proiectele lor de Schlatter, Montbach [i Freiwald, proiecte pe care la timpul cuvenit Comisia Tehnic`

[i le-a \nsu[it, cu unele recomand`ri. Nu s-au ivit obiec]ii nici \mpotriva plasticii arhitecturale \n stil
"neogotic englezesc", cu panouri de tencuial`, profile din piatr` de Rusciuc [i elemente decorative din
migm` de piatr`… Obiec]ii se ivesc numai din partea Episcopiei Råmnicului, [i numai pe parcurs,
reclamånd o arhitectur` \ntr-un stil "curat bizantic", potrivit ritului ortodox… Se [tie c` Alexandru
Orescu prezint` \n final [i el un proiect pentru aceast` lucrare, pe care Comisia Tehnic` \l g`se[te
"\ndestul de bine combinat", dac` se vrea \ntr-adev`r o biseric` \n stil ortodox… |n 1858 se reia
\ntreaga problem` a acestei lucr`ri [i p`rerea Comisiei Tehnice este ca \n locul acestei biserici s` se
cl`deasc` un alt edificiu mai \nc`p`tor [i mai analog cu importan]a pie]ei… Cunoa[tem c` pietr`ria
adus` de Oliva Italianul - 500 buc`]i marmur` - printr-un contract de aprovizionare din anul 1850, este
luat` pentru trebuin]ele Palatului Universit`]ii28), iar arhitectul Ministerului Cultelor face \n 1865 un
plan pentru un parc pe locul acestei biserici29). Tårgul Mo[ilor. Cortul Domnesc de la Mo[i [i
\nceputul unui program al Expozi]iilor Na]ionale. Tårgul de vite [i de furaje ]inut pe locul unui obor
cu ocol de vite avea loc \n zilele de mar]i [i de vineri. |n afar` \ns` de aceste dou` zile, se mai ]inea [i
un tårg special, cu o durat` mai mare, la sfår[itul prim`verii, purtånd numele de "Mo[i". Cu prilejul
acestui tårg anual aveau loc s`rb`tori la care participa \nsu[i Domnitorul [i suita sa de dreg`tori.
Tocmai pentru aceste s`rb`tori se ridica "Cortul Domnesc" unde avea loc ceremonia, cåntau
tarafurile de l`utari [i jucau c`lu[arii… Alexandru Ioan Cuza a inten]ionat s` transforme acest tårg al
Mo[ilor cu S`rb`toarea Na]ional` a Mo[ilor \ntr-o "Expozi]ie Na]ional`". Un proiect de lege, nedatat
(se pare de prin 1862), prevedea c` "S`rb`toarea Na]ional` a Mo[ilor" devine pe viitor [i o expozi]ie
na]ional` de produc]ie [i succesuri indigene din toat` Romånia, \n arte, industrie, manufactur`
]`r`neasc`, agricultur`, cre[tere de vite, \ntreceri sportive etc. Acest anteproiect de lege s-ar putea
crede c` st` la baza Decretului din 1864, care viza mutarea mai \ntåi a Tårgului de la Mo[i, aflat pe o
mo[ie particular`, pe mo[ia statului de la Cotroceni… Pentru mobilarea cortului de la Mo[i. Bålciurile
Capitalei. Prilejuit de deschiderea Tårgului de la Mo[i \ntotdeauna avea grij` de cur`]irea terenului [i
a[ternerea lui cu nisip \n vederea \nfiin]`rii corturilor cerute, precum [i dregerea drumurilor pe care
se comunic` la el cu tr`surile. Tot a[a se car` acolo frunz` pentru umbrarele ce se fac pe lång` aceste
corturi. Trebuie s` amintim c` pentru ]inerea bålciurilor de pretutindeni, pe aceste terenuri se aflau
totdeauna "barace" anume f`cute de proprietarii bålciurilor, iar dac` totu[i asemenea barace nu se
aflau, tårgove]ii interesa]i trebuiau s`-[i ridice corturi, zise [i "perdele", pentru ad`postirea m`rfurilor
sau pentru petreceri. Deschiderea tårgului de la Mo[i, la data de 24 iunie, era precedat` de o
ceremonie cu totul deosebit`, "spre \nalt` solemnitate", la care participa \nsu[i Domnitorul cu
invita]ii s`i, avånd loc [i o "tratac]ie" \nso]it`, "dup` vechiul obicei", de o serbare na]ional`, cu l`utari,
orchestr`, muzic` militar`, jocuri de c`lu[ari etc. Cortul rezervat Domnitorului [i invita]ilor s`i era o
lucrare preten]ioas`, extrem de costisitoare [i dup` \ncheierea tårgului trebuia ridicat [i p`strat \n
bun` stare, pentrudcsdcssdcs