IV.3.

Sub- sistemul viar Sub-sistemul viar (sau stradal) este ansamblul alcătuit din totalitatea
elementelor necesare pentru deplasările oamenilor şi bunurilor şi a relaţiilor dintre acestea. Sub-
sistemul viar este în același timp suportul mobilitatii urbane; de aceea el trebuie privit integrativ-
alături de trama stradală, care reprezintă suportul mobilității, face obiectul predilect al morfologiei,
sunt și alte elementele care fac parte sau contribuie la funcționarea lui ca întreg: utilizatorii
(vehicule, pietoni), administratorii (primăria prin administraţia străzilor/ domeniului public), spaţiul
plantat și mobilierul urban conex, tehnologia (instrumentele de analiză/ monitorizare/ prognoză a
traficului). Analiza sistemului viar se face prin două tipuri de instrumente, care însă nu pot acționa
independent, ci în strânsă colaborare: a) analiză calitativă, care se ocupa de cadrul urbanistic al
mobilităţi, morfologia tramelor stradale, spaţiul străzii, morfologia fronturilor, pietelor, etc, relaţiile
spaţiale-funcţionale b) analiza cantitativă, care se ocupa de cadrul tehnic al mobilităţii: natura
traficului, intensitatea, fluenţa, dinamica în raport cu interesele oamenilor, etc. Precum se observă,
analiza morfologică a sistemului viar face parte din grupa instrumentelor calitative de analiză. Ea nu
epuizează complexitatea acestui subiect, iar în lucrarea de față expunem doar considerentele
morfologice de analiză a acestuia. _______________________ 134 Tabel 3 Tabel sintetic cu câteva
din cele mai importante criterii morfologice de diferențiere a tramelor stradale. După geometrie -
rectangulare (grid) - radiale - diagonale - alveolare (sau celulare) - arborescente MORFOLOGIE
URBANĂ 135 a. După direcționalitatea traseelor - mono-direcționate (catre un centru/ punct de
interes) - bi-direcționate - poli-direcționate b. După densitate/fragmentare* - foarte dense şi dense -
medii si laxe _______________________ 136 c. După provenienţa şi evoluţie* - planificate -
vernaculare (organice) - mixte d. După criteriul conectivităţii interne - bine- conectate - mediu-
conectate - slab- conectate e. După criteriul conectivităţii externe (relaţii în sistem) - bine- conectate
- mediu- conectate - slab- conectate *- tipurile se stabilesc în raport cu câmpul de analiză, nu se
poate defini un tipar general IV.3.1. Criterii de analiză morfologică a sub-sistemului viar - trame
stradale Analiza morfologică a tramelor stradale ia în calcul o serie de criterii: - geometria tramei - cu
referire la profilul longitudinal al traseelor: tramă rectangulară / ramificată/ radial-concentrică/
mixtă - forma și distribuția nodurilor/ intersecţiilor – în T, în X, în L, girații / distributie ordonata/ grid,
arbore, etc - gradul de ierarhizare – dat de numarul de tipuri de trasee și noduri existente, care
generează categorii de gabarite în raport cu fluxurile de trafic– categoria I, II, III, IV
(prezenţă/absenţa a transportului în comun ) MORFOLOGIE URBANĂ 137 - gradul de conectivitate –
dat de numarul de conexiuni între diferitele niveluri ierarhice conținute în rețeaua respectivă - după
tipul de direcționalitate- trame mono-directionate, liniare, sau trame multi-directionate, radial
concentrice, sau nedirectionate Aceste criterii strict morfologice pot fi completate cu altele, de
factură istorică sau funcțională. - vechimea - tronsoane păstrate din perioada medievală, străpungeri
de artere în perioada modernă, etc - modul de apariţie – trama proiectată/ spontană - caracterul
străzii după funcţiunea dominantă-comercială, de promenadă, de tranzit,etc. IV.3.2. Trama stradală.
Modele teoretice Trama stradală poate fi considerată elementul-suport cu cea mai mare forță de
structurare la nivelul sistemului urban; ea este un element definitoriu pentru forma urbană și
participă determinant la constituirea identitătii locale. Trama stradală este poate şi cel mai vizibil
element al țesutului urban, definindu-i imaginea și fiind totodata purtătoarea unor informații legate
de istoria urbană, de cultura locală, de gesturile edificatorii majore în privința dezvoltării orașului.
Trama stradală se comportă ca o rețea în cadrul sistemului, dat fiind conexiunile puternice între
elementele sale componente- cele liniarestrăzile, traseele și cele punctuale, intersecțiile, piețele.
Grad