Test de evaluare sumativă- Varianta I

Unitatea de învățare: Economia în epoca modernă

Sursa A.„Asupra acestui principiu insist ( importanța industriei și comerțului), pentru că este sigur că el
ne scoate în afara regatului cantități sporite de mărfuri necesare consumului tărilor străine ( aceste
mărfuri sunt: vinurile, oțelul, fierul, fructele, hârtia, pânzeturile, produse de lux,mătase) pentru 12-13
milioane de livre. Acești bani sunt „minele” regatului nostru... Dincolo de avantajele pe care le va aduce
intrarea unei cantități mai mari de argint în regat, este sigur că prin manufacturi, un milion de oameni
care acum lâncezesc în trândăvie își vor putea asigura existența; că un număr la fel de considerabil va
putea trăi din navigație și din activitățile din porturile maritime; că înmulțirea aproape la infinit a
corăbiilor va spori grandoarea și puterea statului”. Collbert

1. Explică semnificația termenului mercantilism- 2p.

Mercantilism- ideologie economică a burheziei din perioada acumulării inițiale a capitalului

pe parcursul sec. XVI-XVIII. Bogăția unui stat fiind identificată cu bani și acumularea banilor și

metalelor prețioase putea fi realizată cu ajutorul statului. Prezntă prima reflectare teoretică a

economiei dirijate .

2. Construiește în baza sursei A o afirmație în care vei prezenta forma de dezvoltare a relațiilor
capitaliste în economia Franței. 2p.
Relațiile capitaliste în economia Franței s-au dezvoltat sub influența mercantilismului târziu
bazat pe „balanța comercială activă”, manifestată prin sporirea dezvoltării industriei textile,
navale și comerțului extern ce a sporit numărul de locuri de muncă și dezvoltarea durabilă a
economiei statului.

3. Identifică în baza sursei prezentate 3 surse de dezvoltare a capitalismului în Franța conform

teoriei lui Colbert 2p.
a) Dezvoltarea industriei textile prin înființarea mai multor manufacturi, care treptat vor deveni
întreprinderi capitaliste;
b) Promovarea mai eficientă a relațiilor comerciale cu statele vecine prin libera circulație a
capitalului în afara statului ;
c) Promovarea tot mai eficientă a industriei navale și tuturor sferelor maritime precum:
construcția corăbiilor, intensificarea pescuitului și promovarea comerțului maritim.

4.Compară căile de acumulare a capitalului în Spania și Franța în perioada mercantilismului și apreciază

aceste procese ( câte 3 argumente) 9p.

Spania Aprecieri ( progrese, Franța Aprecieri (progrese,

limite) limite)
1.Conservarea 1.Reprezintă o limită a 1.Practicarea unei 1.Prezintă un progres
metalelor preţioase dezvoltării economice. politici de dezvoltare pe de o parte,
provenite din noile Bogățiile erau industrial, „balanța deoarece se permitea
continente cucerite, tezaurizate ceea ce nu comercială activă”. dezvoltarea a tuturor
„balanța monetară permitea investirea ramurilor industriale
activă” acestora în unele prin diverse modalități,
proiecte/ întreprinderi precum și investirea
etc. Chiar și în capitalurilor; circulația
interiorul regatului. liberă a monedei;
 fiecare avea domeniul
său de lucru și
descoperirea unor noi
invenții precum:
mașina (se.XIX),
sistemul braille (1825)
etc.
Ca limită prezintă
faptul că, agricultura
este pusă pe ultim plan
și prezintă o decădere
ceea ce a contribuit la
importul de materie
primă de la alte state
la preț scump.
2.Interzicerea 2.Prezintă o limită, 2.Permiterea scoaterii 2.Prezintă un progres
răsândirii metalelor care a contribuit la capitalului din stat cu pentru economia
prețioase în afara ruinarea relațiilor scopul de întoarcere a statului. Fiecare era
regatului, fiind comerciale cu alte acestuia într-un mod obligat să aducă un
condamnare până la state și la îndoit. venit de cel puțin două
pedeapsa cu moarte a devalorizarea monedei ori mai mare din
celor care încercau să naționale. Astfel fiind comerțul cu produsele
scoată aur sau argint. mărite impozitele sale pe piața străină,
pentru locuitorii ceea ce a contribuit la
Spaniei, iar uneori era adunarea capitalului
lipsă de materie primă mai eficientă și un
ce nu se producea în impls pentru
stat sau alte produse producători de a se
necesare, respectiv și evidenția pe piața
mașinării dezvoltate străină ceea ce ar duce
pentru întreprinderi, și faimă teritoriului ca
ceea ce a contribuit la stat bine dezvoltat
stoparea dezvoltării economic și industrial.
industriale.
3.Domină economia 3.Prezintă o limită care 3.Dezvoltarea 3.Aici putem evidenția
naturală, bazată mai a contribuit la ruinarea industrială este privită și progrese și limite. Ca
mult pe consum, comerțului intern ce se în cadrul acestui progres reprezintă
producția fiind baza mai mult pe process ca un perfecționarea
preponderent agrară. meșteșug și la instrument de bază, continuă a
închiderea punându-se accent pe întreprinderilor cu
numeroaselor toate domeniile diverse invenții,
manufacturi în industriale precum, volumul producției
sec.XVII, ceea ce manufactura, nelimitat. La fel, apare
prezintă un model clar construcția navală etc. munca specializată
de ruinare a industriei ceea ce permitea
și economiei Spaniei. efectuarea calitativă a
produselor industriale.
Ca limită prezentăm
faptul decăderii
domeniului agriculturii,
nevoii mai mari de
cumpărare de pe piața
externă a diverselor
mecanisme pentru
 mașinile din
întreprinderi, iar odată
cu apariția invențiilor
nu mai erau necesare
multe brațe de muncă,
unii fiind concediați.

1. Explică afirmația autorului „Acești bani sunt „minele” regatului nostru”. Argumentează
răspunsul cu trimitere la un fapt istoric. 4p
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________

2. Apreciază rolul lui Jean- Baptiste Colbert în istorie. Argumentează răspunsul. 4p.
Jean Babtiste Colbert a deținut funcția de controlor general al finanțelor Franței în timpul lui
Ludovic al XIV-lea. Ca personalitate istorică are un rol foarte important, contribuind la refacerea
economiei Franței, socotită a doua cea mai mare din lume pe plan economic.
Jean Babtiste Colbert a inițiat măsuri protecționiste pentru dezvoltarea industriei și
comerțului, socotindu-le drept principalele mijloace a exportului și de promovare al aurului.
Astfel, fiecare avea posibilitatea să comercializeze produsele sale atât pe piața internă, cât și
peste hotarele acesteia, aducând faimă statului prin comercializarea produselor calitative.
Industrializarea a contribuit la punerea în circuit a mai multor brațe de muncă ceea ce a condus
la organizarea social.
La fel, așa numitul „colbertism”, a contribuit la eliminarea parțială a diferențierei sociale,
puterea fiind concentrată în mâinele statului doar. Statul era cel ce verifica toate ramurile
economice.
Deci, Jean Babtiste Colbert a fost primul ce a văzut problema decăderii economice și a venit cu
niște soluții concrete ce au stat la baza modernizării economice și culturale, precum și la apariția
Revoluției Agrare, mai apoi și Industriale.

Sursa B. „Cel mai important câștig pentru Principate, după Tratatul de la Adrianopol din 1829,
este deschiderea lor spre Occident. Odată cu desființarea monopolului turcesc asupra
comerțului, țările dunărene pot intra direct în contact, prin produsele lor, în țările Occidentului.
Când vapoarele engleze, franceze și austriece încep să încarce din porturile românești de la
Dunăre produse ale pământului românesc, totul începe să se schimbe în principate. Raporturile
cu Occidentul acționează ca un pivot, Ele cer adaptarea instituțiilor publice, a sistemului politic
la un nivel apropiat țarilor partenere de comerț”
Ion Bulei, O istorie a românilor
 1. Indică procesul istoric reflectat în sursă, caracteristic pentru Principatele Române. Explică
răspunsul cu trimitere la sursă. 3p.
În sursă este reflectat procesul de slăbire accentuată a puterii otomanilor asupra
Principatelor Române în favoarea Imperiului Rus după războiul ruso-turc din 1828-1829,
odată cu semnarea Tratatului de la Adrianopol la 14 septembrie 1829. Ceea ce i-a oferit o
libertate din punct de vdere politic, economic și cultural.

2.Formulează consecințele Tratatului de la Adrianopol pentru societatea românească.

Argumentează răspunsul cu trimitere la sursă și la consecințele pentru viitor: 6p
În plan intern
Ca consecință pe plan intern prezintă faptul acceptării   libertății comerţului pentru toate
produsele, dreptul de navigaţie pe Dunăre cu vase proprii româneşti şi libera folosire a porturilor
româneşti, precum și scutirea de obligaţia de aprovizionare a Porţii. În sursa B ne oferă
explicația concretă că odată cu semnarea tratatului din 1829, că, odată cu desființarea
monopolului turcesc asupra comerțului românesc „țările dunărene pot intra direct în contact,
prin produsele lor, în țările Occidentului”, la fel „vapoarele engleze, franceze și austriece încep să
încarce din porturile românești de la Dunăre produse ale pământului românesc” ceea ce ne oferă
o dovadă a celor prezentate ulterior. A contribuit pe viitor la dezvoltarea infrastructurii,
industriei maritime și comerțului.

În plan extern
Ca consecință pe plan extern prezintă formarea unor relații comerciale cu Țările Occinetale.
Sursa B ne oferă informații concrete prezentând faptul că „odată cu desființarea
monopolului turcesc asupra comerțului, țările dunărene pot intra direct în contact, prin
produsele lor, în țările Occidentului”

III. Utilizează sursele și cunoștințele obținute, scrie un eseu de o pagină (A-4) la tema „Economia Țărilor
Române da le medieval la modern- progrese și limite” 25p.

Sursa A: „... Am străbătut toate regiunile Europei, dar n-am aflat nici un alt ținut în care împărțirea
câmpurilor, a dealurilor și a munților să fie atât de prielnică agriculturii și atât de fermecătoare ca
perspectivă, cum este în Moldova și Țara Românească”... ( Jean- Louis Carra)

Sursa B: „...Negustorii străini, turci, evrei, armeni, greci... au pus mâna pe întregul negoț al Moldovei, și
cumpărând la prețuri foarte joase turme de oi și vite, le duc la Constantinopol și în alte orașe, unde le
vînd la preț îndoit sau întreit (Dimitrie Cantemir)

Sursa C: „ Experiența de toate zilele ne dovedește că o țară care este numai agricolă nu poate să
prospereze în avuția publică și privată... Trebuie dar să ne silim din toate mijloacele cele mai nimerite a
crea și a proteja industria în țară la noi.”

În textul tău vei formula argumente relevante ( cel puțin 3), corecte din punct de vedere științific,
pentru:

-a-ți susține opinia ( argumentat și prin concluzii) referitor la tema propusă 10 p

-a identifica și explica relația cauză-efect ( cel puțin două) 6p.

-a integra critic informațiile din sursele propuse 3p.

-a expune ideile în baza unui plan logic care să includă: 3p.

Întroducere, cuprins, concluzie;

-a utiliza corect limbajul istoric; 2p.

-a respecta volumul indicat 1p.