UNIVERSITATEA DE ARHITECTURĂ ȘI URBANISM ”ION MINCU”

– BUCUREȘTI
UNIVERSITĖ D’ARCHITECTURE ET URBANISME ”ION MINCU”
”ION MINCU” UNIVERSITY OF ARCHITECTURE AND URBAN
PLANNING

TEZA DOCTORAT

HABITATUL TRADIȚIONAL BRĂNEAN.

PERSPECTIVE SOCIO-ECONOMICE ȘI CULTURALE
DE DEZVOLTARE DURABILĂ ÎN PEISAJUL RURAL

STUDIU DE CAZ : SAT SOHODOL

Conducător doctorat: Prof. Dr. Arh. Cristina Victoria OCHINCIUC

Doctorand: Ș.l. Arh. Gabriela Cristina CHIȚONU

2014
CUPRINS

ARGUMENT
1. Condiții actuale. Perspectivele dezvoltării durabile actuale. .............................. 3
2. Continuitatea habitatului tradiţional românesc ...................................................... 4
3. Mediul înconjurător, natura şi peisajul ....................................................................... 8
4. Coeziunea dintre istorie şi peisaj - studiu în Zona Bran ..................................... 10
5. Direcții de dezvoltare în habitatul brănean. Potenţial şi perspective ........... 11

1. GESTIONAREA ȘI REEVALUAREA RESURSELOR IN CONTEXTUL

SCHIMBĂRILOR CLIMATICE
1.1. Terra – interdependenţa cu mediul înconjurător ............................................... 13
1.1.1. Ecosisteme – Geosistem ...................................................................................................................................20
1.1.2. Sistemul Climatic – Componente ................................................................................................................21
1.1.3. Sistemul Climatic – Componente ................................................................................................................24
1.1.4. Relaţia climă – umanitate .............................................................................................................................31
1.2. Resurse naturale. Clasificare ...................................................................................... 33
1.2.1. Dezvoltarea economică – gestionarea resurselor naturale ...........................................................35
1.3. Efectele negative ale activităților umane .......................................................... 37
1.4. Sisteme și instrumente de Management de Mediu ............................................. 43
1.4.1. Măsuri privind schimbările climatice în România .............................................................................44
CONCLUZII.................................................................................................................................. 47

2. STRATEGII ALE DEZVOLTĂRII DURABILE DE LA APARIȚIA

CONCEPTULUI PÂNĂ ÎN PREZENT
2.1. Conținutul și semnificația conceptului de dezvoltare durabilă ..................... 49
2.1.1. Modalități de abordare a dezvoltării durabile ....................................................................................51
2.1.2. Abordare ecosistemică ....................................................................................................................................53
2.2. Apariția și evoluția arhitecturii durabile ............................................................... 58
2.2.1. Ecosistem arhitectural ....................................................................................................................................62
2.2.2. Concepte privind construcțiile durabile în Romania.........................................................................63
2.3. Exemple de abordare în dezvoltarea durabilă strategică ................................ 66
2.3.1. Politici şi programe operaționale ..............................................................................................................70
2.3.2. Clusterele – concept inovativ pentru dezvoltare .................................................................................89
CONCLUZII.................................................................................................................................. 93

2
3. PRINCIPII ÎN ARHITECTURA ECOLOGICĂ, BIOCLIMATICĂ
3.1. Ecologia; origini şi evoluţie; definiţii ....................................................................... 95
3.2. Obiectivele proiectării clădirilor ecologice ........................................................... 97
3.3. Adaptare şi ameliorare ...............................................................................................103
3.3.1. Construirea cu materiale locale ............................................................................................................... 103
3.3.2. Materiale de construcție bio. Sol-subsol............................................................................................... 106
3.4. Opţiuni de energii regenerabile ..............................................................................113
3.4.1. Energia solară .................................................................................................................................................. 114
3.4.2. Resursele geotermice .................................................................................................................................... 115
3.4.3. Energia eoliană ................................................................................................................................................ 116
3.4.4. Sectorul biomasei ............................................................................................................................................ 117
3.4.5. Hidroelectricitatea / Energia hidroelectrică ..................................................................................... 118
3.5. Confortul spaţiilor interioare ...................................................................................119
3.6. Confortul spaţiilor exterioare ..................................................................................131
3.7. Principii și fenomene fizice care stau la baza arhitecturii ecologice .........133
3.8. Ventilația ..........................................................................................................................139
CONCLUZII................................................................................................................................140

4. PEISAJUL ROMÂNESC CA REZULTAT AL INTERACŢIUNII ÎNTRE

PATRIMONIUL NATURAL ȘI CULTURAL
4.1. Repere legislative cu referire la peisaj. Politici şi strategii ale U.E. de
valorizare şi valorificare a peisajului ....................................................................143
4.1.1. Convenţia Europeană a Peisajului, Florenţa 2000.......................................................................... 143
4.1.2. Alte repere legislative cu referire la peisaj ......................................................................................... 144
4.1.3. Repere legislative în gestionarea patrimoniului cultural. Situri cu valoare istorică...... 154
4.2. Resursele habitatului – spațiul tradițional românesc .....................................156
4.2.1. Relieful natural românesc – zonificare generală............................................................................. 156
4.2.2. Influența pământului asupra istoriei .................................................................................................... 157
4.2.3. Dezvoltarea așezărilor umane pe teritoriul României.................................................................. 159
4.3. Patrimoniul peisagistic ...............................................................................................171
4.3.1. Inventarul patrimoniului peisagistic ..................................................................................................... 171
4.3.2. Matricea istorico-geografică ..................................................................................................................... 177
4.3.3. Inventarul resurselor culturale – premisă în definirea valorii, valorizării şi
identităţii culturale teritoriale................................................................................................................... 178
CONCLUZII................................................................................................................................180

3
 5. RESURSELE HABITATULUI TRADIȚIONAL – AREALUL ZONEI
BRAN
5.1. Evoluţia istorică a habitatului brănean ................................................................183
5.1.1. Scurt istoric ....................................................................................................................................................... 183
5.1.2. Evoluţia satelor brănene ............................................................................................................................. 184
5.1.3. Evoluţia populaţiei brănene ...................................................................................................................... 185
5.1.4. Economia sătească şi ocupaţiile tradiţionale ale locuitorilor ................................................... 185
5.2. Stadiul actual al dezvoltării .......................................................................................187
5.2.1. Cadrul natural – geografic ......................................................................................................................... 187
5.2.2. Elemente ale cadrului natural .................................................................................................................. 188
5.2.3. Relaţii în teritoriu ........................................................................................................................................... 192
5.3. Activităţi economice ....................................................................................................193
5.3.1. Unităţi economice aflate pe teritoriul comunei................................................................................ 193
5.3.2. Potenţialul turistic.......................................................................................................................................... 195
5.3.3. Potenţialul agricol al comunei.................................................................................................................. 195
5.3.4. Organizarea patrimoniului funciar........................................................................................................ 195
5.4. Populaţia. Elemente demografice şi sociale ........................................................196
5.4.1. Număr de locuitori (populaţia stabilă) ................................................................................................ 196
5.4.2. Structura populaţiei pe principalele grupe de vârstă ................................................................... 196
5.4.3. Resursele de muncă şi populaţia ocupată ........................................................................................... 197
5.5. Infrastructura.................................................................................................................197
5.5.1. Accesibilitate ..................................................................................................................................................... 197
5.5.2 Caracteristicele de structură şi elementele geometrice ale străzilor ...................................... 198
5.5.3 Structura reţelei principale de străzi ..................................................................................................... 199
5.6. Intravilan existent. Zone funcţionale. Bilanţ teritorial ...................................199
CONCLUZII................................................................................................................................201

STUDIU DE CAZ – STRATEGII PENTRU RECONSIDERAREA HABITATULUI RURAL ÎN

ZONA BRAN - SAT SOHODOL

6. STADIUL ACTUAL AL HABITATULUI ÎN SATUL SOHODOL.

ISTORIC ŞI RESURSE TRADIŢIONALE
6.1. Succesiunea habitatelor în peisaj............................................................................203
6.2. Așezarea Sohodolului ..................................................................................................205
6.3. Identificarea şi evaluarea resurselor habitatului - sat Sohodol ...................207
6.3.1. Resurse naturale.............................................................................................................................................. 207
6.3.2. Resurse culturale............................................................................................................................................. 214
6.3.3. Resurse umane - Populaţia ......................................................................................................................... 225
CONCLUZII................................................................................................................................227

4
7. PROPUNERI ÎN DEZVOLTAREA DURABILĂ RURALĂ SPECIFICĂ.
SAT SOHODOL – COMUNA BRAN –
7.1. Selectarea patrimoniului peisager al habitatului rural ..................................229
7.1.1. Problematica zonei peisagere de dezvoltare durabilă în satul Sohodol ............................... 229
7.1.2. Evaluarea peisajului sohodolean: Paradigma ABC......................................................................... 236
7.1.3. Studiu Geo-Climatic actualizat pentru Sohodol ............................................................................... 239
7.2. Selectarea patrimoniului etnografic al habitatului rural ...............................244
7.2.1. Starea actuală a patrimoniului cultural material şi imaterial ................................................. 244
7.2.2. Areal antropic- Vatra satului .................................................................................................................... 247
7.2.3.Gospodăria- Curtea- Grădina- Vatra locului ....................................................................................... 251
7.2.3.1. Gospodăria ocupaţiilor mixte ..................................................................................................................... 252
7.2.3.2. Gospodăriile specializate .............................................................................................................................. 256
7.2.3.3. Gospodării specializate în diferite meşteşuguri ţărăneşti ............................................................. 259
7.2.4. Reutilizare, refunctionalizare gospodării existente ....................................................................... 260
7.2.5. Gospodăria agro-turistică .......................................................................................................................... 261
7.2.6. Muzeul siturilor etno-ecolgice brănene ............................................................................................... 263
7.3 Servicii de bază şi reînnoirea satelor în zonele rurale –
PNDR 2014-2020...........................................................................................................264
7.4. Clusterele în zona rurală ............................................................................................271
CONCLUZII................................................................................................................................275

8. GHID URBANISTIC ÎN PEISAJUL-RURAL:

SAT SOHODOL – COMUNA BRAN –
8.1. Potenţialul de dezvoltare. Utilizarea patrimoniului natural agricol,
patrimoniul tradiţional ..............................................................................................273
8.2. Succesiunea spaţială a peisajului sohodolean. Cod Bran................................274
8.3. Utilizarea funcţională prin revitalizarea patrimoniului .................................276
8.3.1. Investigaţii asupra sitului ........................................................................................................................... 277
8.3.1.1. Topografie, vegetaţie, zone plantate, sol-subsol ................................................................................. 279
8.3.1.2. Inventarul patrimoniului natural şi istoric. Prezervare, restaurare .......................................... 281
8.3.1.3. Patrimoniul tradiţional construit cu valoare peisageră ................................................................... 282
8.3.1.4. Patrimoniul construit istoric- zone protejate, monumente istorice........................................... 284
8.3.1.5. Parcelare existent, amplasare construcţii .............................................................................................. 285
8.3.1.6. Specificul local de construire existent ..................................................................................................... 287
8.3.1.7. Circulaţii. Infrastructura existentă ............................................................................................................ 288
8.3.1.8. Împrejmuiri.......................................................................................................................................................... 290
8.3.2. Dezvoltare-zonală - Vatra satului ........................................................................................................... 292
8.3.2.1. Parcelare. Reparcelare. amplasare constucţii. Aliniere. Vecinătăţi.
Orientare cardinală ........................................................................................................................................... 296

5
 8.3.2.2. Zone peisagere existente. Restricţii în utilzare. Reutilizări permise cu
prezervarea ecosistemului. ........................................................................................................................... 298
8.3.2.3. Zone neutilizate. Propuneri în prezervarea ecosistemului în conformitate cu
cadrul legal peisager ......................................................................................................................................... 299
8.3.2.4. Patrimoniu tradiţional construit cu valoare peisageră. Utilizări mixte permise .................. 301
8.3.2.5. Sisteme constructive şi materiale permise. Volumetrie. Stiluri arhitecturale permise ..... 304
8.3.2.6. Circulaţii. Infrastructura existentă. Modernizare în scopul prezervării
patrimoniului peisager în biodiversitate. Reguli şi secţiuni stradale pentru
circulaţiile nou edificate în situl peisager ............................................................................................... 308
8.3.2.7. Imprejmuiri. Tipuri de împrejmuiri permise în peisajul rural ..................................................... 311
8.3.2.8. Dezvoltarea turismului sustenabil ............................................................................................................ 312
CONCLUZII................................................................................................................................313

9. LOCUINŢA CU OCOL ÎNTĂRIT – APLICAŢII

9.1. Locuința cu ocol întărit – sinergie trecut-prezent.
SOHODOL – JUDEȚ BRASOV .......................................................................................315
9.2. Funcțiuni bioclimatice tradiționale. soluții favorabile în
schimbările climatice actuale...................................................................................321
9.2.1. Diagnosticarea climatică a amplasamentului .................................................................................. 321
9.2.2. Adaptabilitate şi durabilitate.................................................................................................................... 332
9.3. Funcţiuni versatile – soluţii favorabile în schimbările
climatice actuale ...........................................................................................................334
9.3.1. Prispa și foișorul – spații de tranziție .................................................................................................... 334
9.3.2. Ocolul întărit - Curtea interioară- atrium deschis .......................................................................... 338
9.3.3. Curtea interioară – atrium sau spaţiu solar ...................................................................................... 340
CONCLUZII................................................................................................................................346

CONCLUZII FINALE ................................................................................................................348

BIBLIOGRAFIE .......................................................................................................................357

ANEXE .......................................................................................................................................365

6
Cuvinte cheie: Habitat tradițional, peisaj rural, succesiune spațială, cluster eco-inovativ

1. Condiții actuale. Pespective în dezvoltarea durabilă.

Studiul de față își propune într-o primă parte, o analiză unificatoare a tuturor
factorilor de mediu, istorici, culturali și socio-economici care definesc dezvoltarea unei
zone sau in particular, a unei localitati.
Preocuparea în cercetarea sustenabilă, în special asupra zonelor rurale, reflecta
o directie necesară si constientizata de intoarcere spre natura, spre prezervarea valorii
acesteia in scopul salvarii rasei umane, care fiind în continu progres tehnologic, ignoră
amploarea dezechilibrelor naturale produse. Conştientizarea legăturii intrinseci dintre
Mediul global şi Spaţiul existenţial construit poate conduce la o rezolvare holistică a
proiectelor de anvergură ce vizează atât urbanismul cât şi a posibilelor abordari de
tipul arhitecturii ecologice, si/sau bio-climatice.
Protejarea mediului înconjurător trebuie integrată într-o strategie ecologică globală
care să îmbrace un cadru legislativ ferm, dar şi unitar, în plan regional şi european.

2. Continuitatea habitatului tradiţional românesc

In Romania, spatiul rural , paradoxal, datorita unor factori economici mai putin
evoluați, a fost intr-o mai putina masura afectat și în anumite zone, mai poate fi salvat.
Multitudinea factorilor care au determinat degradarea socio-economică sau culturală a
comunităților tradiționale, este
diferită de la o zonă la alta, însă
este real faptul că, o coeziune și o
unitate a locuitorilor, poate chiar o
lipsă de deschidere spre ce este
nou, în prezent, se poate considera
ca salvatoare a habitatului rural
tradițional.
Abordarea holistică presupune, mai
întâi, o prezentare a contextului
ecologic al unei societăţi, a aşezării
geografice, a climatului, a vegetaţiei
şi faunei, adică a ceea ce în
antropologie se numeşte habitat.
Descrierea elementelor non-materiale
ale culturii este precedată de o istorie
a acesteia, în măsura în care ea poate fi reconstituită atât din datele culese la faţa locului, cât şi
din ceea ce se ştie din alte surse.

7
 Analiza stadiului actual a habitatului rural constiuie un punct de pornire în
elaborarea de strategii vizând reconsiderarea habitatului rural din zona Bran, satul
Sohodol.
Astfel, într-o primă etapă, se realizează o clasificare a diferitelor tipuri de aşezări
rurale caracteristice zonei studiate, care sunt ulterior analizate confom unor criterii legate de
evoluţia istorică a habitatului. Analiza efectuată are în vedere o definire cât mai completă, din
mai multe puncte de vedere, a subzonei studiate – satul Sohodol.
Se afirmă din ce în ce mai mult că, în cadrul patrimoniului rural, cea mai importantă
componentă este cultura populară (etnografia, folclorul, gastronomia), deoarece această
adevarată dimensiune a creaţiei locale, de configuraţie autentică, specificului local, într-un
cuvânt, cultura este cea care reprezintă, cu adevărat, comunităţile locale.

3. Coeziunea istoriei cu peisajul - studiu în Zona Bran

Structurarea teritorială a unei aşezări este determinată de sinergia dintre relief-

amplasare, modul de locuire, reflectat în tipologia aşezării, şi modul de organizare
economică. Această sinergie de factori a determinat dezvoltarea localităţii încă din
cele mai vechi timpuri. Arealul natural-geografic în care se dezvoltă o cultură, în care
există condiţii prielnice, evoluează de-a lungul perioadelor istorice. Istoria reprezintă
resursa evoluţiei generaţiilor şi asigură perenitatea tradiţiei culturale.

Peisajul rural românesc, prin pitorescul caracteristic, are încă resurse nealterate
şi astfel pe teritoriul românesc întâlnim sate de diferite tipologii, care îşi mai păstrează
şi în zilele noastre organizarea economică moştenită istoric.

Se pot distinge două tipuri de sate:

(1) sate al căror teritoriu se împarte în două componente distincte: vatră şi hotar
(sate cu economie preponderent agricolă) şi
(2) sate în care teritoriul nu cunoaşte această împărţire (sate cu dominantă
economică: pastoral-agricolă sau pastoral-forestieră).
4. Direcții de dezvoltare în habitatul brănean. Potenţial şi perspective

Propunerile de conservare şi valorificare raţională a patrimoniului arhitectonic şi

peisagistic natural al zonei au ca obiectiv identificarea modalităţilor de stimulare şi dezvoltare
a activităţilor de turism în condiţiile unui impact minim asupra zestrei cultural-etnografice şi a
ecosistemelor din regiune.

8
Direcții:
♦ menţinerea unui echilibru între vechi şi nou, între tradiţie şi modernitate. Acest echilibru
reprezintă singura modalitate de integrare graduală a tradiţiei în realitatea societăţii
contemporane.
♦ atenuarea conflictului între tradiţie şi modernitate. Aceasta implică conştientizarea tinerei
generaţii din comunitate cu privire la valorile culturale ale zonei respective precum şi
responsabilizarea acestei generaţii faţă de conservarea elementelor de tradiţie şi de mediu.

Lucrarea de față este dezvoltată în 9 capitolele, după cum urmează:

Capitolul 1:
Mediul natural este supus unei continue presiuni antropice exercitate prin intermediul
celor trei trei componente care poartă amprenta activităţilor umane, fiind un rezultat al
acestora: mediul amenajat, mediul artificial şi mediul social-economic.
Prezenta lucrare investighează relaţionările dintre elementele arhitecturale şi cele
peisagistice ale spaţiului antropic, restrânse la domeniul terestru, analizându-se conceptul de
ecosistem antropizat.
Ecosistemul antropizat, considerat ca sistem calamitat lent, descrie starea actuală a
ecosistemului natural, în general.
Efectele ecosistemului antropizat se manifestă constant, în sensul deteriorării
echilibrului ecosistemului natural, în special din cauza impactului produs de utilizarea
diferitelor forme de energie.
În consecinţă, principalele învelişuri terestre, litosfera, hidrosfera şi atmosfera sunt
afectate într-o măsură crescândă de emisiile de dioxid de carbon, efectele fiind mai vizibile la
nivelul atmosferei şi hidrosferei prin intermediul schimbărilor climatice, pe fondul încălzirii
globale.
De remarcat, în acest sens este o tendinţă accentuată de influenţare a modificărilor de
mediu şi climatice prin activităţile antropice, ale căror efecte se suprapun celor produse de
fenomenele naturale.

9
În prezent, diferite organisme şi instituţii naţionale şi internaţionale depun eforturi susţinute
pentru crearea unui sistem de management al mediului care să permită limitarea consecinţelor
activităţilor antropice asupra ecosistemului natural şi deci şi a ecosistemului antropic.

Capitolul 2 :
Stabileşte direcţiile de abordare în domeniul dezvoltării durabile, care se propun a fi
aplicate în cadrul lucrării de faţă.
Considerăm că studiul asupra habitatului traditional, poate fi abordat în mod eco-
sistemic, direcţiile de dezvoltare actuale fiind obligatoriu de tip durabil.
Conceptul de dezvoltare durabilă a apărut ca urmare a unui semnal de alarmă la nivel
mondial, prin care consumatorii de resurse naturale, populaţia, economia, industria, au
conştientizat impactul negativ produs asupra habitatului natural şi implicit asupra habitatului
antropic.
Semnalele de alarmă cu privire la modificările climatice se regăsesc de asemenea în
strategiile şi programele operaţionale care vizează salvarea mediului si a umanităţii.

Capitolul 3:
Acest capitol abordează relaţia între dezvoltarea urbanistică şi mediul natural din
perspectiva unei concepţii ecologice si bioclimatice.
Activităţile de concepere şi finalizare a proiectelor de dezvoltare necesită o colaborare
responsabilă a tuturor categoriilor de factori implicaţi (autorităţi, arhitecţi, constructori,
dezvoltatori imobiliari), în condiţiile respectării unor cerinţe esenţiale:
 Necesitatea efectuării unor analize sau studii de impact, conform unor criterii
prestabilite, utilizându-se rezultatele unei documentări adecvate în teren.
 Identificarea resurselor disponibile (naturale, economice, umane) şi caracterizarea
ecosistemului local natural şi a celui antropic din punct de vedere geologic,
hidrologic, seismologic şi al microclimatului din zonă.
 Utilizarea cu precădere a unor materiale de construcţie şi resurse de energie
(solară, hidro, eoliană, geotermică) ecologice, regenerabile şi nepoluante.
Asigurarea unui confort sporit al spaţiilor interioare pe baza unor studii ştiinţifice
vizând regimul termic şi de ventilaţie, igiena spaţiilor precum şi confortul
respiratoriu, vizual şi acustic.

Capitolul 4:
La nivel european, problematica referitoare la protecţia peisajului constituie obiectul a
numeroase iniţiative materializate sub forma unor convenţii, acorduri şi a altor documente
legislative, cu şi fără caracter obligatoriu.
Activităţile de reglementare cuprind două perioade distincte, având ca reper anul 2000
(adoptarea Convenţiei Europene a Peisajului – C.E.P.), România participând la diferitele
iniţiative şi forme de cooperare prin acţiuni specifice. Se disting astfel:
• Reglementări anterioare C.E.P. ale căror teme majore vizau, în principal, acţiuni de
cooperare în vederea protejării patrimoniului natural şi cultural, peisajul constituind
doar o temă conexă.

10
 • Reglementări ulterioare C.E.P. care situează problematica peisajului în centrul atenţiei
activităţilor de amenajare şi dezvoltare a teritoriului, recunoscându-se astfel
importanţa acestei componente a patrimoniului.
După cum s-a expus în capitolele precedente, cunoaşterea resurselor habitatului din
spaţiul tradiţional românesc impune o abordare care trebuie să ţină seama de o serie de factori
determinanţi – geografic (relief, ape, vegetaţie), istoric, sociocultural, economic.
Interdependenţele între aceşti factori constituie baza înţelegerii modului în care au apărut şi au
evoluat ulterior elementele care, în ansamblul lor, reprezintă expresia caracterului specific al
habitatului românesc.
Un fapt demn de a fi remarcat este acela că pe teritoriul ţării noastre, descoperirile
arheologice indică, de-a lungul tuturor perioadelor, o puternică interdependenţă între habitatul
tradiţional şi elementele de peisaj, dovedind o intimă întrepătrundere şi intercondiţionare
între mediul natural şi viaţa de zi cu zi a comunităţilor de pe întreg spaţiul românesc.

Capitolul 5 :
Se urmăreşte identificarea situaţiei actuale a comunei, în ansamblul administrativ
local, întrucât pentru valorificarea resurselor tradiţionale este necesară o cunoaştere detaliată
a acestora precum şi o identificare a viitoarelor oportunităţi sau a disfunctionalităţilor curente.
Activităţile sunt legate de gospodariile personale, care sunt dezvoltate agro-pastoral,
agro-zootehnic, pomicol sau mici meşteşuguri, în folos propriu. Totodată se remarcă faptul că
populaţia tânără cu vârsta între 0-19 ani este in proportie de 17%, adica sub 30%, ceea ce se
consideră ca fiind o tendinţă de îmbătrânire, cu repercusiuni negative asupra dezvoltării
localităţii. Populaţia cu vârste cuprinse între 19-65 ani apare într-o proporţie de 61%, care
dacă se compară cu procentul de populaţie activă de 10%, indică faptul că 41% din populatia
aptă de munca sunt fie şomeri, fie nu desfăşoara activităţi remunerate.
Dezvoltarea unor sisteme de autogospodărire locală, în cadrul cărora resursele
comunei să se poata valorifica şi să poată circula fie în interiorul comunităţii, fie către
exterior, prin producerea de produse tradiţionale, ecologice, reprezintă un potenţial obiectiv în
perspectiva dezvoltării economice a localităţii.

STUDIUL DE CAZ - STRATEGII PENTRU RECONSIDERAREA

HABITATULUI RURAL ÎN ZONA BRAN - SAT SOHODOL
Studiul de caz, în lucrarea de față se derulează în patru capitole, intr-o succesiune ce
urmărește in primul rând evidețierea resurselor habitatului tradițional, apoi definește arealul
natural și cultural al satului Sohodol si propune selectarea acestuia ca patrimoniul natural si
cultural. In continuare decurg propuneri si reglementări urbanistice în scopul prezervării
habitatului tradițional sohodolean și integrării acestuia într-un circuit economic specific zonei,
ca în final să se analizeze gospodaria cu curte ca variantă de dezvoltare in modernitate,
integrată in principii ecologice si bioclimatice.
Rezultatele studiului în teren au permis identificarea elementelor specifice satului
Sohodol:

11
 • persistenţa din cele mai vechi timpuri a habitatului tradiţional specific, datorat în
principal modului de viaţă bazat pe exploaterea extensiv-tradiţională a resurselor şi
a distribuirii teritoriale, în raport cu formele de relief, a aşezărilor umane.
• prezenţa în zonă a altor comunităţi (în special saşii), aflate pe o treaptă de
dezvoltare economico–socială superioară, a condus la contacte benefice pentru
comunităţile româneşti din zonă.
• tranziţia ocupaţională treptată, la finele secolului al XIX-lea, de la exploatarea de
tip extensiv-tradiţională (păstoritul) spre alte îndeletniciri ca agricultura,
pomicultura şi creşterea animalelor pe principii raţionale care s-au reflectat în
elementele arhitectonice şi peisagistice ale zonei.
• Existenţa unei continuităţi în plan istoric a elementelor specifice ce definesc
tradiţiile arhitecturale precum şi peisajul zonei Bran, în ansamblul său. Această
continuitate se manifestă şi în prezent în modul de viaţă al populaţiei şi în
organizarea gospodăriilor de tip tradiţional.
Capitolul 6 :
Analiza stadiului actual reprezintă o primă etapă a studiului de caz, fiind un punct de
pornire în elaborarea de strategii vizând reconsiderarea habitatului rural din zona Bran, satul
Sohodol.
Astfel, se realizează o clasificare a diferitelor tipuri de aşezări rurale caracteristice
zonei studiate, care sunt ulterior analizate confom unor criterii legate de evoluţia istorică a
habitatului, a subzonei studiate – satul Sohodol.
Se efectuează apoi o prezentare comparativă extinsă la nivel naţional a zonei studiate,
pe baza unor caracteristici asemănătoare ale altor habitate tradiţionale rurale din regiuni
montane din România ( Carpaţii Apuseni, Meridionali, Răsăriteni).
Se prezintă rezultatele unui studiu în teren, sub forma mai multor variante
morfologico-structurale ale unor gospodării din satul Sohodol, ilustrate prin fotografii, hărţi şi
schiţe de amplasament ale elementelor arhitectonice caracteristice. Din materialul documentar
realizat rezultă persistenţa unor importante elemente de continuitate care reuşesc să menţină o
amprentă clară de specificitate arhitectonică şi peisagistică a habitatelor din zona Bran, în
pofida integrării lor în contextul modern al modului de viaţă contemporan.

Capitolul 7:
Propunerile de conservare şi valorificare raţională a patrimoniului arhitectonic şi
peisagistic natural al zonei au ca obiectiv identificarea modalităţilor de stimulare şi
dezvoltare a activităţilor de turism în condiţiile unui impact minim asupra zestrei cultural-
etnografice şi a ecosistemelor din regiune.
În acest sens se identifică următoarele :
• atenuarea conflictului între tradiţie şi modernitate. Aceasta implică necesitatea
conştientizarii tinerei generaţii din comunitate cu privire la valorile culturale ale
zonei respective precum şi responsabilizarea acestei generaţii faţă de conservarea
elementelor de tradiţie şi de mediu.
• Stabilirea unui nou model cultural al satului contemporan în cadrul căruia
elementele de modernitate să constituie o suprastructură armonios grefată pe
infrastructura tradiţională. Această dublă configuraţie trebuie să asigure condiţii de

12
 viaţă civilizate din toate punctele de vedere şi concomitant să armonizeze acest
nou mod de viaţă cu elementele viabile ale tradiţiei.
• Reluarea şi ridicarea pe o treaptă superioară a tradiţiei turismului rural ale cărui
începuturi datează încă din prima jumătate a secolului al XX-lea prin crearea de
gospodării cu caracter turistic care desfăşoară activităţi economice specifice zonei
în scopul asigurării de servicii turistice.
• În sensul dezideratelor prezentate mai sus, precum şi a documentului COM (2008)
al Comisiei Europene, se propune crearea de clustere rurale ca strategie de
dezvoltare durabilă în mediul tradiţional. Iniţiativa dezvoltării de clustere ar putea
avea efecte benefice la nivelul tuturor structurilor şi factorilor economici, culturali
şi sociali ai zonei, contribuind la conservarea patrimoniului architectonic şi
cultural-etnografic.

Capitolul 8:
Valorificarea pe multiple planuri a patrimoniului rural implică analizarea şi
identificarea factorilor de risc natural în vederea stabilirii condiţiilor în care pot fi iniţiate şi
desfăşurate activităţi de regenerare precum şi alte tipuri de intervenţii umane.
Prezentul studiu porneşte de la metoda zonării pe secţiuni geografice care permite
identificarea mai multor habitate şi crearea de categorii de zonificare. Abordarea
problematicii habitatelor tradiţionale din perspectiva zonificării transversale se realizează în
contextul existenţei planului de sistematizare al localităţii Bran, denumit Codul Branului, care
reprezintă cadrul general de desfăşurare a activităţilor menţionate anterior.
Cu referire la zona Bran şi în particular la satul Sohodol, atingerea obiectivelor
propuse este condiţionată de următoarele aspecte:
• Includerea în analiză a tuturor componentelor şi activităţilor din cadrul habitatului
Sohodol (clădiri, elemente peisagistice, activităţi de restaurare şi imobiliare, etc).
• Inventarierea elementelor de patrimoniu natural şi istoric ale habitatului studiat. S-a
efectuat o investigaţie in situ a tuturor acelor elemente de habitat care, în ansamblul
lor, conferă caracter de specificitate zonei studiate.
• Reabilitarea componentei pesagistice a habitatului pe fondul conservării şi dezvoltării
tradiţiilor comunităţii în mediul natural, ca element strategic de stimulare pe baze
raţionale a turismului rural şi a agroturismului.
• Identificarea de soluţii pentru menţinerea, în măsura posibilităţilor, a parcelării zonei
şi a structurii existente a gospodăriilor cu păstrarea vecinătăţilor, având în vedere
influenţa semnificativă a acestor aspecte administrative asupra peisajului natural şi a
elementelor de tradiţie arhitecturală.
Pe baza aspectelor prezentate, s-a realizat un bogat material documentar care ilustrează
situaţii tipice din zona studiată a satului Sohodol, care pot fi considerate elemente-cheie ale
studiului de caz, extrem de utile pentru stabilirea unui set de prevederi în sensul atingerii
obiectivelor propuse. Prevederile prefigurează un cadru de reglementare formal, conţinând
atât restricţii cât şi recomandări referitoare la activităţile preconizate a se desfăşura în zona
satului Sohodol.

13
Capitolul 9:
În cadrul acestui capitol s-au elaborat o serie de propuneri şi recomandări originale
destinate stabilirii de soluţii vizând recuperarea, dezvoltarea şi valorificarea patrimoniului
natural si construit specific satului Sohodol.
Dintre propunerile şi recomandările referitoare la soluţiile arhitecturale capabile să
valorifice resursele locale şi totodată să creeze condiţii optime de viaţă şi de dezvoltare
durabilă în zonă, cele mai importante pot fi considerate următoarele:
 conservarea stilului arhitectonic local, în condiţiile asigurării protecţiei mediului
natural. Cel mai vechi tip morfologico – structural de gospodărie este casa cu ocol
întărit, caracteristică satului risipit cu economie preponderent pastorală şi care
parcurge, in satul brănean, toate formele evolutive până la casa cu curte de astăzi cu o
structură complexă, adaptată perfect unei economii agro-zootehnice şi de prelucrare a
produselor pastorale.
 utilizarea de materiale locale, naturale, la construirea caselor: lemn şi piatră;
 menţinerea unui raport echilibrat din punct de vedere ecologic între diferitele
structuri de teren: fâneaţă, păşune, teren arabil şi pădure;
 modelul de recuperare, conservare şi punere in valoare a culturii populare
tradiţionale il constituie gospodăria agroturistică, pentru că aceasta oferă cea mai
bună soluţie de armonizare şi convieţuire a tradiţionalului cu modernul, creând un
model cultural in care toate elementele de identitate etnografică sunt adaptate la
standardele de viaţă actuale.

CONCLUZII FINALE:
 Cu referire la zona Bran şi în particular la satul Sohodol, atingerea obiectivelor
propuse este condiţionată de următoarele aspecte:
 Includerea în analiză a tuturor componentelor şi activităţilor din cadrul
habitatului Sohodol (clădiri, elemente peisagistice, activităţi de restaurare şi
imobiliare, etc). Cunoaşterea detaliată a acestor aspecte reprezintă o primă condiţie
a valorificării multiple a habitatului studiat.
 Inventarierea elementelor de patrimoniu natural şi istoric ale habitatului studiat.
 Reabilitarea componentei pesagistice a habitatului pe fondul conservării şi
dezvoltării tradiţiilor comunităţii în mediul natural, ca element strategic de
stimulare pe baze raţionale a turismului rural şi a agroturismului.
 Identificarea de soluţii pentru menţinerea, în măsura posibilităţilor, a parcelării
zonei şi a structurii existente a gospodăriilor cu păstrarea vecinătăţilor, având în
vedere influenţa semnificativă a acestor aspecte administrative asupra peisajului
natural şi a elementelor de tradiţie arhitecturală.
 La nivelul economic de dezvoltare actual a satului, se propune prin lucrare
creearea premiselor dezvotarii de culstere eco-inovative intre gospodariile
specializate ale satului, cu colaborare pe intreg teritoriul comunei atat in domeniul
economic cat si in domeniul dezvlotarii agro-turismului.

14
 PROPUNERI SI RECOMANDARI:
 păstrarea stilului arhitecturii locale în condiţiile asigurării protecţiei mediului natural;
 includerea pe lista B a monumentelor, a tuturor gospodăriilor cu valoare de patrimoniu
cultural de importanţă etnografică, în scopul conservării acestora precum şi punerea
lor în valoare sub formă de proiecte integrate în cadrul proiectelor de dezvoltare
durabilă local-zonale;
 utilizarea de materiale locale, naturale, la construirea caselor: lemn şi piatră;
 menţinerea unui raport echilibrat din punct de vedere ecologic între diferitele structuri
de teren: fâneaţă, păşune, teren arabil şi pădure;
 promovarea şi continuarea ocupaţiilor tradiţionale ca stimulent pentru agroturism,
sursă de produse alimentare şi de produse ecologice pentru practicarea ecoturismului;
 păstrarea alimentelor şi prepararea hranei după metode tradiţionale cu utilizarea
plantelor şi fructelor de pădure.
• Studiul comparativ al diferitelor soluţii de structuri arhitectonice rurale din zona Bran
a permis identificarea câtorva elemente de habitat caracteristice, care, prin rolul lor
multifuncţional, în egală măsură utilitar şi estetic, în cadrul gospodăriei, pot fi
considerate modele standard pentru iniţierea unor activităţi de dezvoltare durabilă în
condiţiile conservării mediului natural.
 Realizarea de Ghiduri de bune practici pentru conservarea si restaurarea patrimoniului
etnografic local sohodolean
 Elaborarea unui Regulament urbanistic traditional specific tipologiei satului risipit
Sohodol
 Realizarea unor Cataloage de Propuneri arhitecturale specifice zonei Branului care sa
fie ca model pentru viitoare investiții.
Studiul comparativ al diferitelor soluţii de structuri arhitectonice rurale din zona Bran
a permis identificarea câtorva elemente de habitat caracteristice, care, prin rolul lor
multifuncţional, în egală măsură utilitar şi estetic, în cadrul gospodăriei, pot fi
considerate modele standard de dezvoltare durabilă în condiţiile conservării mediului
natural.

Materialul documentar bogat pe baza căruia s-a elaborat prezenta lucrare, ilustrează
situaţii tipice din zona satului Sohodol, care pot fi considerate elemente-cheie ale studiului de
caz, extrem de utile în sensul atingerii obiectivelor propuse. Prevederile prefigurează cadrul
de Reglementare urbanistica rurală, conţinând atât restricţii cât şi recomandări referitoare la
activităţile cu caracter de dezvoltare durabilă preconizate a se desfăşura în zona de habitat
tradiţional a satului Sohodol.

15