CURS 7

3.04.2007

C. Nupţialitatea populaţiei
Nupţialitatea semnifică ansamblul căsătoriilor dintr-un an calendaristic.

Surse de informaţii asupra nupţialităţii:

¤ Sursa majoră → statistica demografică curentă;
¤ Alte surse → anchete specializate;
→ recensământul populaţiei;
Importanţa cunoaşterii:
Nupţialitatea poate influenţa în mod sensibil natalitatea (fertilitatea) populaţiei. În plus, există
o importanţă de natură socio-economică, având în vedere politicile sociale şi de altă natură, care
vizează familia şi copilul.
Indicatori:
1) Rata brută a nupţialităţii

c ≈ 7% în ultimii ani din România;

C = numărul total de căsătorii;
= populaţia medie totală;

2) Rate de nupţialitate pe vârste

3) Rate de primo-nupţialitate pe vârste: raportul dintre numărul de persoane celibatare,

căsătorite la o anumită vârstă, şi numărul de persoane căsătorite de aceeaşi vârstă.

N = persoane necăsătorite (care se căsătoresc pentru prima dată);

Acest indicator este cel mai rafinat instrument de studiere a nupţialităţii.

4) Rata totală de primo-nupţialitate (feminină sau masculină)

Valoare în ultimii ani (populaţia feminină) = 700

Rata de primo-nupţialitate este cel mai important indicator al nupţialităţii. Este un indicator
transversal, dar are o interpretare longitudinală, ca şi rata fertilităţii totale: din 1000 de femei celibatare
la 15 ani, câte s-ar căsători până la vârsta de 50 de ani, dacă intensitatea pe vârste a primo-nupţialităţii
ar fi cea dintr-un an calendaristic.

5) Proporţia celibatului definitiv (indicator transversal): numărul de persoane celibatare la

vârsta de 50 de ani (de la recensământ). Ponderea lui în România este mică (în jur de 5%).
 D. Divorţialitatea populaţiei
Ca fenomen demografic, divorţialitatea semnifică ansamblul divorţurilor dintr-un an
calendaristic.
Surse de informaţii asupra divorţialităţii:
¤ Sursa majoră → statistica demografică curentă;
¤ Alte surse → anchete specializate;
→ recensământul populaţiei;
Importanţa cunoaşterii:
Divorţialitatea îşi pune amprenta asupra nupţialităţii şi, implicit, asupra fertilităţii. De
asemenea, divorţialitatea are o anumită influenţă asupra mortalităţii populaţiei. Există şi o importanţă
socială a divorţialităţii, având în vedere implicaţiile fenomenului asupra copiilor minori rămaşi în
urma desfacerii căsătorite. În România, în jumătate din divorţuri există copii minori.
Indicatori:
1) Rata brută a divorţialităţii: numărul de divorţuri la 1000 de locuitori

valoarea în România în ultimii ani

2) Rate de divorţialitate pe vârste

3) Rata totală a divorţialităţii (indicator transversal): din 1000 de căsătorii încheiate într-un
an calendaristic, câte s-ar desface prin divorţ în primii 20 de ani de căsătorie.

Mişcarea migratorie a populaţiei

Mişcarea migratorie a populaţiei cuprinde:

¤ migraţia internă;
¤ migraţia externă.

În primul caz, se face distincţie între mişcarea migratorie cu schimbare de domiciliu şi

mişcarea migratorie cu schimbare temporară a reşedinţei. Ambele fenomene se înregistrează statistic,
aceste înregistrări constituind principala sursă de informaţie. Şi datele de recensământ permit analiza
migraţiei interne, dar fluxurile migratorii nu sunt identice – în acest caz, cu cel din statistica curentă.
Ele se referă la migraţia dintre locul naşterii şi locul domiciliului actual, dintre domiciliul anterior şi
cel actual, dintre reşedinţă şi domiciliu.
Pentru cuantificarea mişcării migratorii interne putem folosi:
a. numărul de sosiţi plecaţi (într-un an calendaristic);
b. soldul migraţiei (migraţiune netă) = sosiţi - plecaţi (+ sau -).
În ambele cazuri putem determina şi rate de migraţie la 1000 de locuitori.