EUTANASIA UMANA - LIMITA LIBERTATH INDIVIDUALE? HUMAN EUTHANASIA ~ THE LIMIT OF INDIVIDUAL FREEDOM? L’EUTHANASIE HUMAINE - LA LIMITE DE LA LIBERTE INDIVIDUELLE? Diaconeasa Diana-Teodora, grupa 309 seria a II-a, anul IIT Rezumat: Promovarea gi respectarea drepturilor si jibertatilor fundamentale ale omului reprezinta o bariera in calea violentei si abuzutilor, o garantie a moralitaii individuale si sociale. in lucrarea de fata am analizat si dezbatut acest subiect foarte controversat si actual, privindu-l din diferite perspective, studiind legislaile tarilor unde eutanasia este legalizata si nu in ultimul rand relaténd cazuri importante care au dus la nuanfarea legislatiilor. in domeniul particular al euta dezbaterea bioeticd are in vedere necesitatea respectirii dreptului la viafé al fiecdrui individ (ca drept primordial, natural si fundamental), dar pune in discufie si existenta dreptului de a muri (de a solicita moartea in circumstanfele alterarii semnificative a calititii viefii), ca expresie a principiului autodeterminatii, Cuvinte cheie: Eutanasie, drepturi gi libertafi, limite, drepturi primordiale Summary: The promotion and enforcement of human righs and fundamental freedom: barrier against violence and abuse, a guarantee of individual morality. In this paper we analyzed and discussed this very controversial and present topic, looking at it from different perspectives, studying the laws of countries where euthanasia is legalised and, last but not least, we reported important cases that led to the refinement of laws.In the particular field of euthanasia, the bioethic debate takes into account the need to respect the right to live of every individual (as a primary right, a natural and fundamental right), but also questions the existence of the right to die (to require death in the circumstances of significant alteration in the quality of life), as a manifestation of the principle of self-determination. a Key words: Euthanasia, rights and freedoms, limits, primary rights; Résumé: La promotion et le respect des droits de homme et des libertés fondamentales, représente un obstacle & la violence et d'abus, une garantie de la morale individuelle et sociale. Dans cet article, nous avons analysé et discuté ce sujet trés controversé et présent, voir les choses a partir de différentes perspectives, étudier les lois des pays ott 'euthanasie est Iégalisée et les cas non moins importants qui ont conduit disant lois de teinte. Dans le domaine particulier de l'euthanasie, le débat sur la biogthique est la nécessité du droit de vie de chacun (comme droit primaire, naturel et fondamental), mais la question de existence du droit de mourir (la mort dans les circonstances dexiger la modification significative de la qualité la vie), comme une expression du principe de Vautodétermination, Mots-clés: Euthanasie, droits et libertés, limites, droits primordiaux. CAPITOLUL I - Nofiuni generale 1.1. Aspecte introductive si totodati fundamental a lumii contemporane si este promovat prin diferite acte normative, educationale, legislative, politice, culturale gi mu in ultimul rand, prin media, Declarafia Universal a Drepturilor Omului statueazd faptal ca tofi‘oamenii au dreptul la viata, la sccuritate si la libertatea persoanei’, iar Pactul International cu privire la Drepturile Civile gi Politice ne spune cd ,dreptul la viata este inerent persoanei umane™ Exista multe definifii ale eutanasiei, din cele mai vechi timpuri gi pnd in prezent, dar toate acestea au o trasituré esentiald, gi anume ci eutanasia se poate realiza atat printr-o actiune (comisiv), cét si printr-o inactiune (omisiv). Conform acestei caracteristici generale, eutanasia poate fi definita ca fiind un ansamblu de actiuni sau inacfiuni medicale, avand un suport juridic si etic si {inandu-se intotdeauna cont de interesul superior al bolnavului. Pentru a putea infelege mai bine ce presupune aceasta definijie este imperios nevesar si amintim clasificarea cutanasiei. Asadar, literatura de specialitate a definit eutanasia in functie de mai multe criterii, cele mai importante fiind umatoarele: 1, Dupa felul in care se realizeazé: © Butanasie activa ~ acesta se refera la o moarte provocata in mod direct, pentru a-i curma bolnavului suferinga imutil, © Eutanasia pasiva — se refera la acea moarte datorata inac{iunii sau omisiunii utilizarit tuturor mijloacelor medicale, pentru a provoca aga numita “moarte naturala’ 2. Dupa forma intentiei de comitere a faptei, avem eutanasi ‘© directa - cauzatd cu intenjie directa, persoana in cauza nesimfind durerea, ‘* indirect ~ cauzata cu intentie indirectd, fiind urmarea unei actiuni intreprinse pentru a diminua sau pentru a stopa durerea. up seopul urmait: ‘© cutanasie cin mild —atunci cand moartea este provocata din compasiune, scopul find acela de a scuti bolnavul de durere. ‘© cugenetica ~ atunci cénd eutanasia este 0 modalitate de a elibera societatea sau familia de aceste persoane care “nu mai au valoare”, sau chiar pentru a ,.purifica” rasa, 4, in funetie de voinga sau consimfiméntul bolnavului © voluntara — cand aceasta hotarére apartine pacientului care este lucid. @ nevoluntara — atunei cand, din cauza neputinfei bolnavului de a-si exprima vointa, 0 alt persoana decide moartea acesteia (sunt cazuri in care nu existi nici un semn od bolnavul ar dori acest Juctu), dar intotdeauna se ia in calcul interesul pacientului © involuntara — se actioneaz’ impotriva vointei, de exemplu in cazul celor condamnat la moarte. Este important de precizat faptul cin literatura de specialitate, eutanasia se clasified in funetie de dou principii, si anume: - efectuati cu acordul pacientului (voluntaré, nonvoluntara si involuntari) - avand in vedere mijloacele i modul de efectuare (eutanasia activa si pasiva) 1 Precizari terminologice Cuvantul ,,eutanasie” isi are originea in limba greaca — euthanasia, fiind tradus ca ,.moarte usoard, moarte frumoasi, moarte bun”. Acest termen a evoluat de-a lungul timpului, asti exprimand suprimarea vietii unei persoane, cu voinfa acesteia si totodati la cererea ei, cu seopul de aj curma suferinta, Cuvantul ,,deliverance” a fost utilizat pentru prima oara de Barrington Mary Rose, pentru a da glas motivatiilor celor care susfineau eutanasierea, din ,,compasiune” si ,mila”, cu privire la persoanele varstnice’ * Anticolul (art.) 3 ~ Declaratia Universala a Drepturilor Omului ? at, 6 — Pactul International cu privire la Drepturile Civile gi Politice. 2Actualmente, din rafionamente ideologice, sunt transmisi termenii sinonimi, cum ar fi amercy killing” (avand infelesul de uciderea din compasiune sau din mili”) gi ,,self-deliverance” sau ,,deliverance” (cu sensul de ,,scapare”, ,,salvare”, ,Jiberare”), »Suicidul asistat”, intervine in cazul in care cineva, de obicei doctorul, un membru al familiei sau 0 persoan’ apropiati pune la indeména bolnavului mijloace si cunostinfe necesare pentru a-gi lua viaja, asadar aceasta persoani il asisti si fl ghideaz’i pas cu pas spre a-si pune capat viefii, respectind conditia de a nu interveni nemijlocit, in caz contrar intervenind cutanasia’. wvingrijirea paliativa® (numita gi ,,ingrijirea de confort”) are ca scop inlaturarea durerii si nu grabirea morfii, inst, nu urmareste nici amanarea ei. Prin acest termen se injelege ingrijirea pacicntului cat mai eficient posibil, prin inliturarea si alinarea durerii pacientilor care sufera de o boald incurabila intr-o faza terminal’, 1.3. Referinge istorice inca din cele mai vechi timpuri au existat contradictii si diverse argumente cu privire la acceptarea sau nu a eutanasiei. Filosofii greci erau de parere cA cei care deveneau 0 povara pentru societate trebuiau omordi, viafa lor find lipsita de orice sens si folos. Ei spuneau ca ..nu trebuie prelungit in nici un mod viata invalizilor finda acestia nu folosese nimanui, nici macar lor”. ‘Totodata intalnim aceeasi mentalitate si in Sparta antic, copiii cu handicap find osandifi la © moarte cumplit’, infometaji si murind in chinuri groaznice, acest lucru find consemnat de citre filosoful Platon’, Romani au pistrat moravurile acestora si au continuat aceastt crud& practical, lisfind si moar nou-ndscutii cu diverse malformatii, obiceiul continudnd astfel pand in cea de-a doua jumiatate a sec. 1V, cdnd datorita crestinilor si a influenfei acestora, practica aceasta a fost interzisa. Istoria atest faptul e& in Roma, sinuciderea era privitd ca fiind o moarte onorabild. Crestinisnul a adus un alt concept despre viata si moarte, pundnd accent pe scopul si sensul viet ‘Thomas Morus, in secolul al XVI-lea (1478-1535) a scris despre practica uciderii tuturor bolnavilor, el privind acest act ca find unul religios, sfant si pur, reusind astfel s& ,,scape societatea de cei nevrednici™. Francis Bacon (1561-1626) a inventat termenul de eutanasie, dandu-i o conotatie pozitiva, find considerat& o moarte usoara. Pentru inceput acest termen desemna efortul ardtat de medic sau de cel care ingrijea un bolnav de a il scuti de durere, considerdnd c’ trebuie sa i se garanteze linistea si posibilitatea unei morfi senine, ca mai apoi termenul si capete un nou sens, si anume uciderea bolnavului din mili. Istoria afirma faptul c& in anul 1779, Napoleon a cerut eutanasierea tuturor soldafilor care contactau © boali contagioas’. Sub stipanirea Iui Hitler, in Germania se practica de asemenea eutanasia, nou-nascutii cu diverse neajunsuti si boli fizice fiind omorafi. fn anul 1939 Adolf Hitler a legalizat practicarea eutanasiei, pentru inceput doar asupra copiilor cu malformafii, ca mai apoi gi cu privire la cei bolnavi mintal, celor cu incapacitagi psihice sau fizice, si raselor considerate inferioare’, ? History of Euthanasia, htp!/www.euthanasia.com/historyeuthanasia html * Asociatia Medical Mondial: Declaratia cu privire la asistarea pacientilor ia faa terminal a unei tmbolniviri incurabile cu dureri eronice intense, adoptatd de cea de-a 42-a Adunare Generala, Rancho Mirage, S.U.A., octombrie 1990. * History of Euthanasia, hitp:/wiw.euthanasie.com/historyeuthanasi. tml ® Platon, Republica II, 906, 7 intre 1938 si 1945 nazisti au exterminat peste 6 milioane de evrei pentru simplaratiune c& erau evrei. A fost o decizie politicd eu motivate rasial, un genocid, Din nefericire nu a fost singurul genocid, Este cunoscut faptl cn 200 de ani 3Dupa anul 1974, s-au conturat trei mari ideologii cu privire Ja moralitatea cutanasiei, in urma unui studiu amplu realizat de 300 de oameni de stiinya, opinia publica gi-a facut auzit glasul, ajungandu-se la trei mari coneepte. Primul consider’ viata un dar suprem, omului nefiindu-i permis s& decid asupra morfii lui’, Asadar, bolnavii erau asistaji medical pana in ultimul moment, inceredndu-se mentinerea viefii prin orice mijloace’. Cel de-al doilea curent consideré ci omul trebuie Lisat si moara cu demnitate, avand posibilitatea si decida asupra timpului gi modului in care aceasta va avea loc. Ei considerau ca este voia divinitstii ca bolnavul si moara, motiv pentru care bolnavul suferea, iar curmarea durerii ar fi dus la 0 moarte senina si in pace. Sustinatorii celei de-a treia opinii spuneau c& cel bolnay gi aflat fntr-un proces permanent de ingrijire medical& putea fi deconectat de la sistemul de susfinere a viefii, permitandu-i-se astfel o moarte naturala. CAPITOLUL I ~ Reglementarea eutanasiei in legislatiile diferitelor state 2.1. Reglementarea eutanasiei in dreptul olandez Olanda este primul stat care a legalizat eutanasia, in aprilie 2001, déndu-le pacientilor in faza terminala dreptul de a solicita sa li se pun capat vietii prin intermediul unei injectii letale, medicii nemaintrand sub incidenfa legit penale pentru acordarea acestei morfi din compasiune (merey killing)'°, Adoptarea prezentei Jegi a avut loc dupa ani de dezbateri gi a legalizat o practic tolerati din 1997, in 2002 au fost raportate, oficial, 2113 cazuri de eutanasie, dintre care 1893 apartineau unor bolnavi de cancer aflati in metastaza! in 2003 s-au inregistrat, oficial, 1815 cazuri, iar in anul 2004, numarul lor a ajuns la 1884 intre care 1533 s-au aplicat la domiciliu! pacientului"?, cazuti Legea olandeza prevede ci medicii pot aplica eutanasia daci sunt indeplinite urmatoarele conditii: a) trebuie s& existe 0 cerere expres a pacientului; b) doctorul trebuie sa aiba convingerea c& aceasta cerere are la bazii o reflectie profundes, ©) pacientul trebuie si se afle intr-o situatie medicali fara iesire (ireversibild) si sA sufere de durer insuportabile; d) medicul trebuie sa se consulte cel putin cu un alt medic care st dea un diagnostic independent; ¢) fiecare caz de eutanasie trebuie raportat unei comisii compuse dintr-un jurist, un medic gi un specialist in eticé. Aceasti comisie va verifica dacti au fost indeplinite toate criteriile mai sus mentionate. Daca aceasté comisie considera c& nu au fost respectate conditiile legale, va inainta coneluziile justifiei care poate inifia o procedura judiciara impotriva medicului. in incercarea de a evita abuzurile, s-a prevéizut o sancfiune de pand la 12 ani inchisoare pentru medicii care apliea eutanasia fara respectarea normelor legale, Din nefericire, de la data legalizarii eutanasiei, in Olanda nu s-au mai inregistrat progrese in tratarea paliativa de calitate a bolnavilor gi au mai rmas doar edteva centre specializate, in timp ce in Marea Britanie (unde eutanasia este interzisi), exist peste 300 de centre de tratare paliativa. de sclavagism au murit 10-20 de milioane de negri din Africa, in perioada 1600-1850, au murit aproximativ 12 milioane de indieni nativi din America de Nord. * pacintele John Breck, Darul sacra al viefli, Ed. Patmos, Cluj, 2001, p. 257. * Papa Joan Paul al-tl-lea, Evangelium Vitae, publicat in 24 Martie 2006, Sursa: Crisis Magazine, mai 2005. "© Ontario Consultans on Religious Tolerance, htp:/vww.religioustolerance.org/euthanas.htm. "" Retigious Tolerance, http:/www.teligioustolerance.org/euthanas htm. prensa Europea, http://hebdomario.typepad.com/confidencial_74/200S/04/holanda_reconoc htt 42.2. Reglementarea eutanasiei in dreptul belgian in Belgia, in data de 16 mai 2001, deputatii au decis legalizarea eutanasiei in anumite conditii si cu respectarea unei anumite proceduri, prevazute in capitolul II (Despre condifii gi despre procedurd), art, 3: pacientul trebuie si fie major sau minor emaneipat, capabil in momentul cererii, cererea trebuie sa fie formulata voluntar, sa fie deliberat’ si repetatd, ftiri a fi rezultatul unei presiuni externe, boala trebuie si fie ireversibila, pacientul s& sufere, fizic sau psihic, constant si insuportabil, medicul trebuie si informeze pacientul privind starea sa, speranja de viafé s.am.d., trebuie consultat si un alt medic (sau o echipa de specialitate, dact aceasta exista), medic independent si specialist in materia respectiva, in privinja caracterului grav si incurabil al bolii; Comisia de control, compust din 16 persoane, primeste, in termen de patru zile de la data actului eutanasiatic (putem suiblinia c& era mai potrivit controlul comisiei inainte de acest act ireversibil), dosarul pacientului!?; dac& dou& treimi din membrii comisiei consider’ c& au fost inclcate dispozifiile legale, dosarul este trimis procurorului. Legea prevede c& un medic nu poate si fie obligat s& practice, respectiv si participe la o eutanasie, Capitolul III (Despre declaratiile anterioare) al legii in cauzi recunoaste, in art. 4, validitatea asa-numitelor testamente vitale'’, 2.3, Reglementarea eutanasiei in dreptul Statelor Unite ale Americii in America eutanasia este interzisa aproape in toate statele, fticéind exceptie statul Oregon, unde, din 8 noiembrie 1994 aceasta este permisa in cazul celor grav bolnavi, aflati in mare suferinfa si aproape de moarte. Dreptul de a refuza un tratament medical si dreptul la integritate corporala, precum si valabilitatea testamentelor vitale — aplicabile in cazul eutanasiei pasive — sunt recunoscute in SUA. Stoparea tratamentului este admisi in mAsura in care voinfa pacientului poate fi stabilita fara echivoc'® Jurisprudenta SUA a coneis: ,céind pacientii na isi mai pot procura libertatea sau fer nu mai dorese si ducd 0 viata mizerd, rigoarea statului pentru a fi menfine in viata este mai putin obligatorie. O persoani in deplinatatea capacitatilor mintale, un adult suferind de 0 boalé in loc de insuportabila si incurabi a se vedea redus la stadiul unui copil — stadiul de dependenta’ are tot interesul si libertatea si slags © moarte umana gi demi ar 2.4. Reglementarea eutanasiei in dreptul francez Legislatia francezt imparte eutanasia in doua categorii, si anume: ‘* activa, cand se datoreazd interventiei medicilor, find clasificata omor premeditat; ‘© pasiva, adicd abjinerea terapeutics de la tratament”, fapt calificat drept neacordarea asistenfei medicale, Parlamentul francez a aprobat legea care recunoaste dreptul pacientului bolnav in faza terminala si refuze un tratament considerat deja inutil si si fie l4sat s& moard (ortotanasia), fra a dezinerimina eutanasia'’. Principalele dispozifii ale legii ar fi urmitoarele: * cind ,,actele medicale sunt inutile, disproportionate sau nu au alt efect decdt menjinerea artificiala a viefii, pot fi suspendate sau neutilizate”; " W. De Bondt, La nouvelle loi belge relative a l’euthanasie: la consecration de l’autonomie individuelle, in Revue de Droit International et de Droit compare, Ed. Bruylant, Bruxelles, Nr. 2/2003, p. 237 * burda N., Diaconu N,, Protectia juridicd a dreprarifor omului, Editura Universul Juridic, Bucuresti2007, p.146. 'S hepiswwvw.admd.net/eumonde. htm. " hitp:swwwreligioustolerance.org/euthanas. hin. " Hans-Heinrich Jescheck, Gunther Willms, Stafgesetzbuch, Leipziger Kommentar, Vol. 5, Editura Walter de Gruyter, 1989, p. 110. 5* este recunoscut dreptul pacientului in stare terminal de a refuza tratamentul medical, bazat pe un consimfimént informat asupra consecinfelor deciziei. Din acest moment pacientul va primi numai ingrijiti paliative; © validitatea documentelor (testamentul vital) in care pacientul a dispus pentru cazul in care ar fi in imposibilitate de a-si manifesta vointa; acestea sunt revocabile in orice moment, dar nu trebuie sa fi fost redactate de mai mult de trei ani; * doctorul trebuie sé informeze pacientul, familia sau persoanele apropiate daci s-a ajuns in situatia de a nu se putea face altceva decét aplicarea unui tratament care ar putea accelera moartea pacientului; ‘* in cazul in care pacientul este inconstient, decizia de a intrerupe tratamentul trebuie luata de cdtre 0 comisie de medici dupa consultarea familiei sau a persoanelor apropiate gi cu respectarea dispozifiilor anterioare. Aceste dispozitii sunt menite s@ excluda clandestinitatea sau decizia unilaterala a medicului; * legea prevede obligafia de a ctea spatii in centrele sanitare pentru ingrijirea paliativa’®, Remy Salvat (26 de ani), in mai 2008, atins de o maladie degenerativa foarte rar, i-a cerut prosedintelui Franfei, Nicolas Sarkozy, si i permiti si moari eu demnitate. Dupa refuzul pregedintelui, tanrul s-a sinueis in luna august!” 2.5, Reglementarea eutanasiei in dreptul german in Germania, Curtea de Justitie Pederala 2 afirmat, in 13 sept. 1994, c& voinfa clar exprimata a pacientului tebuie respectatii de citre corpul medical daci bolnavul se afl intr-o situ ireversibila” Admisibilitatea eutanasiei indirecte este recunoscuti de catre doctrina si practica me se regiseste si in jurisprudenta Tribunalului Suprem Federal, sentinta BGHST 42, 301?" in cagul eutanasiei pasive putem intélni neadoptarea sau intreruperea mijloacelor de prelungire a viefii din dorin{a pacientului si in cazul in care pacientul incurabil este incapabil sa igi declare vointa ~ aceste cazuri sunt acceptate — ; neadoptarea sau intreruperea mijloacelor de prelungire a viefii impotriva voinfei pacientului este ilicita. Totusi, eutanasia activa raméne icriminata (acest lueru se deduce din incriminarea omorului la cerere), ala si Articolul 216 din Codul Penal german spune: Art. 216 ~ Omorul la cerere: (1) ,,Daca o persoana este determinata s& comit& un omor, la cererea explicita si serioasé a victimei, pedeapsa este inchisoarea de la gase huni pind la cinei ani (2) Tentativa se pedepseste, Dreptul de a dispune asupra propriei vieti mu poate duce la nepedepsirea executarii unei cereri de a fi ucis. Autorul faptei previzute la art. 216 dispune asupra unei viefi strine, ceea ce este un motiv suficient pentru a fi pedepsit."” Curtea de Justitie Federala a legiferat in 13 septembrie 1994 faptul ca intotdeauna trebuie respectat dorinta pacientului, de c&tre medici, bolnavul suferind de o afectiune ireversibila”’, "* jung H., Hecser L., Bioetica transplantului de organe: atitudini europene, Revista Roman’ de Bioetic’, vol. 6, nt. 3, iulic-septembrie 2008, " Le cas de Rémy Salvat (21 aoit 1984 - 10 aoiit 2008). ® Roxin Claus, Traramiento Juridico-penal de la euthanasia, Revista electronica de ciencia penal y criminologia, RECPC 01-10 (1999), tradusd de Miguel Olmedo Cardenote. 21 W. De Bondt, La nowelle lof Belge relative a Weuthanasie: la consecration de [autonome individuelle, in Revue de Droit international et de Droit compare, Ed, Bruylant, Bruxelles, Nr. 2/2003, p. 238. » Hans-Heinrich Jescheck, Gunther Willms, Strafgesercbuch, Leipziger Kommentar, Vol. 5, Editura Walter de Gruyter, 1989, p, 108 62.6. Reglementarea eutanasiei in dreptul Marii Britanii Eutanasia este interzisa prin lege in Marea Britanie, cu excepfia anilor 1993 si 1994, cand medicii puteau suprima viaja pacientilor incurabili deconecténdu-i de la susfinerea artificiala Jurisprudenta considerd e& dreptul pacientului de a refuza un tratament constituic o libertate fundamentala si absolut iar mandatarii nu pot lua decizii medicale in numele pacientilor, numai doctorii putand Jua acest gen de decizii, in interesul pacientului. Chiar daca eutanasia este ilegala, multi tineri din Marea Britanie au apelat la justitie pentru a-si finaliza suferinta, in anu 1993, instanfa suprem din Marea Britanie le-a permis medicilor de la spitalul NHS sil deconecteze de la aparate pe Anthony Bland, in varst& de 17 ani, la cererea paringilor, in anul 1989, ca urmare a pribusirii unei tribune a stadionului din Sheffield, Anthony a suferit leziuni cerebrale grave”. in Marea Britanie, Hannah Jones, in varsti de 13 ani, suferea de 0 boala de inima de mai bine de opt ani, fiind supusi mai multor intervenfii chirurgicale. in momentul in care a fost programata pentru un transplant de inima, fetita a refwzat, motivand c4 nu mai doreste s& stea in le si si fie consultat de medici. Justitia i-a dat cAstig de cauza’®. CAPITOL II ~ Eutanasia in dreptul roman La fel ca si in alte sisteme de drept, problema tratata are la baz caracterul disponibil sau indisponibil asupra dreptului la viaf4, pentru ca mai apoi s4 apard discutia privind intaietatea dreptului la libertate asupra dreptului Ja viata”. Codul penal roman din anu! 1936 prevedea eutanasia ca fiind o forma atenuati a omorului”” Alexandru Boroi* arat& cd, in expunerea de motive se precizeazii cA art. 468 ,urmareste s& inlature discufiile din doctrina, dup’ care consimpimAntul victimei ar anula criminalitatea faptului”, Sub imperiul codului penal din 1969, avand in vedere inexistenfa unor prevederi speciale privind eutanasia, aceasta va fi incadratd la art. 174, 175 sau 176, in functie de circumstanfe, Astfel, dac& fptuitorul are calitatea de sof sau de rud& apropiatA a subiectului pasiv, infractiunea va fi sanicfionata ca si omor calificat (conf. art. 175 lit. ©), iar dac& Rptuitorul a mai sivarsit deja un omor, fapta va fi incadrata la art. 176 lit c, ca si omor deosebit de grav (la fel in cazul eutanasiei asupra unei femei gravide, dac& fAptuitorul a cunoscut aceasta stare). Amintim observatia ficut in doctrina potrivit careia, ,,date find circumstanfele speciale determinate de starea de sénatate a victimei, se pot refine atenuante judiciare™”, Este posibila participatia penal”? (coautorat, instigare sau complicitate) cu precizarea c& circumstanfele personale nu se vor risfrénge asupra participantului. In lumina evolufiei rel ® Roxin Claus, Tratamiento juridico-penal de la euthanasia, Revista electronica de ciencia penal y eriminologia, RECPC 01-10 (1999), tradusi de Miguel Olmedo Cardenote ® The case of Anthony David (Tony) Bland -21 September 1970 —3 March 1993. Sursa: www. cotidianuro, 25 nov. 2008 29 V. Dongoroz, S. Kahane, 1. Oancea, |. Fodor, N. Iliescu, C. Bulai, R. Stinoiu, V. Rosca, Explicaril teoretice ale Codului penal roman, vol. Il, Ed, Academiei, Bucuresti, 1971, p. 112. ? Dana-Laiza Tamasanu, in tucrarea Eutanasia in dreptul penal romén, aparutd in revista Dreptul 5/2005 precizeazt ck ‘omorul sAvarsit in urma rugamingi starutoare gi repetate, sub impulsul unui sentiment de mila, pentru a curma chinurile fizice ale unei persoane care sufera de o boald incurabila gi a cérei moarte era inevitabilé din aceastt cauza va fi [pedepsit cu nchisoarea corectional de Ia I la Sani. "Alexandru, Boroi — Euthanasia ~ Concept, controverse si reglementare, p. 80, Revista de drept penal nr.2/1995, citéndu-i pe C. Ratescu, T. Pop, V. Dongoroz, H. Aznavorian, M. Papadopolu, N. Pavelescu, Gh.Periteznu (Codul Penal Carol al II-lea adnotat, partea speciala, vol. Iii, Ed. Libraria Socee, Bucuresti, 1937, p. 100) ® Radu Chiripd - Dreprul constitutional fa viaf@ $i dreprul penel, bitp:/waw.raduchirita.olarticole/viata pa; in acelasi sons Alexandru Boroi, Euthanasia — Concept, controverse gi reglementare, p. 81 - Revista de drept penal nr. 2/1995 °°, Vasiliu, D. Pavel, G. Antoniu, D. Lucinescu, V. Papadopol, V. Ramureanu, Codul penal comentat si adnotat, Ecitura Stintfica si Enciclopedica, Bucuresti, 1975, p. 68, 7dintre medici si pacienti, acestora din urmé le-a fost recunoscut dreptul de a refuza sau opri o interventie In cazul in care este necesara o intervenjic de urgenfa iar pacientul nu isi poate exprima vointa, medicul va putea deduce acordul pacientului din manifestirile anterioare ale acestuia; conf. art. 17, in cazurile in care se cere acordul reprezentantului legal, iar acesta se opune unei interventii considerate de citre medici in interesul pacientului, decizia va reveni unei comisii de specialitate, Astfel, orice intervengie medicala presupune consimtamantul pacientulyi, un consimyamant format, bazat pe principiul etic al autonomiei individuale si pe dreptul la viata” {in aceste cazuri, nu avem de-a face cu o cutanasie, fapta medicului neintrand sub incidenfa art. 174 deoarece nu sunt intrunite elementele constitutive ale infractiunii de omor. ,,A nu incepe tratamentul sia nu il continua constituie conduita bolnavului” care, pottivit legii 46/2003 este rispunzator pentru decizia sa, Nici elementul subiectiv al eutanasiei nu este intrunit: medicul nu urmareste ‘moartea pacientului, ci salvarea viefii pacientului, depundnd toate diligentele in acest sens. Dac’, din contré, medicul, avand consimpiméntul pacientului, urmareste_ moartea pacientului, considerdnd ci aceasta este solufia pentru alinarea suferinfelor, atunci sivarseste infraciunea de omor. Partizanii eutanasiei susfin punctul de vedere conform céruia consimyaméntul ictimei ar exclude caracterul ilicit al faptei; pentru aceasta, ar fi nevoie de indeplinirea a douk conditii: s& priveasc’ un bun sau un interes de care persoana poate si dispund gi consimfiméntul si fie valabil, Prof, Florin Streteanu arata” cd in ,majoritatea sistemelor juridice actuale (considera) ca fiind indisponibil dreptul la viata”. George Antoniu™ precizeaza ed doctrina italian’ si germand s- pronuntat in aeclasi sens, Codul penal", 2 subliniat: consimgamantul subiectului pasiv poate actiona ca si cauzi justificativa, inst exclude aplicarea acestei cauze justificative in cazul infractiunilor contra viefii Nici in noua reglementare dreptul la vial nu este considerat un drept disponibil, prin urmare prima cerinta nu este indeplinita. Asupra celei de-a doua condijii (consimjaméntul si fie valabil), am ardtat mai sus faptul c& acest consimtimént este viciat. Acelora care au propus pedepsirea faptelor de omor sivarsite din compasiune si la cererea victimei li s-a raspuns c& legalizarea eutanasiei ar exercita o presiune nadmisibila asupra persoanelor cu un handicap, asupra batranilor, bolnavilor incurabili, care au {inc& dorinta de a trai, care ar fi culpabilizati, reprogindu-li-se c& au devenit fiinfe inutile gi traiese pe seama colectivitagii. De asemenea, criteriul incurabilitaqii este dificil de a fii folosit fayi de progresele stiin{ei, iar consimfamantul vietimei in aceste cazuri cu greu s-ar putea afirma o& este pe deplin liber”. S-a propus in doctrina invocarea starii de necesitate pentru excluderea rispunderii penale, asa cum s-a procedat acum céjiva ani in Olanda, Nu consideram cd este respectati, in acest caz, cerin{a proporfionalitatii; valoarea sociala a vietii find superioara celorlalte valori care ar putea fi invocate in acest caz, aga cum am susfinut si ardtat pe parcursul prezentei lucrari, CAPITOLUL IV — Cazuri celebre in materia eutanasiei in multe {ari unde eutanasia este ilegala, bolnavii, printre care tineri si chiar copii, s-au adresat justifiei pentru a-si finaliza suferinfa, In anul 1993, instanta suprema din Marea Britanie le-a permis medicilor de la spitalul NHS s&-1 deconecteze de la aparate de Anthony Bland, in varsti de art. 14 Legea Nr. 46 din 21 ianuarie 2003, * Dana-Luiza Tamasanu, Entanasia in dreptul penal romén, Dreptul nr. 5-2005, p. 174 Florin Streteanu — Drepr penal. Partea general, vol. 1, Ed. Rosetti 2003, p. 444. George Antoniu, Consimtiimdntul victinie’ - Revista de drept penal nr. 4/2003. % Legea nr, 3017/2004, Art. 25. — (1) Nu constituie infractiune fapta prevazula de legea penal savargita cu consimfimantul victimei, dacd aceasta putea si dispund in mod legal de valoarea sociala lezatt sau pusti fn pericol. (2) Dispozitiile alin, (1) nu se aplicé in cazul infractiunilor contra viet, in eazul infractiunilor contra integritatit corporate sau a Sanatiii acesteia nu se aplica, daca fapta la care s-a consimit contravine legii sau bunelor moravuri) * George Antoniu, Consimfiimdntul victimei ~ Revista de drept penal nr. 4/2003. 817 ani, 1a cererea paringilor. In anul 1989, ca urmare a prabusirii unei tribune a stadionului din Sheffield, Anthony a suferit leziuni cerebrale grave. In Marea Britanie, Hannah Jones, in varstd de 13 ani, suferea de boala de inima de mai bine de 8 ani, fiind supusi mai multor interventii chirurgicale. in momentul in care a fost programati pentru un transplant de inima, fetifa a refuzat, motivand cf s-a siturat de atdtea operafii si suferinfe si cd nu mai doreste sd stea in spitale gi sd fie consultatd de medici. Justitia i-a dat cagtig de cau. Vincent Humbert, un biiat de 25 de ani care cu 3 ani inainte a fost vietima unui accident rutier, in urma c&ruia a rimas tetraplegic, orb si mut (Locked-in Syndrome), constient, avand capacitafile auditive perfecte, reugea doar sé comunice prin intermediul semnalarii unui. impuls electronic, Mama sa fi citea din alfabet literele pe care acesta le semnala, pentru a compune ulterior cuvantul. Astfel Vincent a reusit si-i comunice mamei sale dorinja de a-gi curma viata si de expediere a unei scrisori oficiale presedintelui Jacques Chirac, serisoare prin care cerea acestuia recunoasterea dreptului de a muri. Presedintele francez i-a rispuns cu o scrisoare prin care marturisea compasiune si solidaritate, dar nimic mai mult. Vincent era disperat. Astfel, in anul 2003 mama sa a decis si ti administreze o injeciie letali din barbiturice potente, in prezenfa consimfamantului deplin al fiului su, care i-a declarat c& ,este ziua cea mai frumoasé din viata mea”, Un medic a observat cd Vincent si-a pierdut cunostinta,a cesta fiind transportat in sala de reanimare. Initial medicii i-au acordat ajutorul medical necesar, dar dupa putin timp au luat o decizie colegiali de suspendare a terapiei. in acest context, primarul Frederic Chaussoy face o declarajie: ,,Daca se pune intrebarea cine a cauzat moartea lui Vincent, voi raspunde ca am fost eu, dar nu d-na Humbert” in Roménia, Eugen Constantin Anghel, avand varsta de 28 de ani, si-a exprimat ultima dorinfi intr-o scrisoare adresati presedintelui Traian Basescu: ,Va cer imperios s& acceptati cutanasierea mea. Sufar de prea mult timp si am depus nenumarate eforturi si eu, si prietenii mei, pentru a fi ajutat, dar, din péicate, nu mai suport accasta suferin{’ inimaginabila si dorese s& plee din aceasti lume crud si nepasatoare, care nu vede suferinfa la care sunt supus din anul 2003”, Bolnavul avea ficatul distrus de cirozd, varice esofagiene, herie ombilicala si inghinala, encefalopatie hepatica. Eugen Constantin Anghel a fost refuzat de catre presedintele ‘Traian Basescu. in anul 2006, Italia a redeschis dezbaterile asupra ratificarii eutanasiei, datorita apelului disperat al pacientului Piergiorgio Welby, afectat de distrofie musculara progresiva. Welby, la varsta de 60 de ani, jumatate dintre acestia parcursi in conditiile unei deficienfe motorii absolute, alt treime ~ fara a putea vorbi sau scrie. fn pofida ignorarii cerinfei sale din partea guvemér statului, i se va aplica eutenasia pasiv’, desi nu va fi recunoscut oficial acest fapt. Argumentat prin simpla sistare a functiondtii utilajului medical de asistenfa vitala din considerente etico-medicale, ce calificd starea pacientului ca find fard speranja de ameliorare. Un alt caz similar, care a nscut polemic in cadrul aparatului juridico-penal si politic, a fost ce al d-nei Eluana Englaro (aflata de 17 ani in stare vegetativa permanent) cAreia ulterior, la rugdmintea parinfilor acesteia prin interventia organelor politice ale statului, i s-a aplicat indirect eutanasi Cu ocazia cazului ,,Dianne Pretty’*’, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a declarat c& nu exist ,dreptul la moarte”, autonomia persoanei nefiind un motiv intemeiat pentru a se renunta la protejarea viefii prin dezincriminarca cooperirii la sinucidere, confirménd astfel decizia judecatorilor englezi. Pretty suferea de o boali incurabila si se temea ci va muri asfixiati din cauza acestei boli, astfel inedt aceasta a cerut autoritijilor britanice si ti recunoased dreptul de a se sinucide, cu ajutorul sofului stu, pentru c& ea se afla in imposibilitate de a-si pune capat zilelor, fiind paralizata. Ca urmare a faptului ci cererea a fost respins& de citre instanjele britanice, Pretty a recurs la CEDO, invocdnd faptul cd i s-au violat drepturile fundamentale recunoscute de art, 2, 3, 8, 9 si 14 ” Curtea European’ a Drepturilor Omului, cauza nr, 2346/2002, Pretty , Marii Britanii, hotArérea din 29 aprilie 2002. 9din Declarafia European a Drepturilor Omului, Reclamanta a invocat violarea dreptului de a nu fi supus torturii si nici altor pedepse sau tratamente inumane sau degradante (art. 3), CEDO a recunoseut aceasta obligajie negativa a Statului insa situafia reclamantei nu era imputabila Ang] Principiul autodeterminarii — care rezultd, in opinia reclamantei, din dreptul a intimitate si la viafa familiala (art. 8) — ar permite persoanei sf facd ce doreste cu corpul sau, evitandu-se orice ingerin{& a statului in dorinfa persoanelor de a-si pune capat viefii. CEDO, pentru a clarifica situatia, aminteste cA alin, 2 al art, 8 permite legii s& limiteze libertatea individual, daca este necesar pentru © societate democratic’. in rationamentul proportionalitayii trebuie comparata importanja dreptului la intimitate afectat prin intervenfia statului si, pe de alta parte, bunul juridic protejat de lege, iar in acest caz, in opinia CEDO, protectia viefii este mai important, CEDO atrage atentia asupra faptului ca interdietia absolut 2 cooperarii Ia suicid are ca si obiectiv protejarea vielii_ persoanelor vulnerabile aflate in situafii critice; astfel Curtea nu considera c& .interdictia absoluta a suicidului asistat este disproportionat” (rafionament perfect valabil gi in cazul eutanasiei, de altfel). De asemenea, Pretty a invocat art. 14 (care interzice discriminarea), considerindu-se discriminati. Totodaté, Dianne Pretty nu considera c& face parte din persoanele ,,vulnerabile” pe care legea incearcé si le protejeze. Pentru a justifica aplicarea identica a legii, sentinfa invoca un motiv privitor la prudenf&: dificultatea diferenjierii intre persoanele care sunt sau care nu sunt vulnerabile. Art. 2 al Conventiei arata faptul ca dreptul la viata este unul fundamental si garantat de lege, acesta nu ar include si faptul recunoasterii autonomiei bolnavului incurabil terminal, iar cu aceasta excluderea ingerinfei straine asupra deciziilor luate de catre aceasta? Se poate deduce din art, 2 al Conventiei Europene dreptul de a muri? Curtea a raspuns la aceast’ intrebare, Reclamanta susfinea c& art, 2 al Convenfiei protejeazi adreptul la viata”, iar nu viata instisi si recunoaste oricirei persoane dreptul de a alege intre a trai sau nu, lisind dreptul persoanei si refuze tratamentul sau s& se sinucida. Curtea a considerat inst ci dreptul la viaj& nu poate fi inferpretat ca implicand un aspect negativ. Art. 2 nu are nici o legatur’ cu calitatea vietii sau cu ceea ce o persoanti alege si fact cu viafa sa” gi de aceea, nu poate, fri a risca o distorsiune de limbaj, s& fie interpretat in sensul ci ar conferi un drept diametral opus dreptului Ja viafi, anume dreptul de a muri; el nu poate crea un drept la autodeterminare, potrivit clruia un individ ar putea si aleag moartea, mai degrabi decd viata”. in consecinta, Curtea a considerat c& ..nu se poate deduce din articolul 2 al Conventiei dreptul de a muri, fie cu ajutorul unui tert, fie cu ajutorul unei autoritafi publice” si nu a considerat legitima crearea unei exceptii la protectia vietii, exceptie care ar putea pune in pericol multe persoane care se afla in situatii dependente. Actualmente, in stadiul jurisprudenfei Curfii, eutanasia activa reglementata nu este impusi de art. 2 al Convenfiei. in legaturai cu cea pasiva insa, intr-o prima eauzt (CEDO, decizia din 10 februarie 1993, cauza nr, 20527/92, Widmer c. Elvefia), Curtea admite faptul cd nu poate fi tras la nispundere sau criticat legiuitorul nafional. Curtea European a Drepturilor Omului largeste sfera protejarii dreptului la viafa, incluzdind aici nu numai actele de natura a suprima viata unei persoane, dar, in situatii exceptionale, care ar putea aduce atingere in orice fel integrititii fizice unei persoane, savarsite in condi pericliteazi viata persoanei, chiar dac’ nu a survenit decesul acesteia, Consider ca eutanasia poate fi discutata in functie de cazul coneret la care ne raportim, pe de-o parte, si in functie de contextul etic, juridic, al zonei, al sovietifii si al religiei. La o prima analizi, simplisti $i dezinteresata, cutanasia poate parea solufia ideal, facilé pentru a incheia suferinta celor bolnavi, dar si pentru a naste o aparenta evolutie pe plan juridic si nu numai. Totusi, la o privire mai atentd, observam c& a da o definifie a ceea ce este etic, atunci cand ne raportaim la suprimarea unei viefi, fie ea si pentru curmarea suferintei, este, dacd nu imposibil, foarte greu, atingand de multe ori zone sensibile ale moralului colectiv, implicénd intr-o astfel de dezbatere nu doar sfera juridica, morala si medical a unei soviet. 10BIBLIOGRAFIE L_ TRATATE, CURSURI, MONOGRAFII Breck J., Darul sacru al vietii, Patmos, Cluj, 2001. Chirit’ R., Dreptul constitutional la viata si dreptul penal, Ed. Stiingific& gi Enciclopedica, Bucuresti, 1975 * Dongoroz V., Kahane $., Oaneea 1., Fodor L., Iliescu N., Bulai C., Stinoiu R., Rosca V., Explicatii teoretice ale Codului penal romdn, vol, Ill, Bd. Academiei, Bucuresti, 1971. * Jescheck H. H., Willms G., Strajgesetzbuch, Leipziger Kommentar, Vol. 5, Ed. Walter de Gruyter, 1989. © Purdi N., Diaconu N., Protectia juridied a drepturilor omului, Ed. Universul Juridic, Bucuresti. * Streteanu F., Drept penal. Partea general, vol. 1, Ed. Rosetti, 2003. © Trif B.A, Astarastoaie V., Cocora L.,, Euthanasia - Suicidul asistat - Eugenia: pro versus contra, Bd. Infomedica, Bucuresti, 2002 * Vasiliu T., Pavel D., Antoniu G., Lucinescu D., Papadopol V., Rémureanu V., Codul penal comentat $i adnotat, Ed, $tiinjificd si Enciclopedicd, Bucuresti, 1975. I, ARTICOLE, STUDI DE SPECIALITATE, © Boroi A., Euthanasia ~ Concept, controverse $i reglementare, Revista de Drept penal w:2, 1995, + De Bondt W,, La nouvelle loi belge relative a l'euthanasie: la consecration de l'autonomie individuelle, in Revue de Droit International et de Droit compare, Ed. Bruylant, Bruxelles, Nr. 2/2003. + George A., Consimydimantul victimei, Revista de drept penal nr. 4/2003. + Jung H., Heeser L., Bioetica transplantului de organe: atitudini europene, Revista Romangs de Bicetica, vol. 6, nr. 3, iulie-septembrie 2008, * Papa Joan Paul al-ll-lea, Evangelium Vitae, publicat in 24 Martie 2006, Sursa: Crisis Magazine, mai 2005. © Roxin C., Tratamiento juridico-penal de la euthanasia, Revista electronica de ciencia penal y ctiminologia, RECPC 01-10 (1999), tradusii de Miguel Olmedo Cardenote + Smith W.J., Euthanasia in Europe, in revista National Review, 23 decembrie 2003, * Tamaganu D. L., Eutanasia in dreptul penal romén, Dreptul nr.5, 2005 © Tamasanu D.L., luerarea Eutanasia in dreptul penal roman, aparuté in revista Dreptul 5/2005. I. JURISPRUDENTA © Cazul Afffiire Vincent Humbert, La Cour européenne des droits de thomme, décision numero 2489/1/2013, Dans son intitulé Fin de vie, autonomie de la personne, volonté de mourir”, 2004. * Cazul Anthony David (Tony) Bland, Supreme Court decizion number 1045/R/1992, On BBC News, © Cazul Dianne Pretty, Sentinfa nr. 23 a CEDO pronunfati in data de 29.04.2002 dosar nr. 2346/02, Culegerea Jurisprudenta CEDO nr 26/2002. + Cazul Eugen Constantin Anghel, ( Ziare.com ), noiembrie 2008. a.Cazul Hannah Jones, Jurisprudenta CEDO nr. 1623/R/2002, Culegerea de deeizii CEDO pe anii 2001-2002, Bucuresti, 2002, Cazul Piergiorgio Welby, Sentenza della Corte Suprema numero 526/1/2006, New York Times 2006 Cazul Rémy Salvat, Decizia CEDO din aprilie 2008 nr. 1695 Cazul Vincent Humbert, Decision number 1321/R/2001, Magazine Decision” number 19, april 2002. Cazul Widmer Carlo, Jurisprudenta CEDO nr. 213/2005, Culegerea de decizit CEDO pe anii 2005-2006, Bucuresti, 2005, 1V.DECLARATIL, PACTE Declarajia cu privire la gjutorul medical in scop de suicid, adoptata de cea de-a 44-a Adunare Generala, Marbella, Spania, septembrie 1992 ~ Asociafia Medicala Mondiala, Revista trimestriala ,,Drepturile omului”, Spania, 1993, Declaratia cu privire la asistarea pacienjilor fn faza terminal a unei imbolnaviri incurabile cu dureri cronice intense, adoptati de cea de-a 42-a Adunare Generali, Rancho Mirage, S.UA., octombrie 1990 ~ Asociajia Medical Mondiald, Revista trimestriala ,Drepturile omului”, America, 1991, Pactul International cu privire la Drepturile Civile si Politice, Culegere de acte intemafionale in domeniul justitiei, Ed, Cartea Justifiei, Vol. 11, Bucuresti, 2011 Declaratia Universala a Drepturilor Omului, Culegere de acte internationale in domeniul justifiei, Ed. Cartea Justifiei, Vol, Il, Bucuresti, 2011. . SITE-URI INTERNET History of Euthanasia, ( hitp//www-euthanasia.conyhistoryeuthanasia.html.); consultat la data de 10.01.2015 Le site de Passociation pour le droit de mourir dans la dignité (http://www.admd.net/eumonde.htm ) consultat la data de 29.01.2015 Ontario Consultans on Religious Tolerance, (huip:/www.religioustolerance.org/euthanas.him. ); consultat la data de 27.01.2015 Prensa Europea, (hutp://hebdomario.typepad.com/confidencial_74/2005/04/holanda_reconoc.hunl, % consultat la data de 15.01.2015 VI. ALTE SURSE ‘Academia Romana, DEX ~ Dicfionarul explicativ al limbii romdne, Edigia a M-a, 2012. Hanga, V., Dicfionar juridic A-Z, Ed, Lumina Lex, Bucuresti, 2007 12