2.6.a.

Sinteză pentru activități metodice sliduri 120min

Trecând în revistă informația completă, diversă și la zi a cursului CRED, consider că ultima sinteză
tematică face apel la readunarea ansamblului într-o modestă sinteză a cărei finalitate o vom aplica în viața
noastră profesională. A fost necesară această reînnoire didactică și metodică în epoca atâtor schimbări și
reforme educaționale. Pentru implementarea noului Curriculum este necesară o abordare sistematică și
constructivă, în acord cu nivelul european și mondial. O strategie pentru bunele practici și pentru finalitățile
învățării. Noul Curriculum operează cu noțiunea de competență-cheie definită ca un ansamblu de viitoare
abilități. Cele opt competențe-cheie recomandate de Parlamentul European sunt racordate societății
interconectate în care ne includem ca cetățeni europeni. Legea Educației Naționale provoacă prin bornele
esențiale și crede în finalitățile nivelurilor de învățare (elementar, funcțional, dezvoltat) în educația continuă.
Structurarea competențelor cheie pe vectorii fundamentali ai dezvoltării personalității, pe dezvoltarea
cognitivă și socio-emoțională, pe creativitate, autonomie în învățare, autocunoaștere, diversitate etno-
culturală, lingvistică, religioasă, pe reflecție aduce cu sine centrarea pe competențe-cheie.
A învăța să înveți − prin gestionarea corectă a cunoștințelor a timpului, a autocunoașterii.
Comunicarea în limbi străine − în școală și în afară, prin interacțiuni verbale
Competențele Matematice și cele de știință și tehnologie cu acumulări cantitative și calitative, cu
demers investigativ și interes pentru creativitate tehnic
Competența digitală cu interesul copiilor pentru resursele informativ-educaționale digitale
Competențele sociale și civice, cu relaționare pozitivă, socializare, responsabilitate, disponibilitate
pentru acțiuni și voluntariat
Spirit de inițiativă și antreprenoriat cu implicare responsabilă în probleme de grup și comunitate,
precum și în afaceri
Sensibilizare și exprimare culturală în contexte școlare și extrașcolare, în educația formală,
nonformală și informală.
Noul Curriculum și Documentele curriculare, noile Programe școlare gândite în relația cu Fișa de
formare a absolventului, Proiectarea demersului didactic − acestea sunt componentele Modulului 1 ce
aduce în atenție cerințele unui învățământ de calitate în care relația predare-învățare-evaluare și cel al
relației profesor-elev au schimbări esențiale pe drumul modernității.
Modulul 2 tratează Didactica Fizicii.
Din nou în atenție profilul absolventului de gimnaziu ce se pregătește pentru viață. Fizica are uși
deschise pentru formarea omului secolului XIX. Idealul educațional și finalitățile educației sunt regândite în
contexte variate. Centrarea pe competențele-cheie are ca implicație recunoașterea necesității de a crea
punți interdisciplinare, regândind raportul dintre abordarea Fizicii și abordarea integrată a învățării prin
orientarea spre valori, creativitate, capacități cognitive, volitive și acționale.
Resursele educaționale deschise își flutură steagul pe platformele educaționale. Ele îmbunătățesc
procesul de predare-învățare-evaluare. În același context, ele prezintă o agregare unitară. Dintre tehnologii,
cea video este cea mai folosită pe palierele educației. Vorbim chiar de crearea unui RED de profesor sau
elev.
Trei categorii de activități de învățare:
prin descoperire dirijată schema;
 prin explorare-experimentare;

experiențiale modelul Kolb

Experienţa concretă

Simte
Continuumul

Experimentare activă Continuumul procesării

Face PriveşteObservaţia reflectivă
percepţiei

Gândeşte
Conceptualizarea abstractă

Învățarea este:
 activă;
 prin cooperare;
 ucenicie cognitivă;
 gândire creativă;
 metode de stimulare a inteligențelor multiple.
Proiectele Unității de învățare din Anexe sau cele lucrate de noi, cursanți, sunt gândite, regândite,
dezbătute, luate ca model, prezente în Jurnalul reflexiv. Evaluarea nu este atotcuprinzătoare printr-o
singură strategie. Deplasarea accentului de la evaluarea sumativă care inventariază, la cea formativă care
evidențiază potențialul elevului. Autoevaluarea ne pune față în față cu noi înșine. Ca acum la CRED. Și
este binevenit.
Metodele de învățare (cele clasice − conversația euristică, problematizarea, modelarea, observația,
explicația, demonstrația, rezolvarea de probleme − capătă adausul modern al investigației, concept cheie,
strategie centrată pe elev. Schimbarea de paradigmă curriculară aduce în atenție noi modele și scenarii
didactice.
Alte activități de învățare:
 Gândiți − lucrați în perechi − comunicați
 5E − Evocați, Explorați, Explicați, Extindeți, Evaluați
 ERR − Evocare, Realizare, Reflecție.
 Acestea aparțin Constructivismului și cer o implicare activă.
 Știu − Vreau să știu − am învățat
 SINELG Sistem interactiv de notare pentru eficientizarea lecturii și gândirii,

 Ciorchinele − hartă conceptuală cognitivă cu un cuvânt nucleu;

Exemplu:

”Transformări de stare” – clasa a X-a

 Turul galeriei
 Poster
 Diagramă
  Diagrama Venn − trăsături comune și diferite

Exemplu:

“Tipuri de forţe” - clasa a VII-a

1. În perechi, stabiliţi caracteristicile:

a) forţei deformatoare – perechile impare

b) forţei elastic – perechile pare

2. Comparaţi cele 2 forţe, folosind diagrama de mai jos (elementele comune se trec în regiunea de suprapunere a
cercurilor)
 Exemplu:
 Mozaic − metodă de învățare în colaborare, pe grupe sau clasă coordonate de profesor

Radiaţiile şi radioprotecţia. Energetica

nucleară – clasa a VIII-a

Tema de studiat/articolul ”Utilizări ale

radioactivităţii”. Articolul va fi împărţit în 4
părţi distincte, spre exemplu:

1. Trasori radioactivi
2. Radioterapia
3. Determinarea vârstei obiectelor vechi
cu ajutorul C14
4. Controlul nedistructiv al materialelor
Aşadar, vom avea experţi în: ”trasori
radioactivi”, ”radioterapie”, ”determinarea
Exemplu:
vârstei obiectelor vechi cu ajutorul C14” şi în
”controlul nedistructiv al materialelor”.
 Cubul − cunoașterea unui proces din perspective
“Lentile”, multiple
clasa a VII-a

Cele 6 grupe de elevi au la dispoziţie: o lentilă

convergentă, lumânare, hârtie şi riglă. Se
distribuie sarcinile pentru fiecare grupă:

Grupa 1: Descrie un procedeu pentru a arăta

că lentila e convergentă.

Grupa 2: Compară imaginile obţinute în

lentila convergentă atunci când lumânarea se
apropie uniform de lentilă.

Grupa 3: Asociază lentilei defectul de vedere

pe care-l corectează .

Grupa 4: Analizează cantitativ imaginile

obţinute pentru două situaţii distincte.
 Eseul de 5 minute. Și multe altele.
Grupa 5: Aplică formula lentilelor pentru a
determina distanţa focală a lentilei.

Grupa 6: Argumentează faptul că lentila