Republica Moldova - stat suveran, independent si democrat

ce sărbătorește deja cea de-a 30-a aniversare a sa de la

adoptarea Declarației de Independență, recunoscută oficial la
2 martie 1992, când obține statutul de membru al ONU.
La începutul anilor 90, fiind cuprinsă de criza economică,
totuși restructurarea promovată de
M. Gorbaciov a dus la liberalizarea regimului sovietic cu
următoarele premise:
-Perestroika (1985-1991)
-Mișcarea de renaștere națională (1988-1991)
-Adoptarea declarației de Independență (27 august 1991)
Evoluarea mandatelor pentru președenție începând cu
Mircea Snegur până în prezent cu Maia Sandu, au făcut ca
statul Republica Moldova să se dezvolte în toate sferele:
socială, politică, economică.
30 DE ANI DE LA INDEPENDENȚA REPUBLICII MOLDOVA
ISTRATI NICOLETA
gr.220, Membru al Cercului de Istorie „Ecoul Timpului”
Calificarea „Asistent medical”, specialitatea „Îngrijirea bolnavilor”
GUJA VERONICA
Conducătorul științific al cercului,
Profesor la disciplina Istoria Românilor și Universală
 REZUMAT
Actul fondator al Republicii Moldova din 27 august 1991 este marcat
în fiece an ca Ziua Națională a Republicii Moldova sau Ziua
Independenței.
280 de deputaţi au semnat memorabilul document, iar sute de mii
de cetăţeni au salutat, în Piaţa Marii Adunări Naţionale din Chişinău,
acest eveniment istoric. 
Republica Moldova a obținut recunoașterea oficială a statalității, la
2 martie 1992, când a obținut statutul de membru al ONU.
ACTUALITATEA TEMEI
Republica Moldova aniversează 30 de ani de la adoptarea
Declarației de Independență .
În 27 august 1991, Republica Moldova se declara „stat suveran,
independent și democratic, liber să -și hotă rască prezentul și
viitorul.”
Unul dintre cele mai importante momente ale ultimilor 30 de ani a
fost pentru Republica Moldova semnarea și ratificarea Acordului de
Asociere între Republica Moldova şi Uniunea Europeană .

SCOPUL CERCETĂRII
1. Utilizarea limbajului istoric în diverse situaţii de învă ţare şi de
viaţă , respectâ nd cultura comunică rii.
2. Amplasarea în timp şi spaţiu a evenimentelor, proceselor,
fenomenelor, demonstrâ nd înţelegerea continuită ţii şi schimbă rii în
istoria contemporană .
3. Analiza critică a informaţiei, pornind de la cultura istorică ,
manifestâ nd poziţia cetă ţeanului activ şi responsabil.
FRAGMENT DIN DECLARAȚIA DE INDEPENDENȚĂ:
„Republica Moldova este un stat suveran, independent și democratic,
liber să-și hotărască prezentul și viitorul, fără niciun amestec din
afară, în conformitate cu idealurile și năzuințele sfinte ale poporului
în spațiul istoric și etnic al devenirii sale naționale.”
ACORD DE ASOCIERE ÎNTRE REPUBLICA MOLDOVA, ȘI UNIUNEA
EUROPEANĂ ȘI COMUNITATEA EUROPEANĂ
Ratificarea Acordului de Asociere între Republica Moldova şi Uniunea
Europeană în Parlamentul de la Chișinău. 2 iulie 2014
DEPUTAȚII ÎN PARLAMENTUL REPUBLICII MOLDOVA DE
LEGISTRATURA A DOUĂSPREZECEA (APRILIE 1190 – MARTIE 1994)

PROCLAMAREA INDEPENDENŢEI PE RUINELE URSS-ULUI

La începutul anilor 1990, URSS a fost cuprinsă de criza economică,
politică și interetnică.
Restructurarea promovată de Mihail Gorbaciov a dus la
liberalizarea regimului sovietic.
Astfel, în 1990 a primit premiul Nobel pentru Pace.

PREMISE EFECTUATE ÎN REPUBLICA MOLDOVA

Procesul afirmării şi dezvoltării statului Republica Moldova îşi are
începutul la intersecţia anilor ’80–’90 ai sec. XX.
Liberalizarea statului sovietic iniţiată de „perestroika” gorbaciovistă
şi de mişcarea de renaştere naţională a trezit în societate un activism
social-politic sporit al populaţiei, tentative de a realiza dreptatea
socială şi istorică,
mai întîi de toate, în sfera spiritual-culturală a societăţii:
-păstrarea şi dezvoltarea limbii
-dezvoltarea culturii şi tradiţiilor naţionale
-consolidarea identităţii etnice şi culturale etc.
Altfel spus, apariţia statului Republicii Moldova a fost condiţionată
de câteva procese semnificative aflate într-o relaţie de
interdependenţă, şi
anume
perestroika gorbaciovistă (1985–1991),
mişcarea de renaştere naţională (1988–1991)
adoptarea Declaraţiei de Independenţă a Republicii Moldova (27
august 1991)
CRONOLOGIA PREȘEDINȚILOR REPUBLICII MOLDOVA (1990 – 2024)
În imaginea alăturată este reprezentată pe axă crologică evoluția
mandatelor președinților R.Moldova, începând cu primul președinte
Mircea Snegur până la actualul președinte doamna Maia Sandu.

MIRCEA SNEGUR (1990 – 1997)

Pe durata mandatului său, au început reformele, inclusiv
privatizarea proprietăţii de stat.
PRIVATIZARE - trecere a unei întreprinderi sau a unei instituții ori a mai
multora din proprietatea statului în proprietatea particulară .
Reforma lui Snegur ce ține de privatizare a transformat unele terenuri,
case și uzine în proprieță ți private.
Mircea Snegur a semnat aderarea Republicii Moldova la Comunitatea
Statelor Independente
In perioada lui snegur a fost adoptată pentru prima dată Constituția
republicii moldova la 29 iulie 1994
 Contituția Republicii Moldova a fost adoptată pentru prima dată la
29 iulie 1994.
Aceasta este legea supremă și principală a Republicii Moldova și a
societății statului.
Constituția determină principiile generale ale societății, drepturile
și îndatoririle omului.
PETRU LUCINSCHI (1997 – 2001)
A fost continuat procesul de privatizare a proprietăților de stat. În
domeniul politicii externe, a început procesul de integrare a
Republicii Moldova în Uniunea Europeană și de distanțare față de
țările din Comunitatea Statelor Independente (CSI).
VLADIMIR VORONIN (2001 – 2009)
Vladimir Voronin prin măsurile pe care le-a promovat, a compromis
relațiile Republicii Moldova atât cu Uniunea Europeană,
cu România ca țară membră a UE, dar și cu Rusia.
El a acordat peste 2000 de distincții de stat, toate mergând către
apropiații săi din electoratul PCRM ori către funcționarii oportuniști.
MIHAI GHIMPU (2009 – 2010)
A studiat la Facultatea de Drept și la Universitatea de Stat din
Moldova. 
Mihai Ghimpu este una dintre figurile marcante ale mișcării pentru
renaștere națională a românilor din Basarabia.
VLADIMIR FILAT (decembrie 2010)
Fiind președinte a continuat reformele predecesorului său.

MARIAN LUPU (2010—2012)

Datorită studiilor sale postuniversitare la Academia Economică "A.
Plehanov„, acesta încearcă să îmbunătățescă situația economică din
stat.

NICOLAE TIMOFTI (2012 - 2016)

Nicolae Timofti s-a născut pe 22 decembrie în anul 1948
în Ciutulești, Florești. El a absolvit Facultatea de Drept a Universității
de Stat din Moldova în perioada (1967-1972).
La 22 mai 2012, Nicolae Timofti a promulgat Legea cu privire la
modificarea și completarea Legii 100 privind actele de stare civilă, ca
urmare, cetățenii Republicii Moldova pot să-și indice în actul de
identitate naționalitatea română dacă se auto-identifică români.

IGOR DODON (2016 – 2020)

Igor Dodon s-a născut la data de 18 februarie 1975, în
satul Sadova din raionul Călărași.
A absolvit Facultatea de Economie din cadrul Universității Agrare de
Stat din Moldova (1997)
Facultatea de Management din cadrul Academiei de Studii
Economice din Moldova (1998).
Facultatea de Drept .

MAIA SANDU (2020 – 2024)

Este o economistă și politiciană pro-europeană din Republica
Moldova, care deține funcția de președinte al Republicii Moldova
începând cu 24 decembrie 2020, după ce a câștigat alegerile
prezidențiale din 2020. S-a născut la 24 mai 1972 .
Academia de Studii Economice a Moldovei (ASEM)
Facultatea de Management.
Academia de Administrare Publică

CELE 10 OBIECTIVE ALE DOAMNEI M. SANDU ( zic din ppt)

1.Dreptate, ordine și disciplină
2.Locuri de muncă acasă și familii unite
3.Pensie minimă de 2 000 de lei
4.Două miliarde de lei anual pentru proiecte de modernizare a satelor
5.Scoaterea Moldovei din izolare și apropierea de Uniunea
Europeană
Reducerea cheltuielilor președintelui
7. Identificarea de soluții legale pentru declanșarea alegerilor
parlamentare anticipate
8. Insistarea ca bugetul pentru anul 2021 să fie un buget pentru
oameni
9. Identificarea resurselor pentru ca agricultura să iasă din criza
provocată de secetă
10. Propunerea unui program de susținere a micului business afectat
de criza economică