetti la 70 de ani, EA, Bucuresti, 1965, p. XII-XXIX. Completaté in RRL, XXV. 1980, 5, p. 457-460 si RRL, XXX, 1985, 6, p. 517-520. Y Bibliografia lucrérilor lui Andrei Avram (1949-1994), in FD, XV, 1996, p, 249-262 [la rubrica Aniversare: Andrei Avram la 65 de ani]. ¥ Ilie Dan, Bibliografie [cuprinzind] I. Opera tui Sextil Pugcariu, Il. Scrieri si referinje despre Sextil Puscariu, in Sextil Puscariu, Limba romand. \. Privire generala, [ed. a Tl-a,] Minerva, Bucuresti, 1976, p. 439-480. Y Tabel cronologic al lucrarilor lui J. Byck, in Jacques Byck, Studii si articole, Pagini alese. ingrijirea editici si studiul introductiv de Florica Dimitrescu, ES, Bucuresti, 1967, p. 35-38. ¥ Academia Romani, Institutul de Lingvistica gi Istorie Literara »Sextil Puscariu“, © Sextil Pugeariu (1877-1948). Biobibliografie de Elisabeta Faiciuc, Ed. Muzeul Limbii Romine, Ed. Clusium, Cluj-Napoca, 1998. Ed. a II-a, revazuta si adaugita, 2000. Y Al. Zub, Mihail Kogdlniceanu, 1817-1891. Biobibliografie, Ed. Enciclopedica Romana, Ed. Militari, Bucuresti, 1971. Utilitatea acestui tip de bibliografie, numiti gsi bibliografie personald, poate parea indoielnicd, la prima vedere, celui ce cauti informatii legate de un subiect anume. Cu toate acestea, ea poate veni in ajutorul cercetitorului cel putin in trei situatii: — din lecturi anterioare, legate, eventual, de alte teme decit cea in curs de studiere, i-a ramas o amintire vaga, de genul ,,parcd X a scris undeva despre asta‘; acest ,,undeva“ poate fi precizat prin parcurgerea bibliografiei lucrarilor lui X; — cercetitorul stie ci aria preocuparilor sale coincide (partial) cu cea a lui Y; in bibliografia personald a acestuia va regasi, poate, informatii legate de tema special la care lucreaza; ~ inainte de a da publicititii o ,,descoperire“ proprie, prudenta il obliga pe (tinarul) cercetator sa verifice daca ca n-a fost semnalati sau chiar discutaté de unul dintre acei savanti (ca G. Calinescu, O. Densusianu, S. Puscariu) a caror opera se caracterizeazi tocmai prin varietatea preocuparilor. Or, bibliografiile personale vizeazi, de cele mai multe ori, tocmai acest tip de opere. Documentaraa bibliografic 55 Pe linga aceste aplicatii practice imediate, bibliografiile personale reprezinta pagini de istorie a culturii, infatisind ansamblul intereselor stiintifice si culturale ale unor invatati de frunte, precum si evolutia intelectuala si/sau ideologica a acestora. 1.1.2. Alt& modalitate de clasificare a bibliografiilor are drept criteriucantitatea de informatie oferita. Din acest punct de vedere, se disting, ca tipuri de baz, bibliografia signaletica si cea analitica. 1.1.2.1. Bibliografia signaletica se rezumai la prezentarea descrierilor bibliografice’ ale _ lucrarilor, inregistrind, acolo unde este cazul, recenziile la lucrarea semnalata. Exemplu: FAINGU, 7, of CANDREA, G. (1888) — Rotadanai] la Aol sl Tadenl, Bucureet —Romanit din Munfit Apusent (Mofii). Bucuresti. CABINSK, M. A. (1968) — Rasprostranenie dakorumynskogo vioriénogo infiniliva, in ,Bal- Kansko ezikoznanije", 13.1, p. 55—76. GALDI, L. (1987) — Geografta lingusion del rumeno del seilecento, tn Stud ¢ documenti italo-ungheresi". Accademia d’Ungheria di Roma, Annuarlo,'2, p. 81—104. 1938 — Problem! di pore linguistica det rumeno del settecento. Roma (Biblioteca dell” Accademia d'Ungheria in Roma). (CIUREANU, PETRE tn B Ph, 1910-1981, 7~8, p. 388-392) ise Le dictionnaire roumain de Samuel Klein et ta géographie linguistigue, in Mélanges 4, p. 113-123. GALFFY, FY MOZES (1958) - — Prineipii in cercetarea sistemului fonetic al dialectelor, in Omagit Jordan, p. 303-31: [COTEANU, 1. In LR, 1959, 8.2, p. 104-109) 1961 — Contribufit la geografia lingoisticd romAno-maghiard-siseased din Republica Populard Romand, in CL, 6.1, p. 75—82. GAMILLSCHEG, ERNEST (1919) — Ollentsche Mundarten, Wien. (Sitzungsberichte der Akademie der Wissenschaften Wien, 190, 2). {PUSCARIU, SEXTIL tn DR, 1920-1991, 1, p. 363-377 ; ROSETTI, A. tn RLIR, 1925, 11-2, p. 160-161) 1936 — Die Mundarl von Serbanegti-Titulesti (Geriehtsbezirk OU, Kreis Vedea). Jena und Leipzig. (Berliner Beitrage zur Romanischen Philologie, Bd. ‘VI. Heft 1—2.) (FRIEDWAGNER, M. in ASNS, 1937, 92 (172), 1-2, p. 108-110; IORDAN, IORGU, In BPh, 1938, 5, p. 335344 sl In ,Indogermanische Forschungen », 1998, 68.2, . 323 — 124 ; TANGE-KOWALIE B) in \Soclologie romaneased", 2-4, p. 190101; MACREA, D. ta DR, 1938 — 1098, 9, p. 379 380 ; POP, SEVER In LGRPh, 1929, 60,3—4, p. 196-139, 1941 — Randbemerkungen sum Ruménischen Sprachatias. Berlin (Abhandlungen der ‘Preuss, Akad. der Wiss. Phil-Hist. Klasse, 1941, 7.) (R(OHLES), G. tn ASNS, 1942, 97 (181), 34. p. 142; ST. G. tm , Leipziger Vierteljah rosschritt far Sid-Ost Europa”, 1042, 6.13, = 166) Fig. 6. Bibliografie signaletica (fragment, TDR) ? Vezi supra, p. 36-46.56 Magdalena Vulpe 1.1.2.2. Bibliografia analitic’ cuprinde, pe lingi descrierea bibliografica, scurte rezumate ale lucrarilor inregistrate. Exemplu: SEMANTICA Studii 425 Bogrea, V., Studii de semanticd. 1. Ubservatii semantice asupra ,Trodet"-ului de la Copula, 111, p. 406—460, Se ocupd, sub rapori semantic, de unele cuvinte ca: pildd, vers, lamurd, Padretor(iu), strajnic, har, a cdsttori, supdrore, obraz, obraznie, vdrhovnic, Procajen, @ raduce, troian §i Calea lui Trotan si de expresii ca: @ rupe preful ete. din traducerea romaneasca a ul Herodot, publicata in 1909 de N. orga dupa manuscrisul gisit la mandstirea Cosula, punind In eviden|& Insemni- a'e2 gcestul manusoris, din jurul anului 1650, pentru istoria limbii roméne. partea a [l-a, Probe de sinonimicd roméneased, prezinti clteva serii de ter: iolonist", ,,yobolan", cura, meni sinonimi cum sint cei pentru: , gravid: bot, cic", cascada, ,,colina*, 426 Todoran, Romulus, Moaga ,,saxe-ferme", X, Unmiregie, pe bazk ALA-oiui, rigpindirca ted Injelosurile de ,femeio batciad, bunict, lele* si de ,sage-femme". Moasd cu sensul originar le.,,femele batrina are o arie mult mai restrinsd declt cn sensul de ,sage-femme", general rispindit po teritoriul dacoromiin. Acest ultim sens s-a putut dezvolta mai cu seama de la sensul vechi de ,bunica*., Concurenja cu dabd, care avea aceleasi infelesuri, si tendinja de a evita cchi- vooul au largit aria sensutui ,sage-femme', tntirit find cu Limpul si prin consacrarea cuvintului cu acest sens ca termen telinic medical. Articole mairunte 427 Bogrea, V., O problema de semantici, I, p. 664—666. Despre’ sensul Invechit al cuvintului genuncht ,,generajio", pe care sxico- grafii i considerd drept o influenja edrturdreasca: y. sl. holtno .genu $1 genus“. Autorul, exprimind parerile altor lingvisti, conchide of sensul Provine dintr-un obicei, atestat In Vechiul testament, dupa care tatal ageza oer non niscut pe genunchii sii, ecca ce echivala cu recunoasterea salt adopfiunea, 428 Bogrea, V., Note semantice, ILI, p. $12~813. Sint comentate clteva fapte de limba din versianca romancasca a ,,Fisiolo- gului“, publicat dupd un manuscris din sec. XVIII de C.N. Maleestu in re- vista Jon Greang’, vol. VII si 1X, si In Calendarul aceleiasi reviste pe anul 1918, 429 Skok, P., rs observations sur les changements sémantiques verbauz cn roumain, 1X, p. 214219. Examinind evolujia semanticd a unor verbe ca: a clytiga (< lat, castigare), Kal ond (Cal, gonit), « gasi (Cl. cast), ajunge la concluzi »L’action imperfective, ininterrompue oi sans bornes, illimitée peut (...) Passer A indiquer une action terminativs ou résultative qui n'indique que ia risuilat ou le terme de action imperfective™. AccésLi scihinbare a uepeetulul © explicata prin perfectul compus. 430 Spitzer, Leo, frz. une folie & nulle auire seconde, IV, p. 968. CorecteazA traducerea pe care 0 face Bacinschi (Grai si suflet, 11, 99) expresiei lui Moliére. Second tnseamna, ,,uemtnd, stInd dupa" Fig. 7. Bibliografie analitica (fragment, Dacoromania. Bibliografie) Documentarea bibliograficd 57 Existé publicatii periodice specializate in publicarea bibliografiilor analitice; ele poarta, de obicei, numele de ,,Buletin bibliografic al...“ sau ,,pentru ...“*, sau se numesc ,,Revista de rezumate si referate...“, Current abstracts...“ ete. 1,1,2.3, Bibliografia critic’ completeaza prezentarea analitica cu aprecieri valorice. Daca, in domeniul filologiei romanesti (in sens larg), traditia a instaurat o politefe mergind pina la ingaduinya, in alte domenii verdictele sint, uneori, dure: un prieten matematician imi povestea despre o bibliografie critica francezd, in care nu pufine lucrari erau wexecutate* cu formula inutile et partant nuisible: ,,inutil, prin urmare daunator“ — c&ci lectura unui text inutil inseamna pierdere de vreme! Utilizind acelasi criteriu de clasificare, remarcim existenta unor subtipuri: 1.1.2.4. Bibliografia semianalitici nu da rezumate, dar expliciteazi titlurile generalizatoare sau metaforice. Bibliografia romdneasca de lingvistica publicata, anual, in revista ,,Limba romana‘ ilustreaza acest subtip. Exemple: Y Serban, V., Grai bandjean, in ,Drapelul rosu*... [aliman, buduroni). Y Bugeanu, Dan, O eroare argheziand sau o simpla greseala de tipar?, in RITL... [seara = scara in versul ,in seara razvratita care vine]. Y Tabarcea, Cezar, ,,A, te-am faicut trup Ca sa rémind din trupul meu", in Sc. Tin. SLA... [despre Nichita Stanescu; la rubr.: Cronica limbajului artistic]. 1.1.2.5. In sintezele de tipul ,Stadiul cercetarii in domeniul X“, intreprinse periodic, o bibliografie signaletic’ (selectiva sau exhaustiva) este comentata intr-un text sintetic. Exemplu: ¥ Current Trends in Romanian Linguistics, publicat in 1978, in RRL, Tome XXIII, N™ 1-4 si CLTA, tome XV, N® 1-2 (650 p.). 1.1.3. Organizarea materialului in cadrul repertoriului bibliografic se face prin imbinarea criteriului alfabetic cu cel58 Magdalena Vulpe tematic gicucel cronologic. Ordonarea acestor criterii este dictata de natura bibliografiei si de optiunea autorului ei. 1.1.3.1. In bibliografiile generale ample, prima impartire este, de obicei, cea tematic’. Astfel, BRL, 25, 1982, publicaté in LR, XXXII, 1983, 4, a fost structurati in 35 de capitole (la care se adaugd 39 de subcapitole), pe care le reproducem mai jos: SUMAR In atenjia eitierilor © ee 1. Documentare $1 Informere 2... 1. Bibliograttt . Periodic . . . Volume omaginle, culegeri ete. - ‘Semnaliri, referate ete... . - Indiel, tumare, schimburi de cArji . - Rezumate $l titluri de teze de doctorat . . MW, Generate 6, oe 1. Manifestish gtiintitice . . . 2. Gronici, dari de sami, . . , TUL Lingoistied generate 1. Lingvlstled teoretich 2, Lingvisted matematied sl aplicata. . Limbs romana. IV. 4. Generalitajt 2. Istoria lingvistlelt romdneglt . . >. Stitch, pocticd, mba scritoratal © Cultivarea limbil Documentarea bibliografica 11, Ortografie, ortoeple, punctuatic, © 0. ee ee ee ee Ve DUIS oo tsesarwiants wu 4 OLE ¥ Hott SERS Gi a ‘VIL Filelogle clatied 2 0 te et we ree ine VII. Germanistied 2. 6 6 ee ee see we eee VIIL. Orientalistica + a eS a a ee ee ey Kestetes 5 SO ete s owns 2 Ee XI. Tracologie 2... +10 ss 50m se ‘XII. Limba albaneszd 6 6 ee wees MUL Tinka 6s os Sg os iSite sa nl! ke Ce elie MLV Dia carbene SO reste ral Ve 6 le “ay oe eee SNE N B XY. Limba egipleand. 6 ee ee ee ee Se me eee XVI. Limba hitita ei moLanwzsaes «C8 F< 3 ace eee ‘XVII. Limba faponezd . 2 ee ee XVIIL Limba maghiard. . . . wee wee wee RDG Liebb bellies! as Sos aaiewsngs ce « ae eer aera, KK ‘Lidl elllea sts a) 4155 Ky eevee weed MERE eS RIT DaR (OPT co. 6 aon eon CEU oof Kueuag Remap FILL Caddo be ieee aos Bure ae orat haan mae RAIL, Liebe teale-seppeie 6 wo ainesann 4 6 4 ole tbbe ee Mites XXIV. Limbl trantene, os ia a tah Mea ease th XXY. Limbi nigero-congolexe ... . . sci heya 6 decked i XXVI. Limbi semitice 6 ra Hal. oohoe ae ao ot XXVIL Limbi sino-tibelane. 6 6 2 ee ee ee bee eee ee eee SOV Dien Maroeete sate enn: fa lest., tan actheneeacemnel F NIK Ele MME Sn SL Galis octal ad vs oazdidls TAIN ioaies ae XXX, Limbi volgatene eres a Pa SENSRS.. Ecsabe dope eta te net ear tn eRe ome, v6: 0 XXXIL. Melodiea preddrit Umbilor. oe ee am Generalitapi . eee eee ee ee ee eee Som) ee aw XXXIV. Aniversirl. oe eee Nees ees oe XXXV. In memoriam 6 oe eee eT on 396 387 387 360 360 368 372 372 373 373 373 373 373 373 378 378 378 378 378 378 37860 Magdalena Vulpe in cadrul fiecdrui capitol/subcapitol, sint prezentate intii cercetarile primare (cu trimiteri la recenziile lor), apoi recenziile. Al doilea criteriu este cel alfabetic, care ordoncazi numele autorilor si titlurile volumenlor colective in cadrul subdiviziunilor tematice. Intr-o bibliografie curent’, ca aceea analizati aici, nu se face apel la criteriul cronologic; daci un autor publica, in acelasi an, mai multe lucrari, titlurile acestora sint ordonate tot dup criteriul alfabetic. 1.1.3.2. in bibliografiile speciale, atasate unor studii sau articole, primul criteriu de ordonare este cel alfabetic aplicat numelor autorilor® (sau, in lipsa acestora, editorilor sau titlurilor volumelor colective); lucrarile aceluiasi autor se dau in ordine cronologica, iar cele aparute in acelasi an in ordine alfabetica. Exemplu: Y Anis, Jaques, 1983 - Pour une graphematique autonome... Anis, Jaques, 1983 — Vilisibilité du texte poetiqué... Apostel, Leo, 1967 — Syntaxe, sémantique et pragmatique... Apostel, Leo, 1971 ~ Further remarks on the pragmatics... 1.1.3.3. In bibliografiile tematice, succesiunea aplicarii criteriilor de ordonare este fie alfabetic-cronologic, ca in TDR, fie cronologic- alfabetic, ca in I. lordan, Stilistica limbii romane. Prima modalitate de grupare a materialului este mai avantajoasi pentru cel care cautd lucrarile unui autor, cea de a doua di seama de evolutia in timp a problemelor dominante in domeniul respectiv. $i intr-un caz, si in celalalt, incep&torului obligat s4 se informeze singur nu-i ramine decit si parcurga tot repertoriul. 1.1.3.4. Bibliografiile de autor sint, de cele mai multe ori, aranjate cronologic. in cadrul fiecdrui an calendaristic, materialul poate fi grupat, dupa necesitati, in a) volume, b) studii, articole etc. aparute in volume colective si periodice, c) rapoarte si cuvintiri ocazionale, d) editii si colectii ingrijite, €) periodice conduse — ca in Sextil Puscariu, Biobibliografie de Elisabeta Faiciuc; mai frecvent, dupa sectiunile a) si b) urmeaza una de recenzii. In cadrul fiecdrei subdiviziuni, titlurile sint ordonate alfabetic. * Pentru exceptii, vezi p. 149. Documentarea bibliografica 61 Observatie: + In bibliografiile de mari dimensiuni se — obignuieste numerotarea curenta a lucrarilor inregistrate. Acest lucru faciliteaza trimiterile incrucisate si realizarea indicilor. + in ummirirca uni chestiuni intr-o astfel de bibliografie, de mare folos este indicele tematic (v. infra. p. 61-62). Indiferent de modalitatea de clasificare/prezentare adoptata, este esential ca aceasta sa fie logicd, adaptata materialului prezentat si, mai ales, si fie aplicaté consecvent. Altfel, dintr-un instrument de lucru extrem de util, repertoriul bibliografic se transforma intr-o sursi de enervare —,,inutile et partant nuisible". 1,2, Indicele Definitie: lista alfabetica a chestiunilor sau a cuvintelor tratate intr-un volum sau a autorilor citati in carte, fiecare intrare fiind urmaté de indicatia locului unde poate fi gasiti. Trimiterile se fac, de obicei, la pagina, mai rar la paragraf (atunci cind paragrafele sint numerotate — de ex. in Sextil Puscariu, Limba romana. II. Rostirea, [ed. a Il-a,] Bucuresti, EA, 1994) sau, in cazul indicilor la bibliografii, la namarul curent al lucrarii. Observatjie: * Unii autori prefera denumirea de index, mai apropiati de cea franceza si engleza. Principalele tipuri de indici sint: indicele de materi (sau tematic), indicele de cuvinte si indicele de autori *. 1.2.1, Indicele de materii faciliteaza orientarea intr-un text al carui sumar (=cuprins, tabla de materii) nu are un caracter amanuntit, analitic. El informeaza, de asemenea, asupra locului/locurilor unde sint tratate sau numai amintite chestiuni colaterale in raport cu problema indicata de titlul capitolului sau al studiului respectiv. * Despre variante ale acestora si despre unele tipuri speciale, precum gi despre tehnica indice, vezi p. 111-121.